Page 87 - 1901-08

Nr. 189—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

iscusinţă. Preoţiinea, învătătorimea, precum conventul reformat a petiţionat la dietă, de faţă, le place câte-o glumă bună, dâr Luni şi Vineri la 5 âre în parcul Rudolf,
şi toţî binevoitorii poporului român şutit de unde a primit aoelaşl răspuns. — Unde nu sunt sburdalnioe. Ele sunt forte religiose âr Miercuri la 6 âre pe promenada de jos.
rugaţi a-se interesa de astfel de lucrători o să mai petiţioneze ore de acum oouven- şi d-na Andrâe la fiă-care gustare îşi Zio®
Concertul musicei orăşenesc!, ce
oasniol şi ai sfătui, ca să cerceteze cursul tul, ca să-l soape pe superincendent de in- rugăciunea, sfîrşindu-o aşa : „Ţine Domne
se va da Duminecă, în 8 Septemvrie în
amintit. Aspiranţii trebue să fie lucrători somuiâ ?.... pe şerbul tău, fiiul meu, şi adu-1 sănătos sala hotelului Europa, va avâ următorul
oasniol în branşa lemnului şi în versta de „Lipiturile satelor** cu^osouta piesă aoasă. Amin**. E de nedescris, cnm i-se în- program: 1) Versbach-Mars de Matys. 2)
cel puţin 18 ani. Toţi, cari vor cerceta a lui Alexandri, fost jucată într’una din veselesce bătrânei faţa, când arată primul uvertură la opereta „Excelenţa Sa“ de Heu-
1
acest curs, vor primi stipendii dela 10—15 serile treoute în ,grădina „Mitică G-eorgesou * papuc, ce l’a purtat fiiul său şi când des- berger 3) „Die Eiirstensteiner* , de Bilse.
1
corone şi deoă vor părăsi şcbla, uneltele din Buourescl. Ridul lui Mpişilică cârciu- ohide sertarul său, din oare scbte atesta­ 4) „Fantasiă ungarâscă** de Bochâ 5) Cor
u
trebuinoiâse, precum şi lucrurile gătite de marul l’a juoat (ai tistul Iiagieseu. Dela tele . frumâse şi medaliile, ce le-a primit din opera „Die Hexe de Enna. 6) Uver­
tura le opereta: „Fledermaus . 7) „Meiu
u
ei. Cursul acesta durâzâ numai un an. mortea lui Millo nici un artist n’a inter­ fiiul ei, pe câud studia. Când arată scriso­ Vaterland“ cântec de Hoffman 8) „Din
pretat aoest rol ou atâta perfecţiune, ca rile şi diplomele, ce le-a primit dela dife­ munţii şi văile Norvegiei* fantastă de An-
Br. Beclc şi stindardul maghiar. dersen. 9) „Hora vânătorului** de Ventura.
Hagiescu. Ce să veZl însă?... Intre asistenţi rite societăţi scientifioe, atunci ea esolamă
La claustrul din Zircz, în care i-s’a făcut erau şi nisoe jidani, veniţi anume să facă cu mândria: „Fost’avre-o mamă mai bine­ 10) The Houeymoon“ marş de Rosey. în­
cuartir Majestăţii Sale monarchului, erau 1 ceputul la 8. Intrarea 60 bani.
scandal. Aceştia începură să strige, să cuvântată, decât mine? * — Cât de mult
arborate şi două stindarde tricolore ma­
fluere şi să facă gălăgie. Publicul creştin nu s’ar bucura totă lumea cultă, dâcă s’ar In prăvălia G. I. Er.enue, strada
ghiare, în mijlocul lor fiind stindardul negrn- însă indignat de purtarea jidovilor, a luat împlini speranţa şi credinţa tare a mamei Hirsoher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai
galben. St’ndardele maghiare însă au fost de- bun caşoaval de munte cu preţul cel mai
în apărare pe artistul român fluerat în ca­ şi a sorei lui Andrâe şi ar sosi t^ma, când
lătuiate, ceea-ce a produs o viuâ agitaţiune eftin en gros şi en detail; Z^nio sosesoe
pitala ţării sale. Jupanii văZând atitudinea acestea ar putea să strige: „El trăesce şi transport de struguri, pepeni verZh galbeni,
printre şoviniştî.Stindardele au fostdelăturate
ameninţătâro a publicului român, au tulit’o. s’a reîntors !“ Tuerchestan, Cantalupi, şi în general tot
pe motiv, că abaţia fiind acum casa imperială, felul de artioulî da delicateţe.
Scoterea din curs o, bancnotelor Şcolele comerciale din Ardeal şi
numai colorile curţii sunt îndreptăţite acolo.
de (lece florini. Banca austro-uugară sc6te Ungaria. In Academia de marină din Fiume
Foile nngurescî spun cu multă satisfacţia, că
din curs bancnotele de dece florini datate au fost în 1899 în total 27 elevi, dintre
J
afacerea stindardelor unguresc! a fost resol- Adunarea Reuniunei învăţătorilor
delal Maiu 1680. Amendouăguvernele în înţe­ cari nu se scote la ivâlă nici un Român. y
vatâ în mod echitabil prin intervenirea ba­ români Aradanî.
legere cu oonsiliul general al băncii,'au ho- In şcolele comerciale superiore din Also-
ronului Beclc,, care să fi (jis, oft stiudardnl ma­
tărît, ca scoterea din curs să se facă în Kubin, Braşov (2), Fiume, Făgăraş, Caşo-
ghiar trebue arborat acolo, unde a fost, căci Luul şi Marţi în 26 şi 27 August a.
modul următor: 1) Banca austro-ungară şi via, Kâsmârk, Nagy-Rocze, Lippa, Mişcolţ,
o afacere de felul acesta nu i-ar plăcea nici o. s’a ţiunt în Arad adunarea generală a
suoursalele ei primeso aceste baacnote până Beclcherecul mare, Panciova, Şopron, Tu-
monarchului. Intervenirea baronului îndâmnă reuniunei învăţătorilor români dela şcâlele
la 28 Februarie 1903. 2) Dela 1 Martie rocz-Szt.-Mârton, Neoplanta, Vesprim, Zala-
pe foile şoviniste maghiare să-l încarce ou poporale oonfesionale ort. din protopresbi-
păuă ia 31 August 1903 vor fi primite ca Egerszeg, Arad, Homonna, Cluşiă, Szege-
laude. teratele Arad, Boroşineu, Buteni, Chisineu,
plată numai la banca din Viena şi Buda­ din, Szombathely, Zombor, Budapesta (3), Halmagiu, Radna şi Şiria. Adunarea a fost
De ce a întârdiat trenul regelui pesta, âr la cele din provincie numai pen­ Iaurin, apoi Academia comercială din Bu­ condusă de preşedintele Teodor Ceontea,
Car ol ? Sub titlul „O scenă la gara din tru a fi schimbate. Dela acest termin nu se dapesta, şcolele din Debreţin, Nagy-Ka- profesor, care printr’un discurs eecelent, pe
Cluşift am adus erl soirea, că trenul ac­ ▼or mai primi ca plată, ci numai pentru a nizsa, Oradea-mare, Pojon, şi Alba-re- care-1 publicăm la alt loc al numărului
w
celerat Predeal-Budapesta, ou care a oălă- fi schimbate, nici la cele 2 bând centrale gală mai departe şcola lui Aranyossi şi Roser nostru de aZl, a şi deschis adunare». Prin­
torit Duminecă în străinătate păreohea re­ din Viena şi Budapesta. După 31 August din Budapesta, a lui Porges din Cincl- tre cei de faţă la adunare a fost şi P. O.
gală română, a întârcjiat la Oluşifi o’o ju­ 1909 banca austro-ungară nu va mai primi bisericl şi a lui Wiesner din Timişora. In Sa părintele archimandrit Aug. Hamsea,
mătate de oră şi că din causa întârcjieri de loc bancnotele de 10 fi. datate dela 1 tote aceste 37 şcolc comerciale superiore se care dela întemeiarea reuniunei a sprijinit’o
Regele şi Regina era să scape trenul ac­ Maiu 1880. numără şi şcola comercială super, română ou bună-voinţă şi i-a sărit tot-dâuna în
celerat de Viena. Causa întârzierii ar O visită la mama lui Andree. Co­ din Braşov. In 1899 numărul elevilor a ajutor. Din partea celor dela consistoriu a
fi fost, că nisce domni maghiari din laboratorul unei foi americane a visitat pe fost de 5101, dintre cari Români numai fost de faţă Rom. Ciorogariu. In deoursul
societatea distinsă ardeleană ar fi pre­ mama lui Audrâe, cunoscutul esplorator al 149, adecă aprope numai cei din şcola co­ adunării s’au cetit mai multe operate,
tins dela şeful gărei din CluşiQ, ea la Polului de nord, care înainte ou trei ani a mercială română din Braşov. Afară de anume: Vice-preşed. I. Motdovan despre
aceste institute mai este: Academia comer­
trenul acoelerat să se adaugă un vagon plecat din Svedia cu balonul seu şi nu s’a „esamen *, I. Vaneu despre „vieritul mo­
1
separat pentru ei. Acum se anunţă din mai reîntors. Mina Audrâe, mama lui An- ciala orientală, în 1899 cu 30 elevi, dintre dern şi folosul lui *, disertaţia, căreia îi
1
CluşiQ, că causa adevărată a întârzierii a drâe, trăesce ou fiica ei Emelina Spanberg cari 2 Români; apoi în 17 locuri 17 cur­ dăm loc mai jos, I. Tisu. despre „caşurile
fost următârea: un major a cerut un cu­ în micul oraş svedes Greuna. Aceste două suri comerciale pentru femei, cu 940 eleve substantivelor**, S. Leuouţa despre „fondu­
din cari numai 1 Română. Şcole pentru uce­
peu separat, din causa îmbulzelii. Şeful de femei aştâptă în fiă-care moment pe iubi­ rile de bucate în ajutorul şcolei confesio­
gară apreoiându-i cererea, a dispus întocmai tul lor fiiu şi frate, îl aşteptă să sosâscă d>n nicii de comerciu au funcţionat în total 85 nale *.
1
şi de aici a provenit întârZierea. Când se călătoria sa cjiua ori nâptea. In fiă-care (românesc! nici. una), cu 6323 elevi dintre Dintre propuneri remarcăm oea a
cari 123 români. Deci din numărul total
petreoeau acestea, Regele Carol durmia. Se diminăţâ ele mătură şi curăţă odăile, în d-lui I. Grofşoreanu, ca consistorul să în-
de 141 al şcolelor comerciale, noi Românii
desminte de asemenea faima, că înaintea cari Audrâe îşi făurea planurile sale şi ni­ toemâscă lucrurile astfel, în ce privesce
nu avem decât şcola comercială din Bra­
locomotivei s’ar fi postat persone, ou scop mic nu pbte să le abată dela aşteptarea controla şcolară din partea organelor sta­
de a uu lăsa trenul să pleoe. lor plină de speranţă, că el se va întâree şov, şi din numărul total de 12,421 al ele­ tului, ca organul statului să fiă îndatorat
vilor şi elevelor, am avut în 1899 abia
într’o Z’ 1® va istorisi păţaniile sale. Ori a anunţa tot-dâuua directorului local tim­
275 elevi şi eleve de naţionalitatea nostră,
„Episcopul Transilvaniei**. Supe- oâte li-s’ar spune, ori câte doveZî li-s’ar pul când voesce să visiteze şcâla, în soo-
âr Ovreii, s. e. 5513. Multă muncă şi mari
rinteudeutul calvin din Oluşiîi nu pâte da, că Andrâe nu mai pote trăi şi oă tre­ pul, ca şi dânsul să potă fi present la aceste
jertfe se cer dela noi şi pentru crearea
durmi de ciudă, că de ce episcopul catolic bue să fi murit, mama şi sora ascultă ou visitaţiunl.
unei clase comerciale. In locul prim se
din Alba-Iulia portă titlul de „Episcop al atenţiune liniştit şi Zic în cele din urmă: Adunarea a avut un resultat strălu­
1
u
Trausilvaniei *, oâud după socotâla lui, el ar „ff«M letver och will otervan da . (El trăesce cer şi aici stipendii; căci, să vorbim nu­ cit. In legătură ou acâsta ni-se raportâză
mai ce e drept, prea multă atenţiune se
trebui să fiâ numit aşa. Ministrul de oulte şi se va reîntoroe). Mama lui Andree e următorele din Arad despre petrecerea
dă în acâstă privinţă, s. e., carierei juri­
Wlassios l’a lămurit odată, că istoria de aprope de 70 de aDl, dâr faţa ei sănătbsă, aranjată acolo cu ooasiunea adunării:
800 de ani a episcopiei din Alba-Iulia senină şi zimbitore o face să pară mult dice, etc., âr pentru cualificarea clasei co­
arabă, că titlul la oare aspiră d-1 superio- mai ţînără; fiioa ei este o femeiă robustă mercianţilor se face prea puţin. Araci, 29 August.
tendent, i-se cuvine şi «Z^ episcopului şi blândă. Mama şi fiioa fao impresiunea, Musica orăşenescâ va cânta săptă­ în sera primei ZA 0 a adunării învă­
din Alba-Iulia şi nu superintendentului că ar fi ca două bune prietine. Ambele mâna viitore în urmâtorea ordine: Dumi­ ţătorilor din cele 7 protopopiate ale diec.
din OluşiO. Nemulţumit ou| acâstă lămurire, dame sunt culte, cunoso literatura timpului necă la 11 y ore pe promenada de jos. Aradului, d-1 director Iosif Moldovan, dela
2

0!ii-. •>'> 1 Mi..; ii' iii;); ■ . ' 'j —
Sângele nu se face. De-odată însă copilul cel mai mic întră — Dă... te-oiti fi cunoscut pote... ei, năprasnicii de nori fugiră, care încătrău,
cu sgomot. dar veZî...» nu-mî aduc bine aminte..., şi ne desvăliră vederei Turcilor. Sentinela
Diua de 23 Iulie a fost în Iaşi o di — Tătică, tătică, Z^ 6 0 1 clătinând Şi maiorul continuă să privâscă lung pe păgânilor dădu alarma şi plumbii începură
, T , *
năbuşitore- încet pe maior; am uitat să-ţî spun, că de ţăran, incordându-şî memoria. să curgă peste noi. Doi flăcăi loviţi greu
Pe la 12 ore, când lumea muncitore, aZl diminâţă un om venit dela ţâră cu că­ • — Să-mi daţi voie, d-le maior, să nu îşi dau sufletul pe loc, âr bietul Ionică a
âmenii de afaceri şi biurocraţii năvălesc ruţa cu un cal, aştâptă în curte vrând să-ţi vă spun de-odată numele meu. Am să vă Vrabioaei, flăcăul din drâpta mea, se rosto-
acasă să prânZâscă şi să se primenâscă ră- vorbâscă. amintesc numai un fapt din viaţa nostră golesce văetându-se, cu un picior sdrobit
corindu-şî trupul, sorele eu limbile lui de — Oe caută? întrebă maiorul frecân- de-acum 24 de ani, un fapt pe care n’am de glonţe.
foc topea pământul. du-şî ochii. să-l uit pănă ee-oift muri. Ca prin minune, eu nu eram nici atins.
în acea Zb maiorul R . . . comandantul — Nu sciţi, dâr Zice, că are să-ţî spuie 1 — Spune, bădişorule. VăZend că tovarăşii din stânga mea
batalionului al treilea din regimentul 13 ceva numai matale, şi ăştâptă de mult, — Iuoptase de tot şi de cu sâră aţi nu mai dau semne de viâţă, iau pe bietul
dorobanţi, sosi acasă o jumătate de oră sâmănă să fie un om forte de trâbă şi vor- fost venit la companiă, unde eraţi sergent, Ionică ’n braţe şi mă retrag cu el câţl-va
mai târZih decât de obieeifi, venind dela besce aşa de frumos, par’câ n’ar fi ţăran întrebând cari din băieţi se prind să exe­ paşi mai îndărăt într’o scorbură de pământ
casarmă unde să dusese de pe la 5 ore di- dela ţâră. cute în toiul -nopţei un ordin primejdios, unde rămânem tupilaţl, păuă-oe Turcii, cre-
J
minâţa. — ţ)i-’l să vie. o recunoscere, în care trebuiau să plece Zend că ne-au ucis pe toţî, încetâză focu­
Obosit, înfierbîntat şi flămând, îşi lă- Peste câte-va momente uşa se des­ patru omeni şi să calce locurile din apro­ rile, mai cu sâmâ, că se ’ntunecase ârăşl.
pădâ cravata şi tunica şi trecu în sala de chide şi un Român ca de vre-o 50—55 de pierea Griviţei. Eu şi cu alţi trei flăcăi am Ajung cu anevoie în bivuac, tîrînd
mâncare, nnde-1 aşteptau copiii ale căror ani, înalt, cu trăsături corecte, mustăţi că­ cerut să mergem, âr d-vostră mi-aţl strîns cum puteam pe sărmanul Ionică. O fi fost
stomacuri se pusese deja în revoltă. runte, părul aprope alb, bine îmbrăcat, cu mâna, m’aţl bătut pe umăr şi mi-aţl Zis: spre zori de Ziuă, <?ăcî n’am apucat să mă
PrânZul se petrecu tăcut şi repede, mintean nou, chimir lat la brâu, iţaii albi DumneZeu să te ţie băete! odihnesc bine şi s’a dat deşteptarea. V’am
conversaţia neputend să găsâscă loc în o şi cisme mari, bine văcsuite, se presintă Am plecat. făcut raportai despre starea locului din
ocupaţiă de o aşa vădită urgenţă. maiorului. Era pe vreme de lună, dâr norii groşi polele redutei si despre perderea celor doi
După terminarea prâuZului, maiorul — Să trăiţi, d-le maior! de pe cer îi acopereau aşa de tare lumina, viteji rămaşi pe câmp, âr d-vostră m’aţl
trecu în odaia sa de lucru, unde ’i se aduse — Mulţumesc, bădişorule; cine eşti încât nu-ţl vedeai mâna. Ne-am tîrît pe raportat superiorilor şi colonelul mi-a dat
cafeaua, şi după o sorbitură sâu două, pe şi ce te aduce pe la mine ? întrebă cu blân- pântece încet-încet, baide-ba, la patru paşi Virtutea militară... âtă-o!
când ţigara îi ardea încă între degete, deţă maiorul. în rând departe unul de altul, şi nu ză­ Şi chipeşul ţăran îşi dădu minteanul
pleăpele ’i-se închiseră uşor şi capul ’i-se — Aşa e, că nu mă mai cunosceţî, ream înaintea nostră decât marginea para­ de pe piept într’o parte, arătând maiorului
lăsa pe piept. d-le maior? petului redutei. Când ajunserăm la polele | crucea albind pe albul lui cămeşoi.