Page 89 - 1901-08

Nr. 189.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Şcola nostră presupune atarl învăţă­ lălalt glonte s’a întors asupra aten­ marii comercianţi şi importatori fraţii M. va fi remuneraţia statorniciei dili-
tori, căci numai aşa merită să^ se numescă tatorului întrându i în pântece. Rana A. G-ogonellI ea consilieri şi N. Popovici. ginte.
adevărată şcolă confesională. îmbibat fiind presidentului pare a fi mortală. Aten­ S’a decis, ca să se facă câte o espo-
spiritul fraged a! elevilor cu miros de bună siţiune în Cairo, Port-Said şi Alexandria între recerinţele vieritului mo­
miresmă, fiitorii credincioşi, ori cetăţeni, tatorul e arestat. dern, am amintit, că este şi price­
vor sci face tot-deuna deosebire între bine din tote produsele românescl. perea. Acăsta este cea mai princi­
şi rău, între adevăr şi minciună; ei vor € as v m © aa. a* e. Pentru acest scop a fost delegat pre­ pala recerinţă. După esperinta prac­
sci îmbrăţişa virtutea cu afect şi vor sci şedintele societăţei D-1 Ioan Orowetz, de tică câştigată de un şir de anî îmi
despreţul viţiul după merit. Atunci ne-am Adunarea generală a despărţământului a-se duce în capitala patriei, ca să ia în­
apropiat de adevăratul grad cultural, pe al NXVI-lea al „Asociaţiunai pentru lite­ permit a da sfat celor ce doresc
care îl arată mântuitorul apostolilor săi, ratura română şi cultura poporului român" ţelegere cu autorităţile respective şi ca­ a-se ocupa cu vieritul modern în ur-
când le dice: ,.fiţi desăvârşiţi, precum şi tatăl se va ţinâ la 15 Sep/epivra st. . u. a. c. la mera de comerciîi. mătorele:
vostru cel din certuri desăvârşit este ! u 3 ore p. m. în şeola gr. cat. din Eeghinul- * Grădina învăţătorului, care să
săsesc, la carea cu tot respectul sunt invi­
Domnilor şi fraţilor învăţători! Pe Decă guvernul român ar favorisa în­ fie de model în comună,- trebue îm­
frontispiciul reuniunei nostre învăţătoresci taţi a participa toţi membri Asociaţiunei tru cât-va întreprinderile coloniei române părţită în mai multe table şi în cât
fâlfâe steagul cu devisa „ Luniineză-te şi ve>- şi toţi doritorii de înaintarea şi prosperarea în ceea-ce privesce stabilirea traficurilor
a
fi\ — Deşi n’am ajuns încă timpurile, în poporului. se pote uniforme. Printre table o
Programul obiectelor de deliberat în directe de esport şi import, s’ar deschide
cari să putem dice, că suntem scăpaţi de acestă adunare să va pune la vedere pu­ cale cel puţin de 150 cm., er pe mar­
grijile neajunsurilor materiale, să sperăm un debuşeu important de venituri pentru ginea căilor la depărtarea de 50 cm.
într’un viitor mai ticnit din acest punct blică în diua defiptă. România, care s’ar cifra eu milione şi ast­ terenul să fie plantat cu vie. Bu­
de vedere; astă-dată fiă-ne permis a ne Reghinul-săsesc, la 4 Sept. 1901. fel comerciul ar înflori, cunoscut fiind, că tucii de viie să se planteze la de­
pune barem pe un mic stadifi. ideal şi de Petru Uilacanu, '1 importul în Egipt al altor ţări se urcă la
aici să ne considerăm de ceea-ce ar trebui protopop, director. părtare de 150 cm. unul de altul.
să fim! sute de milione anual, cu tendinţa de a Ei apoi se vor cultiva an de an, aşa,
Reuniunea nostră e prea jună, ca să Românii în Egipt, progresa, având în vedere deschiderea de- că după 8—4 ani să se formeze un
potă afirma despre sine, că prin activitatea buşeurilof din Sudan. gard îmbinându-se lozele dela un
sa modestă a promovat barem cu un dife­ De sigur, că mulţi nici nu vor fi bă­ butuc la celalalt cruciş, peste cale.
renţial sortea poporului român ortodox. nuind, că esistă o însemnată coloniă de Astfel însă trebue să urmeze
Atâta însă totuşi putem constaţa dela acest Români în Egipt, având o organisaţiă se­ Vieritul modern şi folosul lui.*j
loc presidial, că pe terenul şcolar, ceea-ce ţăranii, cari nu fac din grădină lux.
a atârnat direct dela debilele nostre pu­ parată. Credem interesant a publica rela­ D-lor colegi! Noue învăţătorilor, Pentru dânşii grădina, cu escepţiunea
teri, am stăruit să- se îndeplinescă. Valorea ţia de mai jos, după „Cronica" din Bucu- deşi timpul cât avem a sta în şcolă, unui spaţiu pentru straturi, este a
intrinsecă a şcolei nostre confesionale nu resci. să planta cu vie în şiruri regulate,
ni-o dispută astădl nici străinii, şi deose­ Sunt 25 ani de când, în caşuri iso- este prea destul pentru a-ne con­ aşa ca spaţiul dintre butucii de vie
birea între şcola nostră de odiniorâ şi late, câte un Român său supus român şi-a suma puterile, totuşi ne rămâne timp
acum nu trebue constatată cu microscopul. destul pentru ocupaţiunile cele mai să formeze un cuadrat de câte 120
Totuşi mă văd îndemnat a Vă atrage şi de stabilit locuinţa în Egipt. Pe acele vre­ compatibile cu oficiul nostru, ooupa- cm. pe o lăture.
astă-dată atenţiunea asupra sublimei nostre muri, Românii au fost consideraţi ca su­ ţiunl, ce tind la ameliorarea stării Şi într’un cas şi în celalalt, pă­
chiămări. Să nu ne încredem nici unul în puşi otomani şi în timpul revoluţiunei de mântul înainte de plantare trebue
năstre materiale. Acele ocupaţiunî
cunoseinţele câştigate, ci pe cţi ce merge se ia 1882, ei au îndurat multe nedreptăţi din rigolat, adecă săpat în adâncime de
ne câştigăm cunoscniţe nouă şi ârăşl nouă, partea guvernului egiptean. sunt: pomăritul, albinăritul şi vieritul.
der tot-deuna pe base religioso-mo- Despre pomărit şi albinărit am vor­ 60 cm. Pământul rigolat trebue lăsat
rale! Să ne împlinim datorinţele conscien- După aceea în urma plângerilor adre­ bit altă-dată, er cu acesta ocasiune cel puţin trei luni să se aşec|e, şi
•ţios, căci acâsta este virtute creştinescă sate de supuşii români, guvernului lor, voiu vorbi numai despre vieritul mo­ numai după aceea să se planteze cu
şi să nu aşteptăm nici odată să ni-se aplice România, stabilind înţelegere cu Italia, i-a dern si folosul lui. viţă de vie.
•rigărea legilor esistente, căci legea este fă­ pus sub protecţia consulului italian pe toţi La plantaţiune să fim precauţi
cută numai pentru cei fără de lege; întru supuşii săi. înainte de tote dela unul fie­
noi să domicileze tot-deuna. legea Dorn- care din noi să pretinde devotament, la procurarea viţei oltuite. E mai
nului! Având noi atari comori şi împăr­ Autorităţile italiane au fost în tot- statorniciă şi diliginţă, er pe deasu­ consult ca noi înşine să ne facem
tăşind cu dânsele atât pe elevii nOştri mi- deuna la înălţimea misiunei lor, ori când pra şi pricepere. ultoi. Suntem învăţători — seim lu­
norenî, cât şi pe cei maioreni, să contri­ a fost vorba de a protegia pe supusul ro­ cra — trebue să o facem acesta şi
Devotamentul îl înţeleg astfel:
buim din tote puterile şi în deplină armoniă mân. pentru ca să vadă ţăranul, că învă­
■cu toţi factorii eliminaţi la regenerarea bise- * să fii însufleţit pentru binele tău
ricei şi a neamului nostru mult vexat, căci De atunci, colonia română s’a mărit propriu, care mai târejiu îşî va re­ ţătorului nu-i e ruşine a lucra, ba e
odinioră după tote aceste ni-se va dice considerabil. Nu e mai puţin adevărat, că vărsa rodele sale binefăcătore şi asu­ superb, că scie lucra.
din partea posterităţii, că luptă bună om pra generaţiunei concrecjute spre Tot începutul e greu. La înce­
luptat şi credinţa am păzit. între elementele din cari se compune co­ put ne trebue jertfă. Fie-care să-şî
Condus de atari vederi faţă de reu­ lonia şi cari mai toţi, prin modul purtărei educaţiune. procure 100 seu 200 de lozedeviţă
niune şi de şcola nostră confesională, Vă lor în societate şi felul oeupaţiunilor, fac Statornicia o înţeleg astfel: fie­ americană în proporţia teritorului ce
aduc de aici la cunoscinţă, că după-ce în fala ţărei lor, s’a strecurat şi câte unul care din noi să fim preocupaţi de idea,
decursul anului administrativ 1900/1901 purtător de paşaport român, care se deda că din acel loc nu ne mai strămu­ voesce a-1 planta cu vie. De present
comitetul D-V. central a stăruit, că des- la negoţuri ruşinose. tăm şi aici începem a ne clădi pătră loza de viţă americană prima clasă
părţămintele să-şî facă datorinţele, punând Toţi membri coloniei române, doritori pe pătră pentru a-ne asigura, afară se pote procura suta cu 60—80 cr.
în practică disposiţiunile referitore la pros- Cea mai potrivită este „Riparia por-
perarea materială a poporului şi a învăţă­ ca prestigiul lor să fiă iu tot-deuna menţi­ de emolumentele competente şi un talis“ pentru orî-ce specie de pământ.
torilor, s’a îngrijit pe lângă aceea să de- nut şi deore-ce consulul italian, nu dispu­ isvor de venit lateral.
lăture barem unele dintre căuşele, ce îm­ nea de fonduri esprese, cu cari să fi putut Deci să ne punem întrebarea: Pentru terenul petros e mai potri­
piedecă desvoltarea mai spornică a învăţă­ contribui la eliminarea elementului veros, cum ? vită „Riparia rupestris“. Prima se cu-
mântului. Luând în considerare dorinţele Prea bine sciţi, d-lor colegi, că nosce de pe loza-i roşiatică şi frun-
tuturor despărţămintelor, am elaborat un care corn promitea demnitatea celorlalţi su­ dele mari şi late; acesta din urmă
proiect de plan de învăţământ pentru şco- puşi oneşti, majoi-itatea membrilor, cari noi învăţătorii confesionali mai toţi,
îele nostre poporale confesionali, asupra compun colonia română s’au întrunit la cu escepţiunea celor dela oraşe, avem are frunde mărunte rotunjore al­
căruia vă rugăm să vă pronunţaţi în merit consulatul italian la 25 Ianuarie 1900 şi la şcolă şi un intravilan, unul mai bastre.
la locul său, pentru ca în scurtă vreme să au format o societate română sub devisa mic, altul mai mare. Eie-care deci Fiindu-ne scopul vieritul raţio­
putem constata un avans mai pronunţat la să-şi facă un plan de împărţirea gră- nal, avem a ţină în semă şi forma
şoolele nostre poporale confesionale. „Caritatea şi iubire de patriă". estetică a viei prin împărţirea re­
După cari Vă salut D-lor şi fraţilor de Acestă societate a început să funoţio- dinei. gulată, care o vom face în urmă­
bună-venire, Vă poftesc cele mai strălucite nese la 1 Februarie 1900 în basa unui sta­ In prima liniă să fim împăcaţi
succese la acostă festivitate culturală anuală tut. In afară că se ocupa cu binefaceri, cu ideea, că deşi mâna sorţii pe unul torul mod: Dela locul rigolat pentru
şi declar de deschisă a Xl-a adunare ge­ precum îngrijirea şi susţinerea săracilor şi spre avantagiul lui, ăr pe altul spre vie, prin contragerea a 2 linii dia­
nerală a reuniunii ndstre învăţătoresci! bolnavilor, reîmpatriarea acelora fără mij- răul şi defavorul lui, îl strămută din metrale opuse una alteia, vom căuta
loce, s’a întrebuinţat tote mijlocele legale acel loc, să lăpădăm egoismul şi ge- centrul teritoriului şi de acolo înce­
pând vom întinde 2 funii în direcţia
SOIRI ULTIME. şi morale, precum şi materiale pentru eli­ losia, „că altul vine şi se va desmerda opusă una alteia, în depărtare de
în munca lui. Din contră, să fim
minarea elementului compromiţător.
* mândri de munca nostră, căci cine 120 cm. Unde se vor încrucişa fu­
BucurescT. 6 Septemvrie. Visita niile vine pus parul.
Regelui Greciei la Curtea regală ro­ In anul acesta s’a serbat cu mare va fi atât de cu rea crescere de în acest mod vom ajunge în
mână este hotărîtâ în mod definitiv. festivitate, diua de 10 Maiă espedându-se inimă, care asupra antecesorului, decă plăcuta posiţiă de a vedă o vie re­
telegrame de felicitare Regelui. S’a ţinut acela trăesce să nu implore binecu­
Regele George va sosi la Bucurescî gulată cu formă estetică plăcută chiar
pe la mijlocul lunei Octomvrie şi va un Te Deum la biserica greco-ortodoxă vântarea ceriului, ăr de e mort cu şi atunci, dâcă teritorul n’a fost nici
din Cairo, oficiat de 1. P. S metropolitul pietate îi va c]ice: „Dumnecjeu să-l
petrece aici trei c[il - cvadrat, nici paralelogram regulat.
e
din Cairo. Te Deumul s’a oficiat în asis­ odibnâscu, pe acela, care prin munca
BucurescT, 6 Septemvrie. Con­ tenţa corpului diplomatic; sâra la banchet lui ne-a făcut nu numai bine prin Acum urmeză plântarea viei. Lângă
form unei depeşe din Viena, în cer­ au luat parte representanţii marilor puteri. regularea grădinei, înfrumseţarea ei fie-care par facem o gropă de 50 cm.
curile politice austriace se afirmă, Aceste fapte s’au comentat în diarele lo­ cu pomi de diferite soiuri şi plan­ lungă, 20 cm. lată şi 30 cm. afundă.
că contele Goluchowski ar fi stăruit cale ale tuturor coloniilor, dovedindu-se tarea cu vie, ci tot-odată ne-a şi făcut Viţa americană în lungime de
pe lângă d-1 D. Sturdza, ca se re­ stima şi consideraţiunea de care se bucură plăcerea de- a nu vede în grădină 40 — 50 cm. o tăiem de ambele ca­
nunţe a adresa o nouă notă puteri­ colonia română în Cairo şi în întregul Egi- un pustiu, ci un paradis, un ioc de pete, pe la nod. Dâcă e oltuită în
lor în afacerea achitării lui Boris distragere, care de câte-orî îl cerce­ verde, la capătul din jos o tăiem pe
Sarafoff şi a acţiunei comitetului pet. Tote spesele de representare sunt su­ tăm, ne umple de o vieţă nouă. Aicî ia nod, er partea oltuită o tăiăm
macedonean. Numai acestor stă­ portate de unii din membrii cu mari sa­ natura cu misteri6sa-i vegetaţiune, de-asupra nodului, adecă a ochiului
crificii.
ruinţe se pote atribui, că nota din * ne suscită voia de a o cultiva tot de ultoie, apoi o aşedăm de-alungul
■cestiune nu s’a mai trimis pute­ La adunarea generală ce s’a ţinut în mai mult, pănă când pe nesciute vom gropei puţin încovoiată pe lângă par
rilor. acest an în Martie, s’a luat decisiunea, în ajunge în plăcuta posiţiă, de a ave cu ochiul altuit în suprafaţa pămân­
New York, 7 Septemvrie. In es- vederea că mai tote puterile au relaţiuni din grădină diferite păme, struguri tului, fiind-că acest ochiu are să for­
posiţia dela Buffâlo Un individ a apu­ de esport şi import cu Egipetul, de a-se etc., cari afară de dulceţa ce ne-o meze butucul viţei.
cat cu o mână pe preşedinte Rflak forma o societate română, sub denumirea La ultoi a cu rădăcină, tăiăm ră­
dă nouă şi familiei în abundanţă, ne
Kinley pe când cu cealaltă mână a de „Societatea protectoră de comerciîi ro­ dăcinile cari sunt prea lungi şi nu­
va servi de ub isvor de parale. Acăsta
1
tras doue focuri dintr'un revolver asupra mân ' cu scopul de a face propagandă pen­ mai atunci o aşedăm în gropă aşa,
pr evidentului, care fii vulnerat d8 Un tru produsele românescl. Comerciul se com­ că partea cu rădăcină vine în gropă
*) Disertaţiunea acesta s’a cetit la adunarea
■glonte în partea stângă a pieptului, ce­ pune din d-nii Ioan Orowetz ca preşedinte înveţ&torilor români din Arad. vertical, er partea ultuită vine lângă