Page 82 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 188. —1901.

Sept. la 5 diminâţa va sosi în Hetzandorf, tul, decât Rătlcay, Polonyi, Buzaţii şi mini- româuescl prin Austro-Ungaria e împede- Bulgarilor asupra Macedoniei, mai avem o
de unde va merge direct la Schonbrunn. strul-preşedinte Szell. cat. Din causa acestei stări de lucruri, Ro­ mărturisire reoentă şi fârte preţiosă, care
Rdtlcay Laszlo protestâză în numele mânia nu e interesată nici în cestiunea vine în sprijinul afirmaţiunei nostre.
partidului independent împotriva resoluţiu- taxei vamale pe vite, DicI în măsurile ve­ Teribilul diar al lui Sarafoff, Les Re-
Coloman Tisza la Oradea-mare. formes (Reformi) tipâresce următorele:
nei prea înalte. După lege, aoâstă rt-.solu- terinare ale Germaniei.
„Este cunoscut cum că populaţiunea
Bătrânul haham liberal din Bihor, oare ţiune ar trebui supusă desbsterilor, pe când
Macedoniei nu este tocmai ornogeuă La
inaugurase politica intoleranţei celei mai ministrul-preşedinte doresce să se ia numai
nordul ei unele sate de pe graniţă sunt lo­
extreme în potriva naţionalităţilor cât timp la ounoscinţă. Resoluţiunea nu este legală. Bulgarii din Macedonia şi Boris cuite de ceva Sârbi, Cuţo-vlaht; la centru
a stat la putere, a ţinut Mierourî, în 4 Oel mai simplu espedient ar fi fost să înceteze SarafofF. şi spre apus locueso Turci şi AlbanesI, cari
Septemvrie, disoursul său electoral de mult afacerile comune. Resoluţiunea asupra cvo­ graţiă îndemnurilor din Ildis-Kiosc din cji
anunţat, în hala comercială din Oradea- tei era de competenţa unui arbitru, pe Sub acest titlu d-1 Zamfir G. Arbore în cji năvălesc pe pământul veoin şi pă­
mare. când în caşul de faţă se validitâză dreptul publică în „Cronica“ nisce articulî trund în lăuntrul ţărei.
Vulpoiul dela Geszt, cu încăpăţinarea Majestăţii. Cum putea să fixeze Maj. Sa o interesanţi, din cari estragem urmă- Numărul ooverşitor al populaţiunei
caracteristică rassei lui, ţine şi acuma ou ovotă mai mare, pe când dieta ungară nici tbrele: aparţine însă uneia şi aceleaşi naţionalităţi.
Ne vom abţine de a stabili, decă aoâstă po-
tăriâ la vechile principii liberale şi pretin­ cu un cuvânt nu s’a pronunţat pentru o Vorbind de causa, pe care o pulaţinne covîrşitore aparţine gintei sârbe
de să se dea locuri în parlament tuturor cvotâ mai mare. aperă Sarafoff, pe care o declară per- seu bulgare, de frică să nu facem sânge
representanţilor liberali, cari au probat, că Buzălh Ferencz în numele partidului dută pentru tot-dbuna, d-1 Arbore rău patrioţiior-bretteii din Belgrad şi Sofia.
N» mărginim numai în a stabili, că acâstă
sunt credincioşi veohiului drapel. poporal protestâză în contra ridicării cyo- scrie:
populaţiune se oompune diu Slavi (slove-
In discursul său a atins mai tâte Ges­ tei şi face pe guvern responsabil pentru Causa lui Sarafoff se resumă în urrnă- anţl ) ).
u 2
tiunile aflătâre la ordinea dilei, şi le-a ju­ calioirea ţării. târele cuvinte : Aşa-dâr autorul acestui artioul din
decat conform intereselor, pe oarl crede el, Szell Kalman apără legalitatea reso- Distrugerea tuturor unităţilor etnice Les Reformes, care de sigur, că este însuşi
că le dietâză vechiul curent liberal. luţiei. Cele doue comisiunî au tratat Ges­ din Macedonia în folosui Bulgariei. el, Sarafoff, născut la Nevsocop şi prin ur­
Despre legea incompatibilităţii Tisza tiunea în mod constituţional şi în urma Pentru acâstă causă s’au asasinat mai mare Macedonean de baştină, nu numai
mulţi Armâni, Sârbi, Greoi, AlbanesI; pentru că nu nâgă, dâr confirmă sus şi tare, că în
Kâlmân spune, că nu-i aprobă tâte detai- desbaterilor acestor comisiunî s’a realisat
acâsta causă s’au strîus cu sila banii, s’au Macedonia locuesc Sârbi şi mai locuesc
lurile, căci unele, prin rigârea lor extremă o înţelegere comună, care a fost adusă în
făouc jafuri şi tâlhării. p’acolo şi un popor, care e oonscient de a
sunt menite a exclude din parlament băr­ faţa celor două parlamente. Dâcă cele două Alt mijloc de a lucra nici că se putea fi o natură slavă prin sine sbăt&târe, şi
baţi, cari ar pute aduce acolo folos ţării. parlamente aprobă acâstă înţelegere, pro­ pune în practică ! oare îşi dă nume de sloven ţi, pentru a-se
„După seriâsă cumpănire însă, am crezut cedura este constituţională. Comisiunea spe­ Poporaţiuoea Macedoniei moderne să deosebi de ginta bulgară şi cea serbă.
— dice Tisza — că fao mai mare serviciu cială însă a „Reichsrath -nlui nici n’a luat compune din elemente etnice varii, atât In adevăr, acest popor covîrşitor în
w
liberalismului, dâoă nevotând contra ei, la desbatere proieotul, prin urmare era evi­ după limbile ce vorbesc, cât şi după reli­ număr, posede un dialect deosebit de limba
giile, ce profeseză; acest adevăr este deja sârbă şi bulgară.
voiă rămână în partidul liberal ! u dent, că parlamentul austriac nu consideră
temeinic stabilit de catră ârnenii de sciinţă,
Judeoând manifestaţiile diferitelor di­ de posibilă înţelegerea şi prin urmare n’a cari nu se ocupă absolut de loc cu tendin­
recţii în politică, condamnă simptomele rărnas alt-ceva, decât provocarea resoluţiei ţele şi aspiraţiunile bulgare din Bulgaria. Din străinătate.
ivite de curând, cari tind la formarea de Maj. Sale. Iu momentul de faţă esistă doi pre­
grupări de interese, cari au lipsit până acuma Polonyi Geza combate resoluţiunea şi tendenţi serioşi afară de Greci, asupra Ma­ Prinţul Ciun la împeratid Wil-
din Ungaria şi au fost inaugurate de cătră susţine, oă acest mod de procedere este cedoniei; ambii din aceşti pretendenţi îşi helm. Alaltăerl s’a jucat în noul palat diu
întemeiază pretenţiunile asupra acestei pro­ Potsdam ultimul act al comediei chino-
partidul poporal. Tisza Kalman speră, oă anticonstituţional.
vincii pe temeiul pur etnografic. europene: primirea prinţului Chin de oă-
asemenea,tendinţe nu vor reuşi, şi crede, oă Resoluţia se ia la ounoscinţă ou 112
partidul liberal va eşi erăşl învingător. voturi contra 35. Unul din pretendenţi sunt— Bulgarii, tră împăratul Wilhelm. De faţă la aoesb aot
altul — Serbii”) au fost, afară de împăratul, principii impe­
Trecând la apreoiarea scrisdrei dela Mitlelo Lajos interpelezâ pe ministru-
Şi unul şi altul, ou tote declaraţiile riali, secretarul ministeriului de esterne br.
Gdncz declară, oă sub drapelul liberal nu pdle preşedinte, dâcă e adevărat, că a refusat înfocate de dragoste pentru Macedonia şi
fi ales cine-va cu program agrar. Căci cine petiţia adresată lui de cătră representanţa şi Macedoneni — în realitate în Macedo­ Richt.hofen, miniştrii, corpul generalilor şi
spune, oă e agrar sub drapel liberal, aoeia capitalei, în care se cere intervenţia gu­ nia manifestă oea mai mare ură pentru notabilităţile ourţii imperiale. Dinaintea
ori nu e agrar, ori nu e liberal. Ce este vernului în privinţa aducerei acasă a mo­ dialectele slave şi trebuinţele locale ale po- palatului era postată a doua companiă
politica agrară? Politica agrară este aceea, numentelor naţionale ungare păstrate în poraţiunilor. Mai cu sâmă acesta este ade­ a batalionului. Când prinţul Olun trecu pe
pe care o vedem manifestându-se în Ger­ museele curţii din Viena? vărat în ceea-ce privesoe întocmirea perso­ dinaintea ei, compania nu i-a dat onorurile
nalului didactic şi clerio bulgar din Mace­
mania şi Austria şi care nu este alta, de Ministrul-preşedinte declară, că soirea donia. şi nici că l’a băgat în sâmă. Prinţul, de
cât atribuirea unei preponderanţej agri- acâsta nu e adevărată. Se va interesa, să pe faţa căruia se vedea o mare temere şi
Etă ce dice profesorul Dragauoff în
eulturei în detrimentul industriei şi co- vadă ce s’ar putâ face în acâstă cestiune. cartea sa mai sus citată: „Aprâpe toţi pro­ grije, grăbi cu paşi reped! în palat şi păşi
merciului. Acâsta însă este reacţiunea cea Ernszt Sândor interpelâză pe ministru- fesorii şi profesorele şcâlelor secundare în sala tronului însoţit numai de ambasa­
mai curată pe terenul economic. Agrarienii preşedinte în cestiunea persecuţiilor inau­ chiar celor primare din Macedonia se nu­ dorul chiues din Berlin. Aiol împăratul
neputând esista singuri, uecesarminte tre- gurate contra alegătorilor partidului po­ mesc în calitate de agitatori, toii din Bulga­ Wilhelm îl aştepta pe tron. Espresia feţei
bue să se alieze ou alte grupări reacţiona­ poral din cercul Privigye. ria. Cei din localitate nu se admit, decât împăratului era seriosă, aprope măniosă,
ca agenţi dela aşa numitul Exarhat bulgar,
re. Doresce să se clarifice lucrurile din purta uuiforma aibă a gardei de corp cu
Mioistru-preşediute răspunde, că nu care nu se scie de ce anume nu loouesce
partea unei persone mai competente, de în principatul bulgar, ci !a Oonstautinopole. iusigniile adâncului doliu. In jurul tronului
are ounoscinţă de-asemenea persecuţii şi
cât dânsul — care este un simplu soldat Ura Bulgarilor în contra persecutatu­ ocupau loc notabilităţile invitate. Gând
promite, că va face anchetă.
— că nu pâte fi deputat ou sprijinul parti­ lui, asupritului şi prigonitului dialect macedo- prinţul Ciun întrâ în sală, împăratul nu s’a
dului liberal, acela, care nu e aderentul slav n’are margini. Aoesr, dialect cu cea ridicat de pe tron, ci i-a făcut semn cu
mai mare înverşunare este isgonit diu şoâ- mâna prinţului. La acâsta prinţul pleoân-
principiilor relevate şi de actualul ministru România şi tariful german. lele bulgare din Macedonia, unde astăcjl
preşedinte, şi cari principii aocentueză cui-j du-se de trei ori, s’a apropiat de tron şi cu
Bulgarii au devenit mai stăpâni, decât Turcii
11
tivarea armonică nu numai a agriculturei, Piarul „Kreuzzeitung , organul peste întrâga suflare slavă. adânoă reverinţă a «predat lui Wilhelm
ci şi a industriei şi comeroiului. partidului agrar german, scrie ur- Şi trebne observat un lucru de mare scrisorea împăratului Chinei, scrisă pe mă-
Relativ la mişcarea funcţionarilor pu­ mătdrele în privÎDţa relaţiunilor co­ importantă: dialectul persecutat de Bulgari, t&să galbenă.
blici îndreptată spre îmbunătăţirea lefuri- merciale viitore dintre România şi este anume acela, care se pote considera in scrisâre împăratul Chinei apune în­
lor, Tisza spune, că nu şi-au ales calea oea Germania: ca singurul din tâte dialectele slave, ca tâmplarea cu baronul Ketteler şi esprrmă
descendentul direct al limbei Kirilo- Metodiene cel mai adânc regret pentru uciderea groz-
adevărată. Argumentul invocat de ei, că Riarele nâstre liberschimbiste ne pre­ slave.
luându-se un milion din budgetul armatei, vin, că România ne va declara răsboifi va­ In sprijinul acestei aserţiuni am fi nică a lui Ketteler. Spune, câ-1 dore, oă
s’ar putâ spori lefurile funcţionarilor, nu mal, în caşul când s’ar adopta noul tarif putut aduce aci un şir lung de argumepte n’a fost in stare să ia de cu vreme mă­
este argument serios în împrejurările ac­ vamal german. Se pote, ca o parte a pressei nediscutabile, culese din scrierile marilor suri de apărare, dâr, că a poruuoit, ca fap­
slaviştî; prin aceste argumente s’&r demon­ tele criminale să nu rămână nepedepsite.
tuale, când tote statele, pănă şi cele mici române să se fi pronunţat în acest sens.
stra puritatea dialectului slav diu Macedo­ Continuând cjioe, că trimite în Germania
din Orient, se înarmâză pănă în dinţi. România e însă departe de a fi în stare
nia, precum şi faptul, că acest dialect, al cţi- pe fratele său Ciun, ca să asigure pe îm­
In privinţa teritoriului comun vamal să declare răsboifi vamal Germaniei. şilor Bulgari din Macedonia, este prin sine păratul cât de mult l’au întristat evenimen­
ou Austria, Tisza declară, că tot-dâuna l’a Ore guvernul român n’a dat deja a stătător şi cu totul autonom de limba buloară. tele anului trecut şi cât de mult e stăpânit
susţinut, chiar şi când era în oposiţiă, însă înţelege, că nu e de loc dispus să încheie Spaţiul, firesoe, neperrmţendu-ne a
întră în acâstă demonstraţiuue aci, mă măr- şi acum de sentimentele regretului şi ruşi-
dâcă din partea Austriei se vor ridica pre- convenţii comerciale şi că vrea mai bine
gineso a stabili numai următorele: nei. Mulţumesce împăratului, penbru-că şl-a
tensiunl neechitabile, atunci şi el va de­ să se mulţumâscă ou dansa naţiunei celei a) Dialectul aţa numit macedonean trimis trupele, ea să înfrângă pe Boxeri, şi
veni aderentul separării teritoriului vamal. mai favorisate, fără tarife? ^înţelegerea în­
al Slavilor, pe oarl Bulgarii cu de a sila speră, că revoltarea împăratului va fi înlo­
In fine sfătuesee pe micii industriaşi tre România şi Germania pe o astfel de vor să-i trâcă drept adevăraţi Bulgari, po­
cuită ârăşl cu sentimentul amiciţiei şi oă
să cultive tinerele generaţii în ramurile ar­ basă, s’ar putâ uşor stabili. sedă particularităţile sale proprii atât în pe viitor relaţiile amicale între cele două
tistice ale industriei şi să se constitue în Dâcă România îşi va urca taxele va­ accent, cât şi în sunete şi în forme (adică
în conjugare şi declinare) : asemenea den­ imperii vor fi şi mai strînse. '
asociaţii, ca să p6tă susţine mai cu uşu- male pe produsele industriei, acâsta are pu­ sul diferă de limba bulgară în sintaxă şi După cetirea scrisorii a rostit si prin­
riuţă lupta cu marea industria. ţină importanţă, fiind dată starea de îna­ mai cu sâmă în lexicon. ţul Ciun o vorbire oătră împăratul Wilhelm
poiere a industriei în acâstă ţâră. Pentru
După acest discurs, oferindu-i-se să b) Profesorii localnici macedo-slavl spunând scopul m'siunei sale.
Germania e vorba de un singur lucru : să
primâscâ candidatura liberală, Tisza mul- pănă la 1880 au tipărit cărţile didactice împăratul Wilhelm răspuu4âud cjis®
ţumesce accentuând din nou, că va lupta obţie pe piaţa României condiţia naţiunei ale lor în dialectul Kirilo-Methodian; în cătră prinţ, că nu vre-o ocasiă veselă şi nu
contra ori cărei reacfiunl, fiâ pe terenul eco­ celei mai favorisate, ca să pâtă susţine cu introducerea la aceste cărţi didactice au­ o simplă datoriă de curtoasiă l’a adus la
succes, ca pănă acum, concurenţa. Româ­ torii declară sus şi tare cum oă: Slavii
nomie, fie politic, fiă bisericesc. „din Macedonia, triumfând în contra cleru­ Berlin, oi un oas fârte trist şi fârte serios.
nia are aoeeaşl situaţiune faţă cu piaţa ger­
lui grec în ce^a ce privesoe oficiarea li- „Pe trimisul meu la curtea imperială chi-
mană. Nimeni în România nu se gândesoe „turg ei în limba slavă, n-au de gând de a nesă, br. Ketteler, l’au oulcat la pământ
Din dieta ungari să ia Germaniei beneficiul naţiunei oelei „jertfi interesele lor naţionale şi de a se bid- armele ucigaşe ale soldaţilor împăratului,
u
mai favorisate, din causă oă noi voim să n gari . Iu aceste introduceri ei numesc
(Şedinţa dela 4 Septemvrie). w * 1 ce s’au ridicat asupră-i la ordin mai înalt,
urcăm taxele pe cereale. pe Bulgari „ŞopI ouvânt insultător ).
Afară de aceste două conclusiunî ca­ ceea-oe este o orirnă aşa de mare, pe care
Dieta ungară, în şedinţa sa dela 4 România a avut de suportat un pre­
pitale, cari dărîmă pretenţiunile etnice ale dreptul internaţional şi tâte usanţele tre-
Sept., a hotărît asupra cvotei, luând la cu- judiciu mai mare, când Ungaria (între
bue să o înfiereze. Am audib din gura Al­
noscinţă resoluţia Monarchului în privinţa 1880—1885) şi-a închis frontierele şi n’a 11
*) Yedî şi „Pravoslavni Vostolc , Nr. 1. teţei vâstre imperiale espresiunea sincerelor
acâsta. Disouţiuuea asupra acestei resolu- lăsat nici să se importe, nici să trâcă tran-
l ) A se vedea introducerea evangeliei slave
ţiuni n’a fost sgomotosă. N’au luat cuvân­ sit vitele românesel. Astăcjî esportul vitelor editată de d. C. Şapcareff. 2 ) Numărul 9 al Reformei din anul 1900.