Page 9 - 1901-08
P. 9
ItEDACŢIUNEA, „gazeta* iese în fi&cire iji.
AdiiiiistratiuM şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 cor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 cor.
Scrisori nefrancate nu se pri ÎT-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
rotrimit. Pentru România şl străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franci, pe ştiae
se prlmeso la Admlnlstraţiuno in luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franoi.
Braşov şi la următorele
Se prenumeră la t<5te oft-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
in Vlona : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nur. Augenfeld & Eineric Les- O
ner, Heinricli Schalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
polilt Nachf. Anton Oppolik. Admtnistraţiunca, Piaţa muie.
In Budapesta: la A. V. Uold- Târgul Inului Nr. 30, otaeiu
berger. Ekstoin Bemat, luliu I.: Pe un an 20 cor., pe şese
Iioopold (VII Erzstibet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor,
Cu dusul în casă : Po un un
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R :
o seria garmond pe o colină A N U L L X I V . 24 oor., po 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cortine. — Un esomplar
Publicări mai dose după tari 10 bani. — Atftt abonamontele
fă şi învoială. — RECLAME pe căt şi insorţiunile sunt, a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 172. Braşov, Vineri 3 (16) August. 1901.
contra maghi'arisării Croaţiei, păs- Comercianţii germani si advocaţii noştri, de cătră unele case comerciale diu
0 mesură a lui Strossmayer. trându-i caracterul naţional. Germania, cari, înainte de a plăti onorariul
din România.
Firesce, că procederea episco avocaţilor lor, le cer servicii gratuite ;
Un fapt petrecut de curend în Având în vedere nota oficiâsă a gue
Croaţia ne înddmnă a face câte-va pului croat a produs mare indignare Nu de mult un comunicat publicat vernului german apărută în „Kolniseh-
4
reflecsiunî şi asemenari. în cercurile politice din Budapesta. (filele acestea în monitorul oficial al im Zeitung* , care sfâtuesce pe oomersauţii ger
14
Acestea se ved odată puse şi ele în periului („Reichsauzeiger ) din Berlin, pre mani, ca, înainte de a întră în relaţiunl ou
In ţinutul Mitroviţei din Slavo posiţiuuea de a-se plânge în contra cum şi tote foile germane, ridica învinuiri un avocat român, să se informeze asupra
14
nia, unde se află mai multe comune „şovinismului şi a „intoleranţei . oontra advocaţilor români şi a purtării la onorabilităţei sale pe lângă consulii ger
44
mani din Bucuresel, Iaşi şi Galaţi;
locuite de Maghiari, s’au întâmplat Nu le cade bine, că li-se plătesce f»ţă cu clienţii din Germania, şi o face
în timpul din urmă, precum am anun odată şi lor cu aceeaşi monedă. acâsta îutr’un mod arogant şi ofensător tot Spre a pune în viitor demnitatea cor
pului avocaţilor români la adăpostul criti
ţat deja, numerâse treceri dinsînul lo Nu putem nicidecum se apro odată. Acest comunicat, care a produs sen- celor mercautile ale acestor case:
cuitorilor acestor comune dela catoli băm măsura luată de episcopul saţiă şi mult sâuge rău între advocaţii ţării Corpul avocaţilor din districtul Ilfov,
cism la protestantism. Se semnalâzâ Strossmayer, prin care interzice pre- românesc!, este de următorul cuprins : întrunit acjl spre a delibera asupra acestei
până acuma doue sute de treceri şi dicarea în limba credincioşilor, fiă „In decursul ultimilor ani, comercian cestiunl, dela oare depinde demnitatea eser-
se afirmă, că mişcarea continuă. Se aceştia cât de puţin! la număr. Tot- ţii germani, cari au afaceri în România, oiţiului profesiunei lor.
mai 4'ce, că unele din căuşele prin dâuna aui fost pe partea celor, car! s’au plâns de repeţite-orî, că advocaţii ro Hotăresce:
mâni nu se ocupă cu destulă stăruinţă de
cipale ale acestei treceri este o dis- au esereitat toleranţa cea mai mare afacerile încredinţate lor de clienţii ger 1. Nici un avocat nu va mai piimi în
posiţiă a episcopului Strossmayer, în privinţa acesta. Dâr puind faţă mani, că adesea advocaţii au fost eu totul viitor o afacere a vre-uuei case germane,
prin care acesta intereţice preoţilor în faţă pe Ungur! cu Croaţi, trebue inactivi, deşi luaseră avansuri destul de fără avisul şi autorisarea consiliului de dis
ciplina.
din acele comune de a ţinâ predici să recunoscem, că Croaţia în ade considerabile pentru eh-dtuell şi că che
2. Avocatul, care, în contra acestei
maghiare şi de a spovedi pe credin văr este o ţâră omogenă naţională, marea lor la răspundere a rămas fără nici deeisiunl, va întră în relaţiunl cu una din
un efect.
cioşii lor în limba maghiară. Ade pe când Ungaria a fost şi este po aceste case, sâu va primi o afacere, fiă di
vărul este, că din câte-va comune, liglotă. „In aceste condiţiunl nu se pote face rect, fiă prin intermediul autorităţilor oon-
alta, decât a recomanda cu insistenţă co
în care se află credincioşi de naţio Dâcă cu tâte acestea guver mercianţilor germani, ca înainte de &-se sulare germane, cari s’au constituit prin
nalitate maghiară, i-s’a cerut episco nanţii Ungariei stărue ai da aces adresa vre-unui avocat român, să câră iu- publicitate ca mijlocitori de prooese, va fi
pului se le dea câte un capelan, care teia în mod forţat un caracter na- formaţiuul asupra lui la consulatele ger denunţat, într’o întrunire publică, spre dis
preţul colegilor săi şi urmărit în faţa con
se pâtă predica şi se p6tă spovedi ţional-maghiar, atuncî ei comit un mane din Bucuresel, Galaţi şi laşi, cari siliului de disoiplină pentru lipsa de dem
pe omeni în limba maghiară. vor recomanda cu plăcere celor interesaţi, nitate faţă de oorpul dm oare face parte.
păcat de-o sută de or! mai mare, avocaţii demni de încredere din circum
Episcopul Strossmayer cam cu decât Croaţii lui Strossmayer. scripţia lor“. (Urmâză semnăturile).
greu s’a decis a le concede câte un I-se impută episcopului dela E lucru firesc, că un asemenea atac Nu mai este de lipsă mult oomentar pen
capelan, care se cundscă limba ma Diakovar, că măsurile amintite le-ar ţinut în general îu contra breslei advoca tru a înţelege, că advocaţii româol aşa şi
numai aşa au putut proeede. „Reichsanzei-
ghiară, dâr n’a vrut nicî-decum se fi luat numai şi numai din ură con ţilor, n’a putut să-i lase pe aceştia indife
ger s’a prea grăbit pentru a face tărăboift
u
permită, ca aceştia se predice ungu- tra Maghiarilor şi mai ales în cod- renţi. Nu, mai ales după-oe şi în caşul de
resce. In urma acâsta au trecut mulţi tra acelora din ei, car! au fost co- litigiu, ce s’a întâmplat în timpul din urmă c’uu cas sâu două, despre care e deja lă
dintre catolicii unguri la protestan lonieaţ! dela dualism încâce în Sla între uu advocat dm Bucuresel şi clientul murit, că nu s’au abătut dela disposiţiunile
tism. vonia. Dâr care este motivul nesfîr- său german, s’a dovedit în cele din urmă, legale româue. E însă fârte regretabil, că
prin astfel de comunicate neîntemeiate se
şitelor măsuri şi uneltiri de maghia- că clientul, neguţător german, n’a procedat
Organul episcopului Strossmayer, turbură şi se înrăutăţesc legăturile comer
care seim că este mare naţionalist risare, ce te iau şi se fac, în tâte oorect, tiiudcâ nu cuuâsoe legile româue ciale între România şi Germania.
croat, recundsce faptul, declară înae direcţiunile şi pe tote terenele, din şi a judecat fals posiţia advocatului său.
tot-odată, că episcopul a lucrat ast partea guvernanţilor unguri, dâcă Dâr abstragend dela acâsta, corpul advoca
fel în prima liniă cu scop de-a îm- nu ura în contra a tot ce nu este ţilor români trebuia să se apere faţă ou Procesul Sarafoff.
pedeca estinderea maghiarismului. maghiar ? nisce atacuri, ca cele de mai sus.
Toleranţa în privinţa limbei este în In arta de a măsura cu două Advooaţii diu Bucuresel au ţiuut deci II i ll II I.
Ungaria întemeiată — adauge amin măsuri şoviniştii maghiari au pre o adunare îu palatul justiţiei, unde discu- In numărul de ieri am adus pe scurt,
titul organ („Obzor *) — de6re-ee mers şi au întrecut de mult pe toţî. tâud afacerea ou tâtă serioiitatea, după-ce după telegramele, ce ne-au stat la disposi-
1
Ungaria e o ţâră poliglotă, pe când Şi caşul din cestiune, provocat de s’au sfătuit, au luat următârea : ţiă, primele soiri despre procesul lui Sara
Croaţia e locuită numai de un sin politica naţională şi bisericâscă a M o ţ i u n e . foff şi al tovarăşilor săi, implicaţi îu asasi
gur popor. „Obzor“ regretă, că gu episcopului croat le pâte servi spre narea lui Fitowsky şi, Ştefan Mihaileanu.
vernul croat sta în conivenţă cu admoniare, aducendu-le aminte de Acjl, Luni, 80 Iulie 19 Completăm acjl soirile de erl:
In vederea reclamaţiunelor, judecate
mişcarea de trecere şi provâcă pe preceptul biblic: ce ţie nu-ţî place, ca lipsite de fond, adresate consiliului de Procesul s’a început în Sofia Lud! di-
deputaţii oposiţionalî, pe preoţimea altuia nu face! disciplină a advocaţilor dela baroul din minâţa la ârele 8’/ . Boris Sarafoff, adus
2
şi pe pressa croată de a-se ridica Ilfov, în contra mai multor dintre colegii sub escortă la palatul de justiţiâ este sa-
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. să alunge o gândire neplăcută, mai tot- gent, dâr este ou desăvîrşire orbit de ido El desch se o uşă şi trecu cu mâna
44
dâuna, fără să caute de oine este cartea şi lul său . peste câte-va cărţi, ca şi peste o cla
cum se chiamă, indiferenţi faţă cu aceea, viatură :
14
„Nu mai înţeleg răspuuse dama,
Castelul fermecat. ce se trateză în ea; apoi cei-ce sfârtică oare asculta ou atenţiune pe vorbitor, „Istoriă, istoriă, metafisioă; drame
cartea când îi taie foile şi cei-oe o împru „cum de se mai află omeni, cari să scrie greces.I, drame latinescl, teatru italian mo
De USTeera,.
mută şi uită a o înapoia . 14 dern : Nota, Goldoui, Ferrari, Giacosa! 14
14
cărţi!
— (Continuare.) —
„Dâr cel răutăcios?" Dama se sculase şi apropiându-se,
44
„Nu e aşa? replică el cu vioiciune.
In timp oe el esprima acâstă dorinţă „Cetitorul răutăcios este acela, care se netedi cu mâna o seriă de cărţi legate
„Dâr imboldul este aşa de puternic, încât
aşa de modestă, figura intendentului luâ arunca asupra orl-cârei cărţi, apărute de în piele de colârea ivoriului: „Şi acestea ?“
scriitorul se adresâză mereu tot la acea
o espresiă atât de înduioşată, încât dama ourend, şi este fericit, când descopere în „Acestea sunt o mică criptă familiară,
mică câtă, care îl înţelege. Credeţi-mă,
se simţta obligată a-1 încuragia. ea greşeli. El este un geniu, un adevărat care va fi scâsă, îudată-ce va veni castelul
pentru acâsta scrie el şi în aoest mod se
„Şi care ar fi — după d-vâstră — Columb îu descoperirea greşelilor străine. nasoe lanţul acela magio, care ne uoesce la venejare, — dâcă va veni — sunt cărţile
44
cele şâpte categorii de cetitori ?“ — Cetitorul pedant este mult mai cinstit; favorite ale bunicei .
cu poetul, ori filosoful, care a trăit înainte
„Cetitorul superficial, cel distrat, pe acesta este un nenorocit, căruia îi zace Cu o curiositate drăgălaşă se ridică
cu 2000 de aul şi pe care îl iubim, fiind-că
dantul, răutăciosul, grăbacul, care n’are gramatica îu stomac şi vre să scape de ea dama îu vîrful degetelor, să cetâscă tit
a spus cuvinte, cari îu veritatea lor netuu-
timp; cel cu prejudiţ'i şi îu fine cetitorul unde i se ofere cel dintâiă prilej. Cugetul lurile :
ritore şi ast.ăcjl produc un ecou în inima
pi ost şi făiă pricepere, care este cel mai pentru dânsul este nimica, el se intereseză „Prati, Aleardi, Lamartine. — Ah! şi
nâstră *.
1
fudul dintre toţi, fiind-eă ţl-a primit darul numai de sintaxă şi este cel mai fericit, Berchet este între ele! 44
de a Ireptul dt-la Datură“. când pâte pune degetul pe uu pasagiu in Dama se aşetjase încă dela începutul „Cum ? D-vâstră să fi cetit pe Ber
„După număr majoritatea o formâză corect. De alt-fel e inofensiv şi-mi este mai conversaţiei îutr’un fotoliu de piele pre chet?"
14
cei superficiali . drag, decât cetitorul cu opiuiă preconce sată; acuma îşi roti privirea prin odaie. „De ce nu? Este acâsta de deza
„Aceste tâte sunt numai cărţi vechi? în
14
„De sigur; şi îndată după ei vin pută, care vrâ ca totul să fiă scris după probat? 44
treba ea.
cei fără judecată, care întind mâna după ideile lui. El este de obiceiil adeptul uoei „Din contră! Dâr este surprinzător dela
o carte, ca şi cum ar face o preumblare, anumite şcoli şi pentru tote cele-lalte este „Unele da, mai ales cele teologice; o damă tînără .
44
pentru-ca să omore un cias de plictisâlâ, orb; acesta este câte odată chiar inteli dâr nimic mai de sâmâ; de tâtă mâna ............. „Contesa Soragna, bunica, cum efioeţ!
14
