Page 94 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 190—1901.

a face oposiţiune faeţiâsă în contra guver­ osul sternal. Mult mai grea a fost operaţi­ V. Bojor, prefect sem., A. Todoran librar Păcatul nostru „strămoşesc , scăderea
44
nului, ale căruia principii în punctul res­ unea la abdomen. Medicii, la început, vo­ şi I. Boeriu înv., şi vre-o oâte-va dame. ivită din lipsa oulturei şi a nobleţii de
pectării legilor ne plac forte mult in ihesi iau să estragă glonţul fără de a adormi Autorităţile au fost representate prin d-1 inimă: desbinarea şi ura, cari naturalminte
primar al oraşului L. Todorffy şi căpitanul se prind in tovărăşiă cu minciuna şi calum-
— oeea-oe s’a accentuat apriat şi în şe­ pe Mac Kinley, dâr nu li-au succes. In
poliţiei I. Duha. nia, şi astăzi grassâză între noi. Pănă
dinţa comitetului central. fine s’au vădut nevoiţi să-l narcotiseze. Abia
La 6rele 10 a. m. d-1 preşed. şi di­ oând ?
Dâr noi trebue să fim în tot-dâuna cătră opt bre glonţul a putut fi estras. în­ rector al despărţământului Dr. T. Mihali Istoria şi presantul ne servesc cu nu-
necondiţionat în posiţia de a aduce înain­ dată după operaţiune preşedintele s’a fâout prin o vorbire avântată a deschis adunarea merâse pilde. Tot nu învăţăm? Duchul rău
tea forului legislaţiunii nâstre gravaminele mai bine, respiraţia îi fu mai regulată şi generală. Resumez aci acest frumos cuvânt sănu iasă din casele nâstre? Ba da! Se dăm
de deschidere: numai mână cu mană ee-i pătrunşi de spiri­
nâstre actuale, ou a căror enumerare nu pulsaţiunea mai domolă.
Onorată adunare! tul dragostei frăţesc!, să aprindem făclia
voim să obosim pe cetitori, pe cari însă
Atentatorul. Ou iubire frftţâscă Vă salut şi ve mul­ culturei, să ne adunăm adeseori la altarele
fiă-care, fiă chiar şi Maghiarul oel mai in­ ei şi în focul jertfirilor să ne oţelim carao-
carnat şi naţionalist în cugetare, trebue să Se numesce, cum am amintit, Czolges ţumesc, că urmând apelului nostru, a-ţl bi­ terele.
nevoit a vă presenta în număr atât de fru­
le recunosoă ca violări de lege. Leo, născut în Detroit (Statele-Unite) de mos la adunarea despărţământului „Aso­ O şcâlă astfel inaugurată ne va în­
Nu este acâsta o posiţiă leală şi pănă origină polonă-germană. El declară, oă nu ciaţiunei pentru literatura română şi cul­ chega întru tâte: în iubire, în muncă, în
44
laestrem corectă? Dâcă nu, să m-se dove- are complici. Din scrierile anarchiste a tura poporului român din acest comitat. cultură, in aspiraţîunl, în credinţă.
dâscă contrarul, dâr prin fapte, nu prin luat convingerea, oă guvernul Statelor- Interesul viu, ce-1 arătaţi faţă de ten­ • J-mOe tablou splendid şi feerio, oe rode
44
vorbe sforăitore şi prin frase neadevărate Unite e rău şi că acestei stări numai prin dinţele nobile ale „Asociaţiunei , ne ser- bogate a bunului oomun, şi ce perspectivă
vesce tuturora spre îndemn la lucru şi spre de o viaţă mai ticnită şi mai senină
din vocabularul foilor cjilnice de rând. omorîrea preşedintelui pbte să i-se facă laudă, dovedind tot-odatâ, că cultura ro­ prevăd !
capăt. Nici un simptom nu arată, că aten­
Articuiul de mai sus arată în tatorul n’ar fi ou mintea întregă. Czolges mână din ce în oe se înaripâză, din ce în Oa să nu fiă numai visuri ilusorii,
fine care va fi, după părerea auto­ ce cresce în splendâre şi farmec, — căci îno’odată Vă rog, să ne angajăm la lucru.
s’a provocat la Goodman Ema, despre care fiii neamului ocrotit de dânsa, cu însufle­ Câmpul nemărginit al oulturei şi al sciinţei
rului seu, resultatul practic al hotă-
se presupune, oă ar fi autorul moral al ţire jertfeso pe altarul ei sacru. ne cuprinde pe toţi, toţi avem acolo loc
rîrei comitetului săsesc, cjicend:
atentatului. Femeia acâsta anarohistă e din Sciinţei şi oulturei avem se mulţumim, şi menire, dela cel mai mic, pănă la cel
„In acele oercurl eleotorale săsesol, oă omul a devenit domn peste natură, că mai mare, dela oel mai sărac, pănă la oel
părinţi germani, urîtă, palidă, cu oohi şi
unde nu e dată posibilitatea fisioă său in- tâte forţele, bogăţiile ei le pâte întrebuinţa mai bogat.
păr negru. Cariera vieţii şl-a început’o în
teriâră, ca deputatul să ia o posiţiă în afară spre delâturarea neajunsurilor şi înlesnirea După acestea adunarea despărţământu­
Chicago, ca cusătorâsă. Aici a făcut ou- traiului. lui nostru o declar de deschisă!
de partide, nu vom esercita terorism şi nu
noseiuţa acelor ârnenl, cari au fost esecutaţl Atjl tote popârele de pe faţa pămân­ *
vom voi a dobândi nimic ou sila. De ocam­
pentru revolca deia 1887. De atunci înce­ tului, consoie de sine, desvoltă o luptă gi­
dată dăr nu se pote aştepta ca urmare prac­ pând a devenit aderenta propagandei cu gantică, sacrifică puteri şi averi enorme După cuvântul de deschidere al d-lui
tică alta, decât ca cei 9 deputaţi, cari din pentru promovarea oulturei şi a sciinţei. preşedinte, primit din partea adunării cu vii
fapta şi la 1897 s’a strămutat în Nevv-York, aolamărl de „să trăiâscâ , să ridioă d-1 pro­
44
timpul de înflorire al erei lui iianffy au stat Gradul de progres şi resultatul ajuns sunt.
unde în adunările socialiste şi anarchiste topop looal A. Lemenyi şi în căldurâse cu­
în afară de partide, să stea şi în viitor tot lucru firesc, deosebite, după vechimea în­ vinte salută comitetul cercual în numele in­
ţinea discursuri aţîţătâre, din care causă a ceputului si după aptitudinele popârelor
acolo; celor-lalte cercuri eleotorale le stă în teligenţei române din Gherla.
fost şi osîndită la înohisâre. mai puţin oulte. Dâr aceste din urmă, decâ
voiă a-se decide, dâoă se alătură, ori dăcă După aoâsta d-1 secretar al desp. Dr.
La interogator atentatorul a declarat: nu urmâză pe cele culte, sunt espuse a peri
se pot alătura la argumentele comitetului şi a-se asimila cu alte popâre. L. Micşa, cetesce raportul comitetului pe
— Ca anarchist, a trebuit să-mî fac da­ anul espirat, din care se vede, oă oomite-
central . Onorată adunare! Ore noi, Românii,
u
toria, şi fiind-oă în urma tragerei la sorţi tul a reuşit, oa prin delegaţii săi să înfiin­
consqii de individualitatea nâstră etnică ca
mî-a revenit mie problema de a omorî pe naţiune — avem dreptul şi datorinţa să fi­ ţeze până acum 2 agenturi ale desp. (una în
Atentatul contra hi Mac Kinley. preşedintele, n’am putut face alt ceva. gurăm şi să ne impuuem cu oultura nostră OoruienI sub conducerea lui G. Muşte, preot
El a mai declarat, că atentatul l’a să- proprie între celelalte popâre culte din pa- local, şi alta în Pintic sub conducerea lui
Mare sensaţiă şi mâhnire a produs în A. Oltean preot local).
vîrşit după o matură chibzuire. Czolges este triă si din lume?!
lumea întrâgă soirea despre atentatul dela Mai departe din raportul oomitetului
membrul uniunei anarchiste „ Cavalerii vultu­ Avem! apare, că comitetul a îmbrăţişat şi ideia
Buffalo, săvârşit de un anarohist contra u
rului de aur şi la arestarea lui s’a aflat la Calităţile nostre inteleotnale şi morale, salutară a biblioteoelor poporale, făoând
preşedintelui Statelor-Unite Mac Kinley. elinsemnul numitei uniuni. El nâgă, oă are trăinicia şi forţa de viaţă probate în vici- deja paşii necesari în cestiunea înfiinţării
Criminalul a fost prins, el se numesce situdinele şi restriştea timpurilor de 19 vâ- lor pe teritorul despărţământului.
complici şi dtce, că e aderentul anarohistei
Czalgos Leo, de origine polonă-germană şi curî, virtuţile nostre civice şi ostăşesol, li­ Binecunoscutul nostru folclorist 1. Pop
Goodman Ema. Nu-i pareirău de fapta lui. teratura nâstră din ce în ce mai vigurâsă,
de profesiune — anarchist. El faoe parte Retegauul, a pus la disposiţia oomitetului
Când a comis atentatul, revolverul îi era mai bogată, şi mai presus de tâte, sonora
dintr’o întinsă conjuraţiune anarchistă din învălit înt.r’o batistă şi prin batistă a puşcat. şi dulcea nâstră limbă: ne îndreptăţesc! 25 de esemplare din scrierile sale „Novele
14
America şi a fost tras la sorţi, ca să asa­ Se oaută în tote oraşele amerioane indivi­ Originea nâstră, menirea şi rolul în­ şi schiţe , oa o parte din ele să se împartă
la ţăranii, cari se vor presenta la adunare,
sineze pe preşedintele Mac Kinley. dul, care înainte de atentat, a prins mâna semnat ce-1 avem şi ce do aştâptă în oon- âr cea-laltă parte să se întrebuinţeze la
certul poporelor: mai presus de tâte pie­ bibi. poporale.
Atentatul. preşedintelui. tatea faţă de străbunii şi de strămoşii şi După cetirea raportului s’au ales cele
Joia trecută Mac Kinley s’a dus la După atentat. responsabilitatea faţă de fiii şi strănepoţii 2 comisiunl:
noştri: ne impun datorinţa!
Buffalo, casă visiteze esposiţia de acolo; Tote măsurile au fost luate pentru a) pentru oensurarea raportului oomi-
Dâr este âre în noi destulă virtute,
Ziua precedentă o petrecuse la cataracta a-se asigura continuarea puterei esecutive, destulă rîvnă, ca să aducem cu dragă inimă, tetului (d-nii Dr. V. Ramonţai, A. Todo-
Niagara. Deja câte-va dile mai înainte po­ deore-ce preşedintele Mac-Kmley nu va cu deplină consciinţă a datorinţei jertfele rau şi I. Dragoş).
liţia a fost informată, că se plănuesoe un pute îndeplini mult timp funoţiunile sale. recerute ne altarul soiinţelor şi al oulturei? b) pentru înscierea membrilor noi
atentat în oontra preşedintelui, şi a luat Doi iudivijî au fost arestaţi la Cle- Ga apoi în schimb pentru aceste jertfe să (Mateiă Pop, V. Puşoariu şi I. Onciu), âr
şedinţa s’a suspendat pe un pătrar de oră.
din parte-i măsurile necesare. Când pentru veland sub bănuiala de complioitate. Unul putem fi împărtăşiţi şi noi de tâte bunu­ La ârele 11 s’a redeschis şedinţa,
prima dată preşedintele a visitat esposiţia, din ei a promis, că va descoperi mâi mulţi rile şi folâsele, cari resultă din ele? când apoi oele 2 comisiunl ş’au preseutat
Progresele, pe cari poporul român, pe
în jurul lui circulau vre-o 20 deteotivl. La complici. Poliţia crede, că atentatul a fost lângă tote greutăţile întîmpinate, le-a ajuns raporturile lor.
4 ore d. a. Mao Kinley întră în palatul plănuit la Cleveland. Anarchiştii din Chi­ pănă acuma pe terenul oulturei şi a sciin- In înţelesul acestor raporturi, raportul
musicei, unde se începu îndată ceremonia­ cago nâgă, că anarchiştii ar fi autorii aces­ ţelor, sunt tot atâtea dovedi, că şi aoest comitetului să ia ou plăcere la cunosuiuţă,
lul defilărei pe dinaintea preşedintelui, şi tui atentat. popor este pătruns de spiritul timpului, că comitetului i-se dă absolutoriu şi i-se vo-
tâză mulţămită protocolară; âr membri noi
toţi oăutau să-i dea mâna. Preşedintele, Se clica, oă în urma atentatului, gu­ este capabil şi voesce a lua parte la lup­ s’au înscris cu totul 35 de inşi. Şi anume:
înounjurat de comitetul esposiţiei şi de de- vernul ^american va lua măsuri energice tele nobile, oe se pârtă cu armele sciinţei 3 membrii pe viaţă (d-nii Al. Nemeş, jude
şi a oulturei în interesul mărirei lui şi în
teotivl, era afară din cale bine dispus şi în contra auarohiştiior americani, dat fiind, interesul binelui obşteso. Dovadă eclatantă reg. în pens., Nic. Tinou, preot şi I. Ohe-
convorbi cu mai mulţi. De-odată se apro­ că în Fatitrson esistă un adevărat cuib de e şi presenţa D vâstră la acâsta adunare, resteş preot), 23 de membri ordinari şi 9
pii de el un individ bine îmbrăcat, care anarchiştl, aici îşi au anarchiştii clubul lor, care, dee Dumnedeu, să fie de bun augur membri ajutători, înoassându-se cu totul
suma de 552 corâne.
îi prinse mâna şi se pleca adânc înaintea oare trimite asasini în Europa şi în tâte şi de un început mănos!
După raportul comisiilor ar fi urmat
lui. In proximul moment se aucjiră două părţile lumii. Onorată adunare! Sunt nenumărate oetirea a 2 disertaţiuni anunţate la co­
puşcături de revolver şi cei din jurul indivi­ piedeoile, cari stau în calea progresului cul­ mitet, fiind-că însă unul dintre disertanţl,
tural, respective sunt multe ranele şi relele,
dului văcjură cum preşedintele se clatină şi ce oultura are să le vindece şi să le st.îr- d-1 I. Pop Reteganul, nu s’a preseutat la
cade pe scaunul de lângă el. Imediat după a „Asociaţhnea“ la Gherla. pâscă. Ou cât sunt mai multe şi mai adânc adunare, la dorinţa şedinţei disertaţia d-sale
doua puşcătură deteotivii înhăţară pe aten­ înrădăcinate acele rele, cu atât e mai pro­ nu s’a oetit, fiind şi timpul prea înaintat,
— 6 Sept. 1901. oi s’a oetit numai a doua, a d-lui Dr. Vic­
tator, oare nu desfăşura nici o resisteaţă blematic şi mai anevoios progresul. tor Bojor, prefect seminarial „Despre nece-
şi liniştit lăsa să fiă arestat. Faţa atentato­ Cu o viă bucuriă iau condeiul în mână, Une-orî, după vremuri, şi la alte po­ citatea rehgiunii .
u
stimate d-le Redactor, ca să vă rapprtez pâre, sunt aşa de multe şi mari, încât nici
rului, oând deteotivii l’au liberat din ma­ In acâstă disertaţia lucrată ou mult
despre adunarea desp. Soluoc Dăbâcei al oea mai ideală cultură religiâsâ nu e în
nile poporului, era sfâşiată şi plină ou „Asociaţiuneipentru cultura şi literatura po­ stare să le învingă, căci se par a face parte zfl şi studiu, autorul cu argumente puter­
sânge. porului român , ţinută în Gherla în' 29 Airi din însăşi firea indivizilor respectivi. nice dooumentâză neoesitatea religiei în
14
;
In urma puşoăturilor o mare învăl- gust n.; cu o viă bucuriă, — dic — pen- Mulţimea patimilor omenesoi e mo- societate şi combate ateismul şi curentul
tau-că deoparte a fost o aduuare în ’tâtă autneligionar al timpului modern, făcând
măşală se produse în public. După atentat oirla acelor rele, în care barca culturei, cu la urmă oonclusia, oă basa culturii şi lite­
privinţa reuşită, de altă parte, că acest
Mac Kinley a avut încă atâta putere, ca tâte nestimatele ei, adeseori se pare a-se raturii în viitor ne este religia.
sucoes a fost obţinut chiar în Gherla,,sdes-
n
să agrââscă pe şeful detectivilor cU°® d: pre care nu prea aveam ooasiune a ceti scufunda. Săgeţile şi veninul patimilor dis­ Dup’ acâsta a urmat alegerea delega­
trug equilibrul păcii şi a bunei înţelegeri;
„Cred, că m'au împuşcat, der nu cred să fi ceva laudă prin foi. După sosirea comite­ v râ ură şi vraşbă în locul dragostei dintre ţilor despărţământului la adunareagenerală,
:
primit vr’o rană gravă. Vă rog, ca pe ne- tului ceroual, toţi âspeţii s’au adunat în ca­ fraţi şi produc desastre incalculabile. ce se va ţinâ la Sibiiu. S’au ales cu aola-
pela episcopâsoă, ca să asiste la servîoiul maţiune d-uii : I. Georgiu oanonic şi Dr. T.
11
vastă-mea s’o avisaţî cu multă precauţiune .
divin celebrat de d-nii preoţi: Z. Perhaiţia In focul acestor porniri şi lupte nefe­ Mihali directorul desp., âr ca delegaţi su-
Preşedintele fu dus îndată la spital. din Ghiohişiul-de-jos şi Matei Pop din ricite are apoi rol sublim cultura: Destila- plenţl d-nii: Dr. I. Oherecheş şi Dr. L.
* Ocna Deşiului. După terminarea servioiului ţiune de moravuri şi creare de caractere. Oând .Vlicşa.
divin ne-am adunat în sala cea mare a re­ aceste însuşiri mântuitâre ajung la supra­ Espirând însă terminul, pe care a fost
Din Buffalo se anunţă, că ranele lui
dutei orăşenesc!. faţă: societatea şi individul sunt salvaţi. ales comitetul cercual, la propunerea d-lui
Mac Kinley nu sunt aşa de perieulâse oum Ou adâncă durere sufletâscă trebue să măr­
Ospeţii au fost mulţi, mai cii sâmă A. Lemenyi protopop, întreg comitetul e
se credea la început. Preşedintele a fost preoţi. Se spune, că şi Episcopul diecesan turisim, oă astfel de rele şi răni esistă şi reales ou aclamaţiune pe un period de
rănit în două locuri. Un glonţ a pătruns era să participe, dâr în urma unei oause în sînul poporului nostru. Să nu ne sfiim 3 ani.
osul sternal (dela piept) şi a pricinuit o urgente (!) fu silit să plece din Gherla încă a recunâsce, dâr să avem şi bărbăţia şi D-1 preşedinte Dr. T. Mihali mulţă-
înainte cu 2 (fi' - Dintre d-nii canonici au virtutea de a sana fără pregret. mind adunârei de încrederea, ce şl-a pus’o
6
lesiune uşâră; al doilea glonţ a pătruns în­
participat la adunare d-nii: I. Georgiu şi Demnitatea nâstră şi consoiiuţa sufle­ în comitet şi de viul interes, oe l’a mani­
tre păreţii stomacului. După-ce fu dus la
A. Bene; apoi d-1 V. Pordea secr. eppesc, tului, pretind să De coregem grabnic, să festat faţă de Asociaţiune, între vii aola-
spital, a fost supus imediat operaţiunei. d-1 protopop local A. Lemânyi, d-1 I. Kar- dăm în laturi, ce e rău şi putred, şi apoi: maţiuul la adresa d-sale şi a comitetului,
Mac Kinley şi-a estra3 însuşi glonţul din sai prof. gimn., I. Boroş prof. prep., Dr. uniţi în ougete şi în simţiri, înainte. închide adunarea pe ia ârele 1 p. m.