Page 93 - 1901-08

REDACŢIUNEA, ,gazeta" iese în flăcare fii.
Administraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstio-Dnuaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 cor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori noi'ranoate nu se pri- N-rii de Dumineci 2 fl. po an.
moso.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franot, pe şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
îs prlmeso la Admlnlstraţluns în N-rii do Dumineci 8 franoî.
Braşov şi la unnătorele Se pronumeră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii ooleotori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinricli Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik NitcM. Anton Oppelik. Administraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- TSrgul Inului Nr. 80, etepiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şise
Iieopold (VII Erzsebet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : N U L L X I V . Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină 24 cor., pe 8 luni 12 o., pr; trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone— Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. Braşov, Liml-fflarţi 23 August (IU Septemvrie). 1901.

0 problemă morală. rală catolică reclamă chiar şi aceste terial binefacerile statului, pentru-oa să se deveni o posesiune muntenegrână. E un
aspiraţiunî, după idealuri de a mo- simtă fericiţi în patria maghiară". La fin6 plan de mare importanţă acesta şi pen­
Este o stare sufletescă cu totul ralisa Ungaria şi de a-i curăţi viaţa manifestul efice: «Nu căutăm, care de unde tru monarchia austro-ungară, plan, care dâoă
singulară, în care se află acjî alegă­ publică, în cea mai mare parte pen­ vine,- oi care ne întinde mâna amicală ou odinioră s’ar realisa, ar da riascere lâ mari
ce
torii maghiari cu diferiţii lor candi­ tru sine. Partida poporală, 4> con- oinste maghiară; nu cerem, ca cineva să ne şi seriose încuroătuii.
44
daţi şi cu guvernul în faţa postula­ tele Ioan Zichy în „Alkotmâny ,' zălogâscă mintea şi convingerea, dâr să
tului, ce l’a ridicat era lui Szell prin are meritul de a fi contribuit mai seie jertfi disciplinei de partid, fără de care
aducerea legii privitore la jurisdic- mult prin luptele ei la căderea sis­ nu putem duce tabăra nostră în luptă ou Saşii în dietă.
44
ţiunea Curiei în afaceri electorale, temului Banffy şi ast-fel a fi stăruit speranţa învingerii .
de a-se face alegeri curate. dela început pentru a-se pune capăt Sub acest titlu publică „Bud.
A eşit şi acâsta lege din retorta corupţiunei şi imoralităţii politice. Tagblatt“ următorul articul din pana
parlamentară cu multe şi mari scă­ Adauge însă îndată, că cu tote „Deputaţiune de notabili români deputatului Lutz Korodi (din Braşov).
44
deri, dintre cari cea mai capitală acestea partida poporală este mereu la Odessa . Se scie, că nu de mult va­ Numita foia observă, că autorul ar-
44
este coruptiunea sistemisată prin aşa snspiţionată şi a4î, şi calumniată, şi porul „Principesa Maria a plecat dela ticulului este unul din representanţii
Zisele cheltnelî constituţionale per­ că încă tot este o partidă temută şi Galaţi la Odessa, ducând cu sine esoursio- ideilor mai radicale săsesoî şi că
mise, cum este taxa de cărăuşiă. S’a urgisită. Din acâsta împrejurare con­ niştl români şi că aceştia au fot primiţi deci espunerile lui merită t6tă aten­
călduros de cătră poporaţiunea din Odessa. ţiunea cercurilor politice. Reprodu­
vorbit mult despre acesta taxa ad­ tele Zichy conchide, că numita par­
misă şi s’a accentuat cu deosebire, tidă e încă departe de ţînta ei şi că Se lăţisa însă faima, oă „o deputaţi- cem şi noi în traducere din acest
44
că după sistemisarea ei nici nu se este încă mult gunoiu adunat, care une de notabili români ar fi mers eu numi­ articul următârele părţi esenţiale:
va mai pută aştepta, necum se potă aşteptă să fiă curăţit. tul vapor anume la Odessa „spre a mul­ Pentru a putâ judeca bine raporturile
pretinde vre-un candidat de deputat, Se va vedâ peste câte-va săptă­ ţumi pentru visita flotilei rusesc! în Con­ săsesc!, este ÎDainte de tote neapărat de
stanţa şi oă din acest incident s’ar li fă­
44
ca alegătorii săi să facă o cursă cât mâni cu ce şanse de-o parte şi cu ce lipsa a-se soi, că astăZî na mai esistă în
cut deputăţiei o primire festivă şi oficială
de mică cu trăsura, fără ca să fia sinceritate de altă parte a început poporul săsesc niol o deosebire de partid
44
u
remuneraţi. Şi în faţa acestei inova- Szell cu partisanii săi personali şi în Odessa. 44 politic, nu mai sunt „verc}I şi „negri , ei
ţiunî periculose, legea n’a luat dis- apponyiştî lucrarea de curăţire, pen­ Ou privire la acâsta „Neue fr.lresse s’au înţeles între sine — nu fără concursul
posiţiuni, ca alegătorii cei forte depăr­ tru care pretind a fi luptat aşa de primesce ou data de 3 Septemvrie o infor- însemnat al lui Banffy, şi sunt cu toţii ade­
maţiune din BncurescI, în care se spune,
taţi de centrul cercului să-şî potă da mult şi cei din partida poporală. renţi fideli ai partidului poporal săseso şi
votul într’un loc mai apropiat de Pentru prima 6ră Maghiarii se că cei vre-o 150 de escursioniştl, cari n’au printr’asta tot-odată oetăţeni ai statului
ei, ci a lăsat tăte cum au fost, ca află înaintea unei probleme însem­ avut alt soop, decât a visita frumosul oraş ungar, cari oousideră ca ofensă, dâcă s’ar
Odessa, au fost primiţi la Odessa de con­
adecă şi în cercuri estinse toţi alegă­ nate morale, ce şî-au pus’o ei înşişi: trage câtuşi de puţin la îndoială orediuţa
sulul român de acolo, oare era însoţit de
torii să se adune la un loc. de a respecta şi a-se conforma cins­ prefectul poliţ ei. Acesta a venit însă nu­ lor cătră aoest stat, la a căruia desvoltare
;
Cu tdte astea legea amintită in­ tit legei despre jurisdicţiunea Curiei; interioră ei au şi lucrat prin secuii eu pu­
terzice, pe lângă grave pedepse, nu ei, cari au dovedit mai mult decât mai '•» să supraveghieze să nu se facă terile lor modeste, şi asupra câiuia au şi
numai mituirea şi presiunea oficială putea să fiă suportabil pentru binele oumva abus de obicinuitul control poliţie­ ei un drept, care nu vor lăsa sâ-1 ştirbâsoă
nesc faţă ou pasagerii, de oare control es-
din partea organelor oficiale, ci şi obştesc al lor şi al ţării, că sunt ne­ nimeni. Cei ce sciu altfel, sunt râu in­
cursioniştii erau liberaţi. De o misiune sâu
tratarea alegătorilor cu mâncare şi întrecuţi în virtuositatea de a încun- formaţi, nu ounoso istoria Saşilor şi înoă
primire oficială, n’a fost vorbă. Nu s’au ţi­
cu băutură. Se dă prin urmare oca- jura legile, când nu le convin. şi mai puţin caracterul lor poporal german
siune de ajuns alegătorilor maghiari nut nici vorbiri de înfrăţire şi n’a fost şi liber de orî-ce falsitate.
şi candidaţilor lor dedaţi cu vechiul vina esoursioniştilor privaţi români, dâoă Voim să fim reounosouţl oa oetăţeni
sistem de corteşire liberă şi neîn­ Alegerile. Alaităerî s’a ţinut oonsiliu în hotelul sâu restaurantul, unde au prân- ungari deplini, şi dâoă cerem respeotarea
de miniştri, ocupându-se ou măsurile privitâ- ifit toţi în comun, s’a cântat şi imnul ru-
frânată, fără a mai avă bătaie de re la alegerile dietale generale. S’a stabilit reso. legei, apărarea dreptului, oum a fost sta­
cap cu prescrierile legii şi cu consi- bilit în legile fundamentale ale statului,
oe
44
44
deraţiuni de moralitate, — ca să do­ definitiv textul autografului prea înalt, prin „Raportul nostru , cfi „N. fr. Presse noi suntem păzitorii şi anteluptătorii neclă-
care s« ordonă alegerile, apoi ordinaţiunea „adauge la desminţirea sa şi avertisarea,
44
cumenteze de rândul acesta la ce tinaţî ai „ideii de stat şi cu noi toţi aoei
ministrului de interne privitârela esecutarea ca se fiă primite cu cea mai mare precau-
grad de cultură şi de valâre morală bărbaţi, cari vorbesc vre-o altă limbă, cari
au ajuns după trei-c}ecî şi patru ani lor şi s’a decis tot-odată asupra termicului ţiune faimele cele multe, oe le răspândesc însă sunt pătrunşi de aceeaşi iubire de pa-
înoeputului şi încheierii alegerilor. Se crede, aefi diftrele asupra raporturilor româoe-ru-
de regim constituţional liberal un­ tbiă şi de aceeaşi oonsoiinţă de drept,
că în 10 său 11 1. o. va apare în foia sescl şi asupra unor pretinse demonstraţi-
guresc. oăcl justiţia est fundamentam regnorum, şi
De un timp încoce nu se mai ofioială ordinaţiunea ministrului de in­ unî militare ale Rusiei. E fapt, ce-i drept, fiind-că' voim ca justiţia fat fundameritiim
vorbesce în foile oposiţiei şi în acele terne, fixând (filele de 1—10 Ootomvrie oă concentrări de trupe se fac în Basara­ şi a Hungariei suntem aderenţii adevăra­
e
foi guvernamentale, cari sprijinesc oa termin legal. Pece <fi' dela acest ter­ bia, dâr nu merge de a-le deolara, ca fiind tei idei de stat şi nu suferim, oa să ni-se
min, adecă în 21 Ootomvrie, se va întruni îndreptate în contra României. Ba ohiar şi
programul lui Szell, decât de în­ dispute dreptul nostru de cetăţeni asupra
cetarea corupţiunei. de moralisarea noua dietă. apanţiunea torpilârelor rusesol înaintea acestui stat.
Ungariei şi de curăţirea vieţii pu­ Camera magnaţilor încă s’a înohis Galaţului, apare într’o lumină cu totul alta, In urma vederilor nostre de drept
Sâmbătă fără vre-o ceremonia. Alaltăerl sera dâcă ţinem sâmă, că Galaţu) e situat în
blice. Cu ocasiunea alegerilor viitâre publio şi a principiilor depuse în „progra­
se va vedâ întru cât elementul dela a sosit Majestatea Sa mouarchul în Buda­ apropierea imediată a revărsării Prutului mul poporal , noi Saşii stăm mai aprope
44
pesta şi acjî va ceti Mesagiul de disolvare. în Dunăre şi că Rusia e stat megie şi
putere e accesibil pentru principiile de partida liberală; ba aceste principii sunt
etice, ce şi le-au înscris pe drapel cothproprietar teritorial al Duuării pănâ la identice ou acele ale numitei partide. Dâr
44
cei ce vor se schimbe relele mora­ Manifestul kossuthiştilor. „Egyet- mijlocul gurei Prutului . ni-se adresâză întrebarea: cum vine, oă ou
vuri de păuă acuma şi vor să în ârtâs dela 8 Septemvrie publioă la loc de tâte astea comitetul central săseso a espri-
44
troducă cinstea şi moralitatea în frunte manifestul electoral a! partidului kos- întâlniri la Curtea din Roma. mat dorinţa, ca deputaţii noştrii, pentru
viaţa publică. suthist, iscălit de Franoisc Kossuth şi Meslco Din Milano i-se telegrafeză <fi aru lai „Int. acum încă, să ocupe o posiţiă în afară de
Par’ că din contemplările, ce le Lâszlo. Manifestul e adresat „naţiunei ma­ Corr. următorea soire interesantă şi tot­ partidele esistente? Oum să potrivesce
u
^
fac 4i are e U3a i independente ma­ ghiare şi ouprinde t6te pretensiunile şi odată sensaţională : aoâsta? Fârte simplu.
14
ghiare din incidentul dizolvării die­ aspiraţiunile partidului kossuthis. Cere a- „In cercurile curţii italiene se crede Formarea de partide se întemeiază,
tei trecute, nu prea iese la ivâlă o nume: independenţă în tâte privinţele; ar­ ca sigur, oă după visita sa la Petersburg, cum soim, nu numai pe principii de drept
încredere mare în învingerea princi­ mată naţională maghiară; teritoriu vamal Regele Alesandru va merge la Roma, unde publio, şi fiind-că noi Saşii am făout deja
piului etic, par’ că e predomnitore autonom ; independenţa economică faţă de se va află tot pe atuuol socrul Regelui în sîuul partidei liberale esperienţa, că sen­
îndoiala, că prea s’au înrădăcinat mo­ Austria; scutirea industriei maghiare; su­ italian, principele Niohita al Muntenegrului. sibilitatea nâstră naţională indreptăţită nu
ravurile rele şi corupţiunea, decât ca fragiu universal şi votare secretă după co­ Ou ocasiunea acâsta, şi la dorinţa espresă e cruţată de guvernul, ce aparţine acestei
să se păta aştepta o schimbare sim- mune ; nouă arondare a cercurilor electo­ a Ţarului, se va încheia un contract mutual partide — aducem aminte numai de legea
ţibilă la alegerile dietale, ce vor rale; promovarea creditului eftin; legi pen­ de succesiune la tron, în sensul căruia, oele privitâre la numele localităţilor, care va-
urma. Şi ne-am putut convinge în tru uşurarea sorţii clasei muncitorilor; în­ două dinastii la cas de stingere, îşi garan- tămă greu sentimentele nâstre oele mai
adevăr şi din alegerile parţiale re­ văţământ naţional maghiar gratuit; redu- tâză una alteia tronul. Contractul va sta­ sfinte, isvorîte din istoria patriei nâstre! —
cente, că conservatismul în relele oerea serviciului activ în armată ; reforma bili apoi, ca la oas când una din dinastiile de aceea voim prin posiţia nâstră separată
deprinderi e prea mare decât ca să administrativă, scutindu-se însă autonomia aoeste s’ar stinge, Serbia şi Muntenegru se în dietă să ne păstrăm libertatea interioră,
se păta aştepta realisarea aşa curând comitatensâ; „resolvarea cestiunei naţionali­ vor uni pe basă de uniune personală*. oare prin sîla, oe o impun regulile clubu­
a visului despre alegeri curate şi tăţilor aşa fel, încât cetăţenii de limbă străină Dâoă aşa ar fi aevea, atunci Serbia, lui şi alte consideraţiunî, pâte fi scurtată
lipsite de orî-ce fel de presiuni. nu numai să simtă puterea statului maghiar oare e mai probabil, că după mârtea Re­ în sînul partidei guvernului şi se scurtâză
Interesant e, că partida popo­ şi sarcinele lui, ci să guste şi pe teren ma­ gelui actual va rămânâ fără dinastia, va fără voie, fără oa din oausa acâsta să voim