Page 91 - 1901-08

Nr. 189. —1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 7.

Este der drept, spre a socoti momen­ medul nopţii sunt poet. Decă poftiţi fran­ Cairsui ia feuu'sa din Ifiena. Cursul losurilor private
tul present, să-l socotim a o suta parte din- zele, pot să vă servesc numai decât, sunt Din 6 Septemvre n. 1901. din 4 Sept. 1901.
tr’o secundă decât a decea parte. Am pute forte bune; decă poftiţi versuri, numai cump. vinde
Renta ung. de aur 4%.............................118.65
■chiar să mergem pănă la a o miia parte după orele cinci vâ pot arăta, dâr acele nu
Renta de oorbne ung. 4%. . . . 92.60 Basilica . . . . 15.60 16.60
din secundă, pentru-că acest timp este în­ sunt tocmai buue“. „Atunci am sâ viu după 399.— 401.—
Impr. căii. fer. ung. în aur 4%% . 121.50 Credir, . . .
M
trebuinţat în sciinţele fisice, în experienţele cind răspunse Dumas. — Şi Reboul a Clary 40 fi. m. . 156.— 160.—
Impr. căii. fer. ung. în argint. 4V °/ 100.45 Navig. pe Dunăre
■şleetrice. fost deputat la 1848, der după disolvarea 2 0 83.— 87.’—
Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 118.65 Insbruck . . .
Der să ne oprim la o apreciare, care camei-ei n’a mai vrut să se ocupe cu poli­ Krakau . . . . 76,— 78. -
Bonuri rurale ungare 4% • • • • 92 15 Laibach . . . . 62.25 64.25
se pote pricepe. A ele cea parte diutr’o se­ tica, căci — spunea el — nu vrâ să ia
Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.30 Buda......................
cundă este lesne de priceput: în timpul locul altuia, care ar fi mai vrednic decât el. Palfty..................... 160,- ies!—
Impr. ung. cu premii...............................176.50 Crucea roşie austria 172 — 173.—
că
duratei unei secunde cine-va pote să lo- 48.—
un
Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 145.50 n ii Ş- 49.—
vâseă de dece-orl cu unghia un obiect, să OaJ.em.d.a.r'ULi septemânei. ti ii ' - 24.— 25.—
tal
Renta de argint austr.................. 98.50 Rudolf . . . . 58.— 62.-
auclă sunetele şi să aprecieze succesiunea
AUGUST (1901) are 31 dile. MASALAR. Renta de hârtie austr...................98.40 Salm....................... 234.— 242.—
lor. A suta parte din secundă se pote şi Salzburg. . . . 79.— 83 —
Renta de aur austr.....................119.10 St. Geuois . . 267.- 277.—
ea imagina prin cugetare, der asta este pilele Călend. Iul. v. Călend. Greg. Stanislau . . .
tot. A miia parte din secundă este cu totul Losurî din 1860......................... 140.25 Trientine 4 / °/o 100 m 396.25 393.25
,
2
34.—
. 4% 50 .
,,
imposibil de pătruns. Şi acesta a suta parte Dum. 26 S. Adrian şi Nat. 8 f Născ. Maria Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 16.46 Waldstein . . . 30.— 56.—
55.—
din secundă nu e decât un moment, un Luni. 27 Ouv. păr. Pimeu 9 Gorgoniu Aeţii de-ale Băncei ung. de credit. 627.— „ de 10 franci 21.76 22.75
Marţi 28 O. p. Moise arap. 10 Nicodin Banca h. ung. -1% •
punct.
Mere. 29 fT. cap. sf. Ion 11 Atanasia Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 624.50
jEtâ presentul. Hiîtă ce esistă. Momen­
Joi 30 Alesandru, Pav. 12 Valeriu Napoleondorî.............................................19.02
tul, care îl preceda, nu mai esistă; momen­ Viner 31 BrâulPY Mai'ia 13 Ida şi Melida Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
tul, care îl va urmă, nu esistă încă. Sâm. 1 f 0. Simion stâlp 14 f InSlţ. Ci’uci Mărci imperiale germane . . . . 117.10 Redactor responsabil: Traian JST. Top-
De aci pănă a cugeta, că timpul nu London vista....................................... 239.27 % OOOOOOOOOOOOOOOSSÎOOOOOCOOOOOCOOO
esistă de loc, nu e departe. Preţurile cerealelor din piaţa Braşov Paris vista.............................................. 279.25
Presentul trece aşa de iute cum apare. Din 6 Septemvre 1901. Rente de corone austr. 4% • • • 95.55 Dr. Sterie N. Ciurcu
Este o uşă deschisă între trecut şi viitor,
Măsura Valuta &ote italiene............................................. 91.15 X. JPelilleangasse. — Nr. IO. Viena.
prin care viitorul se aruncă fără încetare în
sâu Calitatea. C o n s u l t a ţ i u n i
în trecut, cade în abis şi se şterge. greutatea
Kor. |fii. Bursa de mărfuri din Budapesta. cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
P
( a urma). facultatea de medieiuă din Viena.
din 4 Sept. 1901.
1 H. L. Grâul cel mai frumos 13 40 oodqooooooooooo«s*ooooooooqoooooo
Y) Grâu mijlociu . . . 13 10 S â m i n t e Cuali- Preţul per
tatea
per
1DLTE ŞI DE TOTE. Grâu mai slab . . . 12 80 3 ° Hect, 100 chilograine
Grâu amestecat 11 20 I V l e d . U n i v .
d*»la pănă la
Sâcară frumosă. . . 7 60 Grâu Bănăţenesc . . . 80 8.05 8.20 i
Bogăţiile Earopci. 11 Săcai’ă mijlociă. . . 7 40 Grâu dela Tisa . . . . 8 0 8.06 8.20
Orz frumos . . . : 6 80 Grâu de Pesta • « 80 8.— 8.10
Bogăţiile Europei la sfârşitul secolului ,-- .-- B r a ş o v , Strada Prundului Nr. 5.
Orz mijlociu. . . . 6 40 Grâu de Alba regală . . 80
XIX le-a socotit Mulhall într’o lucrare pu­ Ovâs frumos. . . . 5 — Grâu de Bâcska . . . . 8 0 . - , - Ordineză dela S—9 a. in. şi 2—3 ore p. in.
u
blicată în „Dictionary of Statisti<?s . După n Ovâs mijlociu . . . 4 80 Grâu unguresc de nord . 80 0 .--- - .--- - YYYYYyYYYYYYYYYYYYYYYYYYYVYYYYY
8
.
Grâu românesc .
.
.
•-
.
acâsta, capitalul Europei, adecă bogăţia ei Cucuruz ........................ 8 70 *
Mălaiu (meiu) . . 9 60 Cuali-
totală mobilă şi imobilă este de 1175 mi­ Seminţe vechi tatea Preţul per ®±>±±±,±±±±±±±±±±&o
per
liarde, din care capitalul mobil singur 500 Ti Mazăre.......................... 18 20 orî nouă Hect. 10C cliilograme
Linte.............................. 23 20
miliarde. Eiind-că capitalul imobil nu este Fasole............................ 11 50 dela până la I 2 copil de şcolă \
aşa supus fluctuaţiunilor, raportul între ca­ n Sămânţă de iu . . 28 — Săcara. . . . . nutreţ. . 70—72 6.60 6.80
6.70
.
60—62 5.50
Orz .
pitalul mobil şi imobil se va diferenţia, n Sămânţă de cânepă . 9 20 Orz . . . . de rachiu 62—64 5.9b 6.15 0 se p r i m e s c pe lângă deplină
Cartofi........................... 1 75 Orz . . . . de bere . 64-66 5.80 5.95
nrcându-se, din ce în ce mai mult. Statele — .--- .-- 0
Măzăriche..................... — — OvSs . . . © q provedere la o familiă germană
Europei se clasifică în ceea-ce privesce bo­ Cucuruz . . bănăţen . 75 ,-- .--
1 kilă Carne de vită . . . — 96 Cucuruz . . alt soiu . 73 ---.--- --.--- 9 în Braşov, Strada Orfanilor Nr. 5, 0
găţia generală pe cum urmeză: Anglia 295 Carne de porc . . . — 96 Cucuruz . .
TI 11 11 ® parter la diepta spre stradă. ^
miliarde, Francia 247, Germania 201, Ru­ Carne de berbece. . — 72 Hirişcă . . 4.80 5.—
sia 160, Austria 103, Italia 79, Belgia 25, 100 kil. Său de vită prospăt . 44 — " Producte div. S o i u l C u r s u i
Holanda 22 miliarde. Desvoltarea bogăţiilor TI Său de vită topit . 72 — dela pănă
în secolul XIX a fost enormă, mai ales în Săm.- de trifoii Luţernă ungur. <D De închiriat
Anglia, pe când în Francia a fost mai mică. B u r s a d e B u c u r e s c i 11 „ transilvană ____ —.— cu preţ convenabil.
11 „ bănăţână
Capitalul mobil se clasifică astfel: Ariglia din 4 Sept 1901. „ roşiă . . fco--.--- —.—
Ulei de rapiţă rafinat duplu 0 ---.— —.— Dela Sîn Mihai a. c. seu ime­
106 miliarde, Francia 65, ' Germania 37, «1 ---,--- —.—
i ^ Cu Ulei de in . . H diat, în casele d.n Scheiu Strada Ca-
Rusia 14, Austria 10, Italia 7, Olanda 6 V a lor Scad. baul Unsdre de porc dela Pesta . , 0 50.- 51.—
3 <5 cup gata dela ţeră . . . ---.--- ---.--- terinei Nr. 30, — posiţiă sănetbsă şi
miliarde. — Dâcă se face socotela bogăţiei 11 11 01
Slănină . . . sventată . . . -ti 43.50 44.- - fără prat o locuinţă la stradă, ele­
generale după numărul populaţiei, atunci Renta amortisabilă . . ""/o Apr.-Oct 91.3/, Prune . . . . din Bosnia . . 0 12.— 12.25 gant adju-Rată, cu două antreuri,
se vine cu termin mediu, pe fie-care Englez „ Impr. 1892 Ian.-lnl. 90.3/ 4 11 6
din 1893 . 5 ” îl 11 90.-A Lictar . . . . Slavon şi Serbia rl 19^25 20*— constă din 3 odăi — din care 2
5
6
ii
5920 de mărci, Francesul 5290, Olandezul „ 1894 int. 6 mii. 6 „ Apr,-Oct. din Serbia în s. H 17.75 18.25 parchetate —■ bucătâriă, pivniţă, pod
3680, Belgianul şi Germanul 3120, Aus­ „ Impr. de 32'/ mii. 4„ Iau.-lul. 77.7, Nuci . . . • slavon nou . . Pi ---.--- ---.---
2
„ Impr. de 50 mii. . 4 „ 77% Gogoşi. . . • sârbesc . . . H --- ---.--- eto. in bucătâriă conduct de apă.
triacul şi Italianul 2000, Rusul 1200 mărci. „ Impr. de 214 in. 1890 4 „ 7) 71 3 din Ungaria . . d ---.--- —.---
77 77 78 / . . . unguresc!. . . 0 Iaformaţii ae pot lua tot acolo
4 Miere .
Dâcă se ia în consideraţie numai capitalul „ Impr. de 46 m. 1891 4„ 77 77 78% H ---.--- ---.---
„ Im. de 120 mii. 1894 4„ 78. •/, şerbesc! . . . h în drel-e dela 10—12 a. m. şi dela
mobil, atunci posede în termin mediu „ Impr de 90 mii. 1896 4„ 77 77 7 a% Câră . . . brut . . . . - - - . - 2—4 d. m
Englezul 2120 mărci, Francezul 1360, 01>lig. de Stat (Conv. rurale) d n Mal-NOY. Spirt . . . . Dvojdiuţe de s. (248.3 -3)
79%
Casei Pensiunilor fr. 300 10 n n
Olandezul 1000, Belgianul 855, Germanul comunei BucurescI 18s3 5°/o ian.-lnl.
11
şi Italianul câte 560, Rusul 115 mărci. Sar- n „ „ din 1884 6„ Mai-M,
Iun.-Dec
cinele budgetului pentru diferitele state n „ „ din 188-,
din 1890 5„ Mai-Nov
» ii ii ANCA generală de asigurare mutuală
ale Europei se publică cu următorele cifre: Scrisuri fonciare rurale . . . Ian,-Ini. 92%
Scris, fonciare rurale din 1810 4„ 11 >1 79.—
Germania 4 miliarde, adecă 2°/ din bogă­ „ „ urbane Bucuresc 5 ii 11 11 «o,/,
0
ţiile ei totale, Anglia 3 miliarde (1%), ii ,1 n I aşi • • 5„ 11 11 75.'/,
Oblig. Soc. de basalt artificiali 6„ 11 11 --.---
Francia 3 / miliarde (1.4°/ ), Rusia 2 mi­
1
2 0 V. N.
liarde 700 milione (1.7°/ ), Austria 2 mi­ Banca Rom. uit. div. fr. 12.81 500 150 v. ___
0
Banca Naţion. uit. dv. 83.— 5C0 într. v. 2150
liarde (1.8%), Italia 1 miliard 800 milione Banca agricolă. . ; . . . . 500 150 v. 292.— i Fondată la anul 1868 [ 111 h l l ) 1111. \ Fondată la anul • 868 \
- in tiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin nuni iu- ••uuuuuunnuuuuuuuuuuuuuuuu-
(2.3%), Belgia 375 milione (1.5%), Olanda Dac'a-România uit. div. 35 lei 200 într.v. 180.—
Naţionala de asig. uit. div. lei 43 200 382.-
300 milione (1.4%). Asigură m condiţitinile cele mai avantagiose:
Soc. bazalt artif. uit. div. 1 ei 30 250 11 11 382.—
* Soc. rom. de constr. uit. div. 15 1. 250 11 11 --.--- a) contra daunelor de lusccsadâi şi cxgiIosiiBiae, edificii de lo­
Soc. rom. de hâriie uit. —.:— 100 11 11 --.---
„Patria * Soc. de asig. uit. 4 l«*i 100 11 11 .--- cuinţe şi de economie, magazine de mărfuri, mobile, îmbrăcăminte, rufe,
1
Poetul brutar.
Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 » 11 c a r e s i v i t e de tot. soiul, pir«&slaicte de câmp şi de recoltă.
- - -
>
în Vaucluse (Francia) ’i se ridică li li it I! 2 6m u d 0 1000 11 11 _ _
Soc. de fur. militare u. d. 60 1. 300 11 11 ---.— Asigurare favorabilă. în pansai în condiţii avantagiâse,
11
acuma o statuă lui Agricol Perdugnier, care „Bistriţa soc. p. f. hârtii 30 1. 1000 11 11
Sociat. p. constr de Tramaxs 200 11 11 --•—
a fost deputat la 1848 şi a jucat un rol mai departe: biserici,,mănăstiri, edificii parochiale şi ed'ficii domeuiale, sta­
20 franci aur.................................. >1 11 --■.-
însemnat, cu tote că era simplu muncitor. Fabricile Unite de gazose. . . 12 5) 11 55.— bilimente de fabrici, mori eto.
Marele diar antisemit din Paris „La Libre b) l*c viaţa ©BMMfiaai în conbînaţiunT deosebit de favorabile, prin
S c o ni |» t u r ă :
11
Parole spune din incidentul acesta,*că în cari capiralele asigurate sâ pot folosi at.ât pentru asigurarea viitorului fa­
Banca na:, a Rom. 7% Paris . . . . 87o miliei (cas de morte) cât şi în caşul ajungerii unei etăţi fixate a asigura­
Francia a mai fost un muncitor, căruia ’i Avansuri pe efecte 8 „ Petersburg . . tului. — Asemenea se pot î n c h e i a asigurări de zestre pentru copii,
s’a x-idicat statuă. Acest muncitor a fost Casa de depuneri 10„ Berlin . . . .
Londra . . . . 3 Belgia . . . . 87. precum şi r e n t e v i a g e r e .
„
Jean JReboul, care a fost brutar şi poet. Viena....................... 4 - Elveţia . . . . b°/ J c) Asigurări de spese de înmormântare în 3 modalităţi diferi­
.Numitul diar francez istorisesce mai multe te, pentru sume dela 50—40d corone, fără cercetare medicală. In cas de
întemplăxî interesante despre Jean Reboul, CupsoaB poeSeă morte sumele asigurate se solvesc imediat.
■care a scris poesii forte frumose şi pe Din 7 Stpteuivre n. 1901. Prospecte şî forimcllare sîe oferte se dau gratuit. S—
lângă acesta frământa şi pânea pănă la Bancnota rom. Curnp. 18.92 Vând. 18.96 Informaţiunî se dau şi oferte se primesc la
vârsta de cincl-decl de ani. Odată l’a vi- Argint român. Oump. 18.70 Vând. 18.64
sitat pe poetul-brutar marele scriitor Alexan­ Napoleond’orl. Cump. 19.- Vând. 19.04 E3 A g e n î y r a p r i n c i p a l ă , a b ă n c i i d e a s i g u r a r e
dru Durnas. Reboul l’a întimpinat cu cu­ Galbeni Oump. 11.30 Vând. 11.40 „TRftNSSYLVAHIA»
vintele: „Mi-se pare, că vrei să vorbesc! cu Ruble RusescI Oump. 127.- Vând. —
poetul ? Atunci trebue se vii la orele cinci. Mărci germane Cump. 58.50 Vând. — în B r a ş o v , Strada Mihael Weiss nr. 24.
-
Dela oi ele cinci dimineţa pănă sera la cinci Lire turcesel Oump. 10.70 Vând. — .- Agent principal: Heinrich Hermann. 22—51.(100)
.sunt brutar, dela cinci după amâdl pănă la Scris. fonc. Albina 5% 100.- Vând. 101.-