Page 86 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 189.—1901.

De mult se tot vorbesce despre fixată în Curia a cincia pe cjiua de insulele Sporadice. Agenţia „Havas“
scrisorea contelui Kdrolyi Sândor adre­ 10 Octomvrie. Comitetul central al dosminte, ce-i drept, soirea acâsta, SOIRILE DSLEI,
sată alegătorilor din Goncz. Diarele numitului partid, a publicat un apel dâr după soirile oficiale, Francia nu — 25 August v.
scrise de jidovi, de atunci tot mereu cătră alegătorii români, *conjurându-i va ceda la nici o întâmplare. Majestatea Sa în Zircz. Majesfcatea
ţipă şi cer se i-se dea contelui Kă- să nu voteze pentru candidatul ba­ Sa monarchul nostru a sosit alaltăerl sâra
rolyi un bobârnac de cătră cei mai ronului Bourguignon, care de astă- * îu Ziroz, oa să privâsoă terenul, unde se
mari în partidul liberal, că adică dată e Tudor cav. deFlondor, fiind­ La palatul din Potsdam (Ger­ fao esperiment&rile ou noul tun. La Ziroz
cum de-a îndrăsuit el, ca deputat li­ că partidul nu are încredere în acest mania) s’a întâmplat (filele aceste un era aşteptat de moştenitorul de tron Fran-
beral, se facă un program agrar şi candidat. „Deşteptarea“ din Cernăuţi act rar în felul său. Prinţul chines oiso Ferdinand, de arohiducele Friderio şi
se câră, ca bietul agricultor se fia motivând apelul amintit (fi > că Ciun, conducătorul misiunei chinese, de br. Beok, şeful statului major.
ce
apărat de înşelătoriile acelora, cari partidul poporal naţional, călăuzit de s’a dus la împăratul Wilhelm, ca să
nici nu ară, nici nu semănă şi to- adevărată dragoste pentru prospe- se închine acestuia şi să-i predea Calvinii unguri din România. Ba-
tu-şî ei au secerişul cel mai bogat. rarea poporului român din Bucovina scrisârea fratelui său, împăratul Chi­ rabâs Endre profesor la şcblele civile din
— In fine li-s’a împlinit dorinţa şi şi convins, că rădăcinile sale puter­ nei, prin care cere iertare pentru Tergul-Mureşului, oare petrecuse timp mai
cu bucuriă au aucfit de pe buzele nice sunt răschirate în tâte păturile omorîrea bar. Ketteler şi devastarea îndelungat în România, a agitat în mai
bătrânului vulpoiu, Tisza Kâlmân, poporului, nu-şl vede viitorul seu în ambasadelor, promiţând, că va pe­ multe rânduri prin pressa ungurâscâ şi prin
spunându-se la Oradea-mare, în cfiua lupte zadarnice electorale, ci în munca depsi pe cei păcătoşi şi esprimând oonferenţe publioe aârta Ungurilor din Ro­
de 4 Septemvrie, că acel ce apără desinteresată, cu ajutorul căreia şi dorinţa, ca între Germania şi China mânia, apelând la puterea statului ungar,
pe agricultori, nu p6te să fiă ales luptele electorale îşî vor schimba ou să fiă restabilite ârăşîraporturile bune care ar pute să faoă ceva în interesul lor,
cu program liberal. A doua cji apoi timpul forma şi fondul lor de acfi. de mai înainte. împăratul Wilhelm oa să se p6tâ manifesta şi în Româuia
a venit, cela-lalt Kâlmân, adecă mi- * 'fir a primit pe prinţul chines în sala ca Maghiari. Causa Ungurilor reformaţi
nistru-preşedirite, şi la interpelaţia tronului din palatul cel nou din Pots­ diu România a îmbrâţişat’o mai ales
deputatului Rakovszky din partidul Mult s’a vorbit şi s’a scris în dam. La vorbirea prinţului a răspuns organul protestant diu Budapeşta „Ma-
poporal, a răspuns în doi perl — că timpul din urmă despre politica Ru­ eficând, că crede, că împăratul Chinei gyar Szd . In acest organ publioâ aouma
u
nimeni nu pote acusa guvernul, că siei în Orientul european. Nu numai a stat departe de barbariile comise Kertesz Jâzsef, noul învăţător calvin din
nu se interesăză de agricultori, dâr foile din străinătate, ci şi foi din de Boxeri, dâr cu atât mai mare BucurescI, o corespondenţă, în oare a-
este datoria lui să îmbrăţişeze şi in­ Austro-Ungaria au presentat pe Ru­ răspundere apasă pe sfetnicii împă­ nunţă cu bucuria, că agitaţia întreprinsă
sia ca provocătâre a unui conflict
dustria şi comerciul, prin urmare sângeros în Balcani. Seim, că chiar ratului, cari nu trebue să crâdă, că pe calea publicităţii a început să dea
n’ar pută aproba, dâcă cine-va şi-ar „Pester Lloyd , rfiar care ’şî primesce printr’o misiune de espiare s’ar fi resultate, căol societatea „Erdâlyi Kar-
u
pune candidatura cu program agrar spălat de tâte păcatele. Wilhelm a pat Egyesillet s’a oferit să întreţină doi ab­
u
esclusiv. Etă deci, că d-1 Szell Kâl­ adese-orî informaţiunile din cercurile asigurat pe prinţ, că dorinţa împă­ solvenţi de şcoli primare din Româuia,
mân a dat o declaraţiune, ca să nu înalte diplomatice din Viena, a scris ratului Chinei ee va împlini, dâcă timp de opt ani la gimnasiul reformat din
mai deunăcjî un articul remarcabil,
se strice nici cu mercantiliştii jidovi, în care cjicea, că Rusia face intrigi guvernul chines se va purta pe vii­ Kecskemât, cu destinaţiuuea, ca pe urmă
de cari are mare lipsă la alegeri, tor omenesce, conform cerinţelor să se întoroă în România ca misionari cal­
dâr să nu lovâscă prea aspru nici în Balcani. Pressa rusescă, firesce, dreptului internaţional şi ale civili- vini. Aceşti pui de misionari calvini au
în cei-ce susţin programul agrar. n’a putut să tacă în faţa acestor în­ saţiunei. In tot timpul acestei cere­ fost aleşi în personele lui Farkas Jeno şi
vinuiri grave. fifiarele din Petersburg
* sunt unanime a declara, că Rusia nu monii, împăratul Wilhelm nu s’a ri­ Demeter Jeno. D-1 Kertâsz apelâzâ la toţi
dicat de pe tron, chiar nici când aceia, cari se interesăză de viitorul maghia­
Foia serbâşcă Zastava“ din Neo- caută certă în Balcani şi că inten- prinţul a întrat în sală. A lăsat să rismului, să imiteze esemplul societăţii „E.
n
planta a publicat (ţii©!© acestea un ţiunile ei sunt pacînice. Aşa între i-se închine de trei ori şi apoi i-a K. E.“ — Vedem aşa-dăr, că Ungurii, oarî
articul, în care pledeză pentru res­ altele „Petersburgkija Vjedomosti“ făcut semn cu mâna să se posteze au emigrat de aici în România ca peritorl
pectarea concluselor luate în con­ respinge cu energie învinuirile lui la anumită depărtare de tron. Cu de iome, după-ce s’au mai înoălcjit acolo,
gresul naţionalităţilor ţinut la Buda­ „Pester Lloyd“. fi)iarul rus spune, acâsta s’a sfîrşit ultimul act al fac propagandă maghiară.
pesta. Serbii din Ungaria, cfice „Zas- că politica orientală, precum şi în- comediei chino-eurepene.
tava“, n'au nici un motiv de-a eşi din trâga politică esteriâră a Rusiei, a Industria casnică romană pentru
pasivitatea, ce li-o impun conclusele dat dovecjî elocuente de purtarea ei * prelucrarea lemnului. La şoâla speoială
amintite. Din contră, tocmai se pre­ conscienţiosă şi de dorinţa de a sus­ Privitor la evenimentele din pentru prelucrarea lemnului din Câmpulung
tinde, ca pasivitatea sb fiă esecutată cu ţină liniştea în Balcani, pentru-ca Africa sudică, telegraful aduce soirea, s’a înfiinţat anul acesta un curs pentru in­
cea mai mare stricteţâ. agitaţia artificială a unui efiar ore- dustria casnică bucovineană. Acesta industriă
care se potă arunca cea mai mică că la 31 August Burii au aruncat
* in aer un tren engles şi au făcut ca casnică cu drăgălaşele ei lucruri naţionale
umbră asupra diplomaţiei rusesc! sâu împestrite şi săpate, se pierde cu totul în
Fraţii noştri bucovineni încă au asupra relaţiumlor diplomatice aus- alt tren să deraieze. timpul din urmă şi numai puţine rămăşiţe
făcut la ultimele alegeri pentru par­ tro-rusescî. Fâia rusâscă mai spune, Din Pretoria se anunţă, că pro­ se mai găsesc pe la gospodarii din crierii
lamentul din Viena trista esperienţă, că cabinetul vienes este departe de clamaţia lordului Kitchener n’a avut munţilor Câinpulungeuî, preoum şi în aşe-
că sub actualul regim despotic şi a aproba articolele îndreptate în con­ nici un resultat mai de sâmă pănă dămmcele dumnedeascî. Aceste rămăşiţe
violent al lui Bourguignon, nu pot tra Rusiei. acum. Autorităţile au permis femei­ dovedesc, că tâte lucrurile românesc! lu­
reuşi cu candidaţii lor naţionali la * lor luptătorilor buri, ca la propria crate din lemn, precum mese, lăiţl, blidare,
alegeri. Se scie, că în lupta parla­ Conflictul dintre Francia şi Turcia, lor cerere să visiteze pe bărbaţii lor, sc&uue erau tot aşa de drăgălaşe şi ferme-
mentară trecută energicul luptător despre care am vorbit şi săptămâna pentru a-le esplica primejdia unei oatâre, oa şi laicerile, năfrâmile, sgărdiţile,
şi naţionalist G. PopovicI a căcjut trecută la acest loc, nu e resolvat împotriviri ulteriore. şi cămeşile cusute. Spre a reînvia acâsta
în urma ilegalităţilor şi abusurilor încă, şi încordarea între cele două O telegramă din Bruxella dă soi­ industriă s’a înfiinţat la amintita şcâlă un
revoltătâre săvârşite de organele puteri continuă. După cea mai nouă rea sensaţională, că cu tote desmin- curs pentru stolerit, soulptură şi strugârit
stăpânirii. Atitudinea duşmănosă a scire din Paris, Francia e hotărîtă a ţirile, Ţarul va primi pe Kriiger, şi pentru acei cari posed o dibăoiă în pre­
guvernului local i-a determinat pe duce lucrurile la estrem, incaş când încă îu Livadia. lucrarea lemnului. Mai cu sâmă în satele
fraţii noştri bucovineni aparţinători Turcia nu i-ar împlini pretensiunile. românesol se găsesc omeni, cari ou unelte
partidului poporal naţional, să de­ S’a lăţit în cailele din urmă vestea de tot simple sapă cruol, oruciţe, privazuri
creteze pasivitatea faţă de alegerea chiar, că Francia ar fi gata să ocupe la ioâne, strane ş. a. ou multă măiestria şi

mic nu aucjia despre iubitul ei. nică îi rupse inimiâra, ce trăia nu­ guţă, despre care îi spuneau, că în­ doue-spre tjece, când etă că vine o
Obrajii ei se ofiliră, cântecile ei ve­ mai pentru iubire. Ea căcju leşinată dată ce a plecat el din oraş s’a mă­ lumină curiâsă în odaia întunecată
sele amuţiră, florile ei se veştejiră în braţele tatălui. ritat cu feciorul unui bogat cetăţen. a principelui, — âr înaintea lui stă­
şi ârnenii se mirau de schimbarea, Când sorele sfinţia pentru a treia In cele din urmă ascultă de stăruin­ tea Eiisabeta în deplina ei drăgâ-
ce o vedeau petrecându-se la fata, oră, copila ferarului, minune de frum- ţele mamei sale şi împlinind şi do­ laşie, îmbrăcată în haina de mirâsă,
care mai înainte era aşa de veselă. seţă, era întinsă pe catafalc. Der rinţa repausatului seu tată, ceru în care o vecjuse pe catafalc, inelul
Atunci se opri într’o cji un că­ nici mortea rece nu fu în stare a-i mâna contesei imperiale, care era de logodnă strălucia luminos în de­
lăreţ în faţa casei ferarului şi sdrobi farmecele, ea zăcea acolo în cunoscută în totă ţâra ca o frumseţă getul ei alb. „Robert“, efise ea în­
aduse o scrisorică pentru fata lui. haina albă de miresie, zimbind feri­ rece şi ÎDgâmfată. cet „nu te năcăji, te-am iertat de
Scrisorea părea a fi dela principele cită, ca un înger. Venise tomna, truncjele galbine mult, mâne ne cununăm. Apoi se
Robert, numele lui era iscălit sub Sosise noptea şi poporul jal­ cădeau la pămâut, vântul vîjăia peste înclină asupra lui, o bore rece îi
ea, dâr rea veste îi aduceau rându­ nic, ce năvălia totă (fiua la casa câmpurile gole şi mâna înaintea sa atinse buzele şi-i pătrunsă la inimă,
rile ei în cuvinte fârte aspre: Că ferarului. începu se se rărâscă. Nu­ nori negri; natura muribundă oferia care încetă de-a mai bate. Clopotul
frumosa Elisabeta se nu-şl mai aducă mai doi călugări păziau frumosul o tristă privelişte în lupta sa des­ din capela castelului la miecjul
aminte de promisiunea făcută în corp al fetei. Deodată âtă, că se perată cu furtuna şi vremea grea. nopţii începu se sune duios şi după
pripă, când s’au despărţit şi pe care deschide uşa şi întră un tîner pere­ In orăşel însă domnia veseliăşi el celelalte clopote din oraş, sacris-
nici odată nu s’a gândit se o împli- grin în camera mortuară şi arun- mişcare mare. Tote casele erau îm­ tanii dela biserici se treejiră spăriaţî
nescă,... că el a plecat la dorinţa ma­ cându-se desperat lârgă cosciug podobite, căc-î mâne era se fiă cu­ din somn şi un sentiment de neno­
mei sale şi a poporului, se se logo- strigă: „Elisabeto, iârtă-me, nu sunt nunia iubitului lor principe cu fata rocire le pătrunse inima.
dâscă cu mândra fată a contelui eu de vină, eu nicî-odată nu mi-aşî puternicului conte imperial. In fiue
Diminâţa găsiră pe principele
împărătesc, pe care în curând o va fi călcat jurământul ! Apoi, ca şi cum se apropiâ nâptea, aducând linişte Robert mort, într’un fotoliu lângă
u
aduce acasă în castelul străbuni­ s’ar fi temut, se nu 1 recunoscă că­ asupra oraşului. Sus în castel şedea ferestră — un zimbet de fericire îm­
lor săi. lugării, îşî acoperi faţa tulburată şi mirele la o ferestră cu balcon şi prejmuia buzele sale reci—eraefiua
Fata se uita ca trăsnită la foia se repeeji afară în întuneric. privia afară la firea sbiciuită de vis­ cununiei lui.
scrisă, ca şi cum nu i-ar înţelege In adevăr nici nu era el vino­ col. Şi în inima lui era viscol, căci Oniţâ.
conţinutul — dâr de-odată par’ că vat. Mama lui a scris scrisârea aceea, era sfâşiată de durerea cea mai
întreg adevărul atât de amar o care a frânt inima Elisabetei; er pe amară, gândindu-se la iubita-i pier­
copleşise şi durere atât de groz- el îl luau în rîs cu frumâsa lui dră­ dută. Oiasornicul din turn sună