Page 83 - 1901-08

Nr. 188—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

regrete ale împăratului Chinei privitor la parat, în care apoi câta învingătore ocupa Jidovii contra lui Rotscliild. ţba- a fost închisă. Funcţionarul dela calea fe­
44
aceste evenimente. Bucuros cred, oă fratele loc. Soluţiunea acâsta a răpit trenului timp rul „Woschod , oe apare în Petersburg, ca rată observă, că o fetiţă îmbrăcată în cos­
Alteţei vostre imperiale a fost străin de de aprope o jumătate de oră, şi numai organ al intereselor jidovesel, publică o tumul pitoresc tiroles şi c’un pachet în
crima acâsta şi de brutalităţile săvârşite după aoeea trenul putu să plece. Din causa scrisore deschisă adresată baronului Ed- mână, forte agitată îşi faoe loc printre pu­
asupra ambasadelor şi a străinilor pacînicl. acestui incident părechea regală română mund Rotschild din Paris, în care baronul blic şi se apropie mai mult de locul, pe
Cu atât mai gravă răspundere apasă însă era p’aoi să scaoe trenul accelerat de Viena. este somat a-şl depune protectoratul său unde avea să trâcă trăsura curţii. Func­
pe sfetnicii lui. Aceştia să nu se amăgâscă A doua <Ji regele Carol s’a interesat viu asupra coloniilor din Palestina, fiind-că ţionarul dădu ordin să se depărteze, de-
& crede, că priutr’o misiune de espiare vor de causa întârcjierii, însă — d*C9 numita acest protectorat este uutuai o pedecă pen­ ârece acum nu-i permis nimănui a rămânâ
pută să-şi mijlocâscă iertarea; ei vor do­ fâiă — nu i-s’a împărtăşit causa adevărată. tru numitele colonii. Scrisârea deschisă ter­ în gară. Fata însă nu se spăriâ de porunca
bândi acâsta numai atunci, când vor pro- — Fără comentar. mină cu următoreie ouvinte: „Sprijinit pe dată şi ruga pe funcţionar să-i permită să
cede oonform dreptului internaţional şi pre­ milioneie d-tale, usurpezl nisce drepturi, vadă pe monarch. In momentul acesta se
AA. LL. RR. Principele Ferdinand
scriselor moravurilor civilisate. Dâcă gu­ pe cari poporul jidovesc nu vrâ să le lase ivesoe trăsura curţii şi funcţionarul nu
şi Principesa Maria a României însoţite
vernul marelui imperiu al împăratului chi- în mânile d-tale. Poporul jidovesc va mai avu timp să stea de vorbă outirolesa,
de d-1 ministru al răsboiului, de d-1 minis­
nes se va oonduoe strict de aceste pre­ sci şi fără ajutorul milionarilor săi să se ci îşi luâ posiţiă şi salută, pe Maj. Sa.
tru al lucrărilor publice şi de d-na şi d-1
scrise, se va împlini speranţa lui, ca urmă­ libereze de sclăviă şi să-şi elupte o esis- După-ce monarchul se scobori din trăsură
colonel Pressan, au luat erl diminăţă tre­
rile turburărilor din anul trecut să dispară tenţă independentă. Ai luat o responsabi­ şi se urca în trenul, care plecă din gară,
nul de Giurgiu pentru a merge la Dadilov,
şi între Germania şi China vor domni ârăşl litate enormă asupra d-tale şi păoătuescl frumosa fată alergă la funcţionar, îi apucă
oa să asiste la eserciţiile de tir ale artile­
raporturi amicale, cari vor deveni o bine­ grozav contra poporului jidovesc, care de mâna, dicând: „Iţi mulţămesc, fârte frumos
riei. Principii moştenitori au asistat la eser-
cuvântare pentru întrega civiiisaţiune ome- două mii de aul zace îd solăviă". (Sclăviă îţi mulţumesc, am vă(fiit pe împăratul ....
14
oiţiile de tir la poligonul dela Dadilov. De­
nâsoă. Cu sincera şi seriosa doriuţă oa aşa acâsta sâmănă însă mai mult a stăpânire, Dâr nu ajunse numai cu atâta, ci fata prinse
junul l’au luat la poligonul de tir.
44
să hă, salut pe Alteţa Vâstră . decât a sclăviă. — R.) pe funcţionar în braţe, îl sărută pe obraz
Iu tot decursul acestei ceremonii îm­ Procesul Academiei Române. La şi apoi plecă.
Vindecarea beţiei prin hipnotisare.
păratul Wilhelm nu s’a ridicat de pe tron. 5 Septemvrie v. se va înfăţişa înaintea tribu­
nalului din Teouoiâ procesul intentat Aca­ Renumitul psicholog elveţian, profesorul Archiva fonografică. De curând
Conflictul franco-turc. Lui „Frank­ Forel, ou câţî-va ani mai ’nainte a sur­
demiei Române de câtră fraţii Alesandru Academia de soiiuţe din Viena a decis să
furter Zeitung i-se vesbesoe din Constanti- prins lumea cu tesa, oă beţivii trebue vin­
44
şi Constantin Anastasiu pentru anularea creeze o archivă fonografică, care va putâ
nopole, că Sultanul s’a adresat Rusiei ou decaţi priu hipootisare De atunci în multe
testamentului fratelui lor Take Anastasiu, repeta generaţiilor viitâre, cum s’au espri-
rugarea, să intervină la Fraucia peutru o locuri s’a aplicat acâsta procedură şi s’a
oare printr’un testament al său a lăsat mat strămoşii lor, cum au vorbit oratorii,
paclnică aplanare a conflictului. Guvernul ajuns la uimitore resultate. Medioul-şef dela
Academia Română legatară universală a profesorii, cum s’a cântat, ori cum s’a de­
rusesc n’a dat înoă o promisiune hotărîtă, spitalul alienaţilor din Dresda, Dr. Gauses,
întregei sale averi, âr printr’un testament clamat. De aoi înainte, oratorii, actorii şi
fiind-că ar voi să sondeze la Paris, dâcă un a ţinut cjilele trecute o oonferenţă, în oare
posterior împarte averea între soţia şi fra­ cântăreţii celebri, cari pănă în present nu
astfel de demers ar fi bine primit acolo. a recunoscut, oă hipnotismul e cel mai bun
ţii săi. se bucurase de cât de o gloriă efemeră,
Din Toulon se anunţă, că escadra mijloc de a cura pe beţivi şi a făcut con-
franoesă din Mediterană a primit ordin să „Pravolavni Wostok“, noul cjiar clusiuoea următâre : beţivii suot cei mai vor trece posterităţii sub aoelaşl titlu, ca
şi sculptorii ori pictorii cei mai iluştri.
mobiliseze trei raarî vase de răsboiă cu franco-rusesc din BuourescI, avea în biurol aplecaţi spre hipnotism, ei forte iute adorm
■misiunea de-a ocupa insulele Lemnos şi său şi un Român basarabean, cu numele şi sugestiunea are mare influinţă asupra Acâstă archivă va fi împărţită în 3 părţi:
Mitilene şi p6te şi altă insulă, în oas când Pornicic, îusă ca simplu corector al diaru- lor şi se reţin dela beţiă mai bine, decât, prima va cuprinde graiurile şi dialectele
Turcia nu va împlini pretensiunile Franciei. lui, fără niol un alt amestec în redactarea dâcă i-ar ameninţa oiue-va cu pedepsele europene dela începutul secolului al XX;
precum şi limbile diferitelor popâre de pe
Soirea acâsta nu se confirmă încă, ba e lui. In urma diferitelor svonurl, ce s’au cele mai grele corporale. pământ; a doua va fi reservată musioei,
44
ohiar combătută de agenţia „Havas . răspândit, Pomioic şl-a dat demisiuuea,
deşi e un tînăr fără mijloce, care era re­ Scirî încrunte din România. Se âr a treia va conţine discursurile şi vox*-
Confesiunile din Anglia pentru diee, oă ministru de răsboiă a dat ordine bele marilor omeni, astfel în cât caraote-
tribuit la numitul cl' ar cu uu salarii! de
pace. Cele trei marl^ confesiuni din Anglia, rul şi accentul limbagiului lor să fiă păs­
30 lei. severe autorităţilor civile şi militare peD-
anume oea anglicană, liberă şi romano-ca- trat în tocmai. O comisiune specială stu­
tru supravegherea liniei Prutului. Colone­
tolică, au lansat împreună un manifest, prin Cumperarea unui cuirasat. „Uni­ lul Koslinski, comandantul marinei române, diază modul oum ar putâ înlocui cilin-
care cer restabilirea păcii în Africa de sud. versul primesce din Berlin soirea, că Ro­ a fost chemat prin depeşă la BuourescI. drele înregistratore de ceră resenorâ prin
14
Apelul cuprinde următârele: „Subsemnaţii mânia a început acolo tratări pentru a — De oâte-va (fii® sosit în Bucu- altele, de metal, spre a putâ fi bine con­
tt
soootim de datoria ndsbră să dăm o dovadă cumpăra ouirasatul „Arminius“. rescl prima espediţiune de tunuri cu tir servate.
de credinţa ndstră creştină declarând: 1) rapid comandate mai de mult dela usina
că după simţul dreptăţii, nu întinderea te­ Teatrul naţionalităţilor*. Societatea Krupp. Probele pentru primirea acestor Rivalii lui Succi. Ultimul recensă­
ritoriului face mărirea unei naţiuni; oă de teatru ungurâseă şl-a ţinut Marţi prima piese se vor face in curând. mânt, ce s’a făcut în Indiile englese, a des­
^aceleaşi legi morale au vaiâre pentru na­ şedinţă, după vacanţa de vară. Dr. Iano- coperit esisteDţa unei secte destul de mi-
— Biblioteca centrală a statului e
ţiuni ca şi pentru indivic}!; 3) că orl-ce vics, noul director al teatrului din Seghe- deja complet instalată în nouele sale ale mărâse şi totuşi apr6pe necunoscută, aşa
cucerire e contrară învăţăturilor lui Isus din, a propus în acâstă şedinţă, să se adre­ Academiei Române; ea e deschisă pentru numiţii Jaini, a căror principală ocupaţiune
Cristos. Astfel fiind, cerem în numele ace­ seze un memoriu guvernului cu rugămintea, pare a fi... de a nu face nimica şi de a
pubiic câte-va (file.
luia, care mângâie pe cei neno.roeiţl şi dă ca în afaoerea teatrului naţionalităţilor, posti patru din cinci părţi ale anului. Peu­
— Acjl, Vineri, Academia Română va
libertate celor aflaţi în sclăviă, ca să se care îi ameninţă pe Unguri ou multe pri­ tru un Jain, a posti şâse sâu şâpte săptă­
ţinâ şedinţă publică sub preşedinţa d-lui
facă Burilor aşa propuneri de pace, ca ei mejdii, să adopte principiile cele mai radi­ P. S. Aureliau. mâni, nu e nimioa, acâsta e porţia ordi­
să le potă primi fără eă-şl jertfâscă demui- cala maghiare; „căci esemplul dela Pojon nară de post, prescrisă de religiuDea lor.
■tatea*. Apelul e acoperit deja de mii de arată, că în acâstă cestiune cea mai mică Avis. Din partea poliţiei se aduce la In anumite caşuri şi la anumite sărbători,
u
semnături. toleranţă are urmări grave . — Cât de cunoscinţa publicului, că Sâmbătă, iu 7 acest popor ind îşi prelungesce abstinenţa
amabili!.... Sept., se vor ţine eseroiţii de tragere la tir ou la două luni, fără să-l supere câtuşi de pu­
glonţe ca in timp de răsboiă de câtră re- ţin. Jainii, chiar şi când mănâncă, sunt ve­
Socialismul internaţional se mişcă
SCIRILE DILEI. şi în Ungaria şi faoe propagandă pentru serviştii houvecjl, din care causă esce sever getarian! şi nu omâră vr’un animal nici­
iutercfis orî-cui de a călca pe teritoriul odată, niol peutru a-9e apăra. La ultimul
ideile sale. pilele acestea comitetul parti­
— 24 August v. Poienei în numita di dela orele 6 pănă la recensământ s’au numărat 1.416,638 de Jaini,
dului a lansat în limba maghiară un apel
Coloinan Tisza la episcopul Pavel. 11 a. m. trăind esolusiv în Bengal şi în provinoiile
în (lecl de mii de esemplare, în care cere:
Alaltă-erî Coloinan Tisza şî a făcut darea Guzerata şi Radjputana. Principalul lor loc
1) „înlăturarea părăsiţilor, ce trăiesc pe 1. Efect sigur vindecător. Toţi aceia, cari su-
de sâmă înaintea alegătorilor săi în Ora- 14 de pelegrinagiu este muntele Parasnath,
corpul poporului . 2) „înlăturarea actualu­ fer de nemistuire seu stomacul nu funcţionezi re­
dea-mare. După adunare şi după banchet gulat ceea ce causeză, constipnţie, durere de cap, aprope de Ohota Magpore, unde se duc
lui sistem electoral, care dă naseere parla­
Tisza a făout visite. El a fost şi la episco­ lipsă de apetit seu alte bole, pot conta la vindecare în masse în fiă-care primăvară, pentru
mentelor actuale eşite din sânge şi noroifi .
14
pul Mihail Jravel. sigură prin folos’rea cunoscutelor prafuri seidlitz ale a-şl începe primul post al anului.
3) „Drepturi poporului !“ 4) „întruniri li­ lui Moli. Cutii originale a 2 cor. se p«t căpăta clil-
14
0 scenă la «ara din Clusiu. î bere şi pressâ liberă! 6) „Sufragiu univer­ nic prin postă dela farmacistul A. Moli liferantul Cel din urmă luptător dela Wa-
°
Duminecă săra s’a întâmplat la gara diD sal, egal, secret , şi 6) „înlăturarea socie­ curţii din Viena Tuchlauben 9 In farmaciile din terloo. Pilele treoute a murit în etate de
44
44
Cluflu un caş escepţional. In trenul acce­ tăţii capitaiistice . Apelul se termină ou provinciă să se ceră preparatul A. Moli provădut 108 ani, cel din urmă luptător dela Wa-
cu marca de contravenţie şi subscriere.
lerat Predeai-Budapesta, cu care mergea ouvintele „Să trăiască social-demooraţia in­ terloo. Carol Richard l’a chemat pe vechiul
în străinătate şi părechea regală română, ternaţională revoluţionară" şi va apărâ şi soldat. Pentru lupta bravă şi purtarea es-
'voiau să se urce nisce domni din socie­ în limba germană, slovacă şi româuâ. SCIRI ULTIME. oepţională, ce a avut, a fost în mare graţii
tatea maghiară ardelânâ — distinsă. „17/- la regma Victoria. Până la etatea de 90
Comerciul esterior al Austro-Un-
sdg din Cluşiîi spune, că acei domni au Constantinopol, 5 Septemvrie. ani a fost câutăreţ în corul catedralei din
u
gariei. Dela 1 Ianuarie pănă la 31 Iulie
pretins dela şeful gării un vagon separat După soirile oficiale parisiene, Fran- Worthemburg, câştigându-şl ast-fel pânea
1901, importaţiunile monarehiei austro-
u
şi că în stare „luminată fiind, n’au voit cia e hotărîtă a trage ultimele con- de tote (filele. Numai după asta a primit
ungare au fost de 977.300.000 corone, âr
să ţină sâmă, oă pasagerii trenului, între secente din conflictul cu Turcia, ajutor dela stat. Pe veteranul luptător îl
esportaţiunile de 1.044 600,000 coroue.
cari şi Regele şi Regina României, s’au dâcă nu i-se vor împlini preten­ deplâng nu mai puţin decât 182 de mem­
fost retras spre a-se odihni. întreg perso­ Sergentul Ioa» Grigorie, vitâzul siunile. brii ai familiei. Lăudabil record şi pe acest
nalul trenului s’a pus în mişcare, oa să ca- luptător din râsboiul de independenţă, oare Sofia, 5 Septemvrie. Se cjice, că teren.
paoil.eze pe respectivii domni, âr şeful gâ- la Gri viţa a luat uu steag turcesc, a fost ministru-preşedinte Karaveloff şî-a
rei refusâ simplu a-le pune la disposiţiă Un numit portar al palatului justiţiei. Erl Ion dat demisiunea şi a rugat pe prin­ L i t e r a t u r ă .
vagon separat, şi din causă, oă sosise tim­ Grigorie, cu pieptul acoperit de deoora- cipe se se reîntdrcă în Bulgaria.
pul plecării trenului, provoca pe domnii ţiunl, a intrat în postul său în mijlocul „Pomenirea Prea on. brâu al
Soirea are încă lipsă de confirmare.
44
„veseli să ocupe loc în cupeele ce li-s’au unui număros public, oare privea ou o cu­ Preasântei de Dumnezeu născătore, scosă
destinat. Vorbă să fiâ. întrega societate se riozitate simpatică la bravul sergent. Pos­ din antologion sâu mineiă şi tipărită cu
14
posta între şine tocmai dinaintea locomo­ tul acesta de portar retribuit cu 86 lei pe 32 fi W JK81S Si. litere . Pag. 16. Preţul 20 bani.
tivei. Zadarnice au fost tofce încercările de lună, e un act de dreptate pentru el, Sărutare — pentru monarchul.
a i capacita, căci încăpâţinaţii călători nu fiind-că dela răsboiă încoce Iân Grigorie Vinerea trecută lume multă aştepta la gara
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
voiră să cedeze. Iu fine funcţionarul de servi­ trăia în comuna MălăieştI (Prahova) numai de Nord din Viena sosirea monarchului.
ciu al trenului a oedat el şi a dispus, ca la cu o pensiune lunară de 12 iei, ce i-o fă­ Soneria electrioă deja anunţase apropierea Redactor responsabil: Traian H. Pop.
vagonul-salon să se adaugă un vagon se­ cuse guvernul. Majestăţii Sale şi comunicaţiunea pe stradă