Page 85 - 1901-08

RED ACŢIUNE A, „sazeta« iese în Mare Hi,
Administraţiunsa şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ongaria:
Braşov, piaţa mare ar. 30. Pe un an 24 oor., pe şâso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorieorî nofrancate nu so pri­ N-rii do Dumineci 2 Jl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru Somânia şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 frunol, pe $6se
luni 20 ir., pe trei luni 10 fr.
ie prlmeso !a Admlnlstraţluno în N-rii do Duminecă 8 franoi.
Branov şi la următdrole Se prenumeră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiole poştale din întru şi din
in Viona : la N. Dulres Nachl'., afară şi la d-nii ooloetorî.
Nux. Augenfeld & Bmeric Les-
ner, Heinrich Schalelc. A. Op- Abonamentul pentru Braşc.r
pelik Nuchf. Anton Oppelik. Admmistraţhmea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gkild- TSrgul Inului Nr. 80, etaşiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 cor., pe şeee
Loopold(VH Erzsăbet-korut). .iunî 10 oor., pe trei luni S oor,
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L 0 R : Cu dusul în oasă: Pe un en
o seria garinond pe o colină u m c r d e D u m i n e c ă 3 4 ) 24 oor., pe 8 lunîl2 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — lunî 6 oorâne____Un eaexnplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Bnatiiecă 26 August (8 Septemvrie),

Românii nu se vor da învinşi. In timp de trei-cţecî şi patru de asupritore din partea guvernelor un­ Dâcă nu s’au convins păn’acum,
anî, de când s’a Introdus regimul gurescî. N’a fost de ajuns, că de­ ei vor trebui se se convingă încu-
Nu vor trece 48 de ore şi dieta unguresc, au ajuns lucrurile în ade­ odată cu nimicirea autonomiei Tian- rend despre nebunia încercării lor.
de faţă ungurâscă va fi disolvată. văr aşa departe, încât între 411 de­ silvaniei, unde Românii ajunseseră Li-se va da ocasiune maghiari-
De acjî încolo mişcarea şi agitaţia putaţi din Transilvania, Bănat şi a se bucura de drepturi politice-na- satorilor şi de rândul acesta a-şî
electorală va merge crescând, căci Ţâra ungurâscă de un lung şir de ţionale, li-s’au luat şi aceste drep­ deschide ochii, şi a-se convinge, că
deja peste câte-va săptămâni se vor anî n’a mai fost în cameră un sin­ turi, der din momentul acela adver­ Românii numai la aceea nu se pot
face alegerile generale pentru noua gur deputat naţionalist dintre Ro­ sarii lor politic! şi naţional! s’au ni- gândi, ca să renunţe la românismul
dietă. mâni, Slovac! şi Şerbi, ne mai vor­ suit şi se nisuiesc în tot chipul se lor, la individualitatea lor naţională, şi
Candidaţii de deputat se înmul­ bind de Gfermanii şi Rutenii din Un­ ia Românilor chiar şi putinţa de a se se se tocmâscă slugî la stăpânire şi la
ţesc ca bureţii în pădure după o garia, car! în timpul din urmă erau folosi de armele legale constituţionale pen­ partidele maghiare.
pl6ie mai îndelungată. T6te parti­ priviţi de cătră şoviniştii dela pu­ tru redobândirea drepturilor lor de limbă Nu, deşi proscrişi de cei-ce gu-
dele ungurescî sunt în piciore. Pănă tere ca deja cuceriţi pentru ma­ şi naţionale. verneză ac|î, Românii nu-şî vor uita
şi grupurile şi grupuleţele din sînul ghiarism. Putinţa acesta ar avă-o, când de trecutul lor, de sângele vărsat
lor tac opintirile cele mai mari pen­ Causa acestui fenomen ne mai ar pute fi representaţî după cum se pentru patria lor şi de marea lor
tru a-şî scote candidaţii. pomenit în viaţa statelor constitu­ cuvine şi amesurat numărului lor în menire în viitor!
Aceste alergări, opintiri şi agi­ ţionale europene e. bine cunoscută, dietă. Lis’a pus însă drugul la porta
taţiuni ale partidelor maghiare pen- ea se datoresce politicei esclusiviste dietei ca se nu mai potă întră în
tru-ca să-şî câştige cât mai multe de rassă, poftei de domnire şi into­ ea ca Români, susţinându-se contra Revista politică.
mandate de deputat sunt uşor de leranţei maghiare. Decă cei dela lor legea escepţională electorală
esplicat. Ele bine sciu, că având mai stăpânire se laudă, că au cucerit precum şi o miiă şi o sută de mă­ Vestea, cum-că dieta se va di-
mulţi membri în dietă, vor avâ deja pe Rutenii şi Nemţii din Un­ suri escepţionale, car! se cuprind în solva în cji de 9 Septemvrie, se
ua
acolo şi mai mare influinţă. Sciu garia pentru politica lor, atunci măr­ porunca dată de stăpânire, ca Ro­ adeveresce. Consiliul de miniştri, ţi-
mai ales cei-ce merg cu guvernul şi turisesc printr’asta, că pe cele-lalte mânilor să nu le mai fiă iertat a .nut Lunî, în 2 Septemvrie a luat
se hrănesc din graţia lui, cădupălegile popbre încă nu le-au putut covîrşi, ţine întruniri politice, a se sfătui în hotărîre definitivă în privinţa acâsta
parlamentare, acea partidă, care dâr, că lucrâză şi se străduesc, în căuşele lor naţiouale. şi în şedinţa de Marţ!, ministru-
are majoritatea în dietă, stăpânesce tot chipul şi cu tote mijlâcele ier­ Culmea nedreptăţii au ajuns’o preşedinte a declarat, că Maj. Sa va
în ţâră, căci guvernul din sînul ei tate şi neiertate, legale şi nelegale, măsurile escepţionale prin încercarea disolva dieta la 9 Septemvrie prin-
iese şi pe ea trebue se se razime. de a-le înfrânge şi pe acestea cu de a suprima cu forţa partidul na­ tr’un mesagiu. Prima (ţi de alegere,
Când e vorba de un căştig, de totul în folosul, spre întărirea şi ţional român. Ordonanţele volnice după legea electorală, pote fi nu­
un mijloc de-a putâ porunci şi stă­ spre mărirea maghiarismului. ministeriale s’au pus în calea legii, mai cjiua a 20-a dela publicarea or*
pâni, Maghiarii sunt cei dintâi de-a Opintirile, ce le fac maghiarisa- pe care o calcă cu o îndrăsnâlă ne dinaţiunei ministrului de interne re­
şi-l asigura. Şi nici, că pote omulse torii în acestă privinţă, precum şi mai pomenită, contând la împreju­ lativă la alegeri. Acâstă ordinaţiune
le facă vre-o imputare, pentru-că îşi tendinţele şi scopurile lor sinistre rarea, că Românii, ne mai scăpând va fi dată probabil a doua c}i după
văd de interesele lor şi umblă a-le se pot cunosce mai bine şi mai lă­ de asuprire şi de prigonire, după-ce disolvarea dietei, adecă la 10 Sept.
înainta cât se pote. Cu tâte astea murit din procederea lor faţă cu au stat peste trei-c]ecî de anî în cea Prin urmare alegerile vor fi în pri­
decă te gândesc!, că în Ungaria şi poporul român. mai încordată oposiţiă faţă cu gu­ mele 4ece cjile ale lunei Octomvrie.
Transilvania unde între 17 milione Românii sunt relativ cei mai vernele ungurescî, legaţî de mânî şi In cele 3 4d ale sesiunei die-
e
de locuitor!, abia numai ceva peste numeroşi dintre t6te poporele ne­ de piciăre, cum sunt, vor desnădăj- tale din săptămâna acesta nu s’a
a treia parte sunt Maghiar!, aceste maghiare şi sunt cei mai tare ali­ dui şi se vor da cu totul învinşî. luat la desbatere nic! un proiect de
6—7 miliâne de Maghiar! cuceresc piţi de limba, datinele, obiceiurile Nesăbuiţii maghiarisătorî au cre- lege, ci s’a luat la cunoscinţă nu­
t6te mandatele de deputaţi din ţâră, şi legea lor, dec! în contra lor s’a 4ut, ca un mic popor ca cel ma­ mai resoluţiunea prea înaltă relativă
âr miliânele de popâre nemaghiare îndreptat dela 1867 înebee mai mult ghiar, care însu-şî se vede amenin­ la ridicarea cvotei. Câţî-va cetăţeni
nu au în cameră nic! un represen- furia maghiarisării. Naţionalitatea ţat din tote părţile şi care însu-şî din Budapesta dăduseră o petiţiune
tant al lor naţionalist,—luând afară română a fost şi este între tote ce­ are a se lupta cu atâtea neajunsuri la dietă, cerând darea în judecată a
pe cele 200,000 de Saşi ardelenî, lelalte cea mai prigonită, fiind-că şi nici pe departe încă n’a ajuns fostului ministru Banffy şi a soţilor
car! au avut şi vor avă şi în viitor guvernanţii ungur! ved în consciinţa acel grad 4® cultură, care l’ar pute lui în ministeriu, pentru-că, — după-
în dietă ca la vre-o 12 deputaţi ai de rassă puternică a ei cea mai pune într’un rând cu poporele culte cum spuneau petiţionarii — a vrut
lor, — trebue se te minunezi, că mare piedecă, ce se opune planurlor ale apusului, va fi în stare se des­ se suspindă constituţiunea şi pen­
aşa ceva p6te fi cu putinţă într’un maghiare de asimilare şi contopire. fiinţeze poporul român dintre Tisa tru-că a sfeterisit banii electorali,
stat, ce se c}ice constituţional şi sub In contra Românilor au şi fost şi Carpaţî şi se-1 asimileze—eu ordo­ încredinţaţi lui. Acâstă petiţiune însă
o stăpânire, care se poreclesce liberală. îndreptate de fapt măsurile cele mai nanţe ministeriale. n’a venit la ordinea 4dei.

FOILETONUL „GAZ. TRANSL fel de fel de fior!, âr din dosul flo­ verigă, or! vr’un cuiu dela arnaşa- Ce se întâmplă însă?.... Când era în
rilor se zăria adesea o prea frumâsă mentul murgului şi precauţiunea îi apropierea podului, se desfăcu ârăşî
faţă de copilă, a! cărei ochî albaş­ dicta să între la ferar, ca se le ceva la arnaşament şi Robert trebui
Elisabeta cea frumosă. tri ca viorelele se aţinteau spre pă­ drâgă. Ou asemenea prilejuri, dato­ se alerge repede înapoi, se râge pe
mânt, de câte-orî privirile vr’unui ria lui de cavaler era, se schimbe bătrânul seu prietin ca se i drâgă,
(Xjegren.<a.ă boemă).
strein se opri au mai îndelung la o vorbă două şi cu copila mais­ ce s’a stricat.
După L. Feistritz.
fior! şi la ceea-ce ascundeau florile. trului: Dâr ferarul nu era acasă, numai
Vechiul orăşel german X. era Elisabeta ferarului era renumită A Aşa au mers lucrurile timp în­ Elisabeta singură, roşie la faţă, primi
situat la pâlele unui deal, în vârful în tot oraşul de frumseţa ei şi de delungat. Tot mai des şi mai des pe tînerul grăbit. Principele însă ui­
căruia se înălţa mândru castelul manierele ei alese şi amabile, ea era îşî făcea principele Robert drum tase, de ce venise. El nu mai vorbia
principelui. Orăşelul era încunjurat i i numită adesea îngeraşul, căcî deli­ peste pod. Tot mai mar! şi mai de stricăciune, ci îi şoptia Elisabetei
de trei părţî de un fluviu cu valu­ cat şi subţirel era corpul ei şi perul mar! erau stricăciunile, pe car! mâna la ureche vorbe de dragoste ferbinte
rile ver4î ca smaraldul şi oleria ast­ ei lung şi auriu împrejmuia obrăjo- de meşter a ferarului trebuia să le şi credinciosă, âr ochii umed! ai fe­
fel călătorului, ce se apropia de el, rii ei ca o aureolă de sfântă. drâgă. Tot mai ferbinţî şi mai fer- tei aţîntiţ! cu delicateţă la principe,
un tablou din cele mai drăgălaşe. Tânărul principe trecea de mul- binţ! erau privirile, ce se întîlniau spuneau, că şi ea îl iubesce cu tâtă
In acest orăşel trăia înainte cu câ­ te-orî pe podul dela . capătul oraşu­ cu ochii albaştri de viorele ai fetei. căldura sufletului său nevinovăţ­
11
ae
te-va sute de anî un ferar bătrân. lui. Mai în fiă-care 4i îl vedeau că­ Şi Elisabeta şedea adesea cia- ia acest inel , 4i ©1 la des­
Căsuţa lui era tocmai la capătul lare pe câte un murg sprinten, aler­ surî întreg! la ferâstră, la aparenţă părţire, punându-i o verigă de aur
oraşului, lângă fluviu, peste care gând prin partea locului. Şi se pă­ ocupându-se cu fusul sâu cu florile în deget, „ca semn al credinţei mele,
ducea un pod, singurul pod în t6tă rea, că principele iubesce mult fio sale, în realitate însă pândind şi as­ căcî acum trebue să ne despărţim
împrejurimea. Toţî cei-ce voiau să rile, căcî privirile lui tot-dâuna se cultând se audă bătaia copitelor şi eu merg în străinătate pentru
între aşa-dâr în oraş, trebuiau se trâcă opriau la trandafirii din ferestrele murgului, care ducea în spate pe timp mai îndelungat, dâr eu îţî voiu
peste acest pod. Dâr pe călătorul ferarului. Or! pâte îl atrăgeau ochii iubitul călăreţ. trimite veste despre mine, âr la tomna
obosit, or! pe cavaler îl aştepta aici din dosul florilor, car! întîlniau pri­ Era într’o primăvară frumosă, când vor cădâ frundele, te voiu duce
o drăgălaşă privelisce. Căcî căsuţa virile îndrăsneţe ale tînărului şi nu când totul era înflorit şi verde, pa­ la altar, să ne cununăm.“ Cu acesta
era curăţică, cu oblone boite în di­ le ocoliau?....... De asemenea, întâm­ serile cântau aşa de vesele şi sorele se sui pe cal şi dispăru ca vântul.
ferite color!, cu acoperiş înalt, ascu­ plarea făcea, că tot-dâuna, când el lucia aşa de drăgălaş. Intr’o 4i prin­ Trecură 4Re una după alta, şi
ţit, în ferestri înfloriau trandafir! şi | trecea peste pod, se desfăcea vr’o cipele eşia din oraş cu suită mare. săptămânile tot aşa, der Elisabeta ui-