Page 97 - 1901-08
P. 97
REDACTIUNEA, »qazeta“ iese în lunare fl.
Administraţiniiea şi Tipografia Abonamente nentrn Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare tir. 30. Pe nn ftn 24 cor., po ş6se lunî
12 oor., pe troi luni 6 oor.
Sorinori nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă £ fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentrn România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe ş6so
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«b prlmeso ia Admlnistraţiune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la nrmatorele
Se prenumără la tote ofi-
BIROURI do /ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Viena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Los-
ner, Heinricli Sohalek. A. Op- Abonamentnl pentrn Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmisiraţiimea, Piaţa inoie.
In Budapesta: la A. V. Uold- TSrgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstoin Bornat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VII Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni S oor.
PREŢUL INSERŢIU NIL0R: Ou dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o coldna 24 oor., pe 0 lunîl2o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atflt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina d?a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 191. Braşov, Miercuri 29 August (11 Septemvrie). 1901.
Din cnusft sfintei sărbători de mâne, Mier Se p6te afirma înse, ca mai ţele îndreptăţite ale naţionalităţilor unde Majestatea Sa ocupând tronul a dat
curi, Tăierea capului sr. loan, diurni nu va apără mult chiar decât în cestiunea rapor şi acusă pe guvern, că le-ar tolera oetire mesagiului de înohidere, care începe
pănă Joi sera.
turilor cu Austria, oposiţiunea es încă prea mult. prin a accentua că raporturile n’au permis
tremă a tăcut presiune asupra guver G-uvernanţii tac la tâte, nu răs să se dea o soluţiună tuturor cestiunilor ce
Oposiţia strigă, guvernul tace. nelor în cestiunea naţionalităţilor, pund la nimic, nu declară nimic, nu s’au presentat parlamentului.
căci ea era totdâuna cea dmtâiu în se ocupă de loc de naţionalităţi şi Relativ la pactul economic mesagiu!
Unul din c]iare)e guvernamen a le declara de duşmane statului şi de sortea lor — âr agenţii lor umblă dice: „Adevărat că n’a succes a regula afa-
tale maghiare scriea cjilele trecute, naţiunei maghiare. de-a ruptul capului să câştige pe ale oerile vamale şi comerciale între ţările co
cum seim, că oposiţiunea maghiară Şi guvernele aa lăsat bucuros gătorii nemaghiarî pentru candidaţii rtinei mele ungare şi între celelalte regate
tot numai ea oposiţiune va eşi şi se fiă înfluinţate în ambele direc guvernului. şi ţări ale mele în aşa mod, cum o indică
din alegerile viitdre dietale din causa ţiuni, căci mai ales ţaţă cu naţiona Dtă situaţiunea înainte de ale aotista în prima linie articolul de lege XII
41
„singularelor raporturi , cari fac ca lităţile, ele înse-le au devenit din ce geri. Românii trebue să-o înţelâgă din 1867. Ou ttite acestea raporturile va
în Ungaria se fiă imposibilă înlocui în ce mai şoviniste. şi să nu renunţe nici o clipită la male şi comerciale precum şi dările de con
rea partidului dela cârmă printr’un Aşa a fost sub Tisza, aşa sub dreptele lor nisuinţe şi postulate na sum au fost tranşate pe basa echităţii şi
alt partid de guvernământ. Banffy şi aşa e şi sub Szell — t6te ţionale ; să nu se facă câdă la to a reciprocităţii, oonform drepturilor legale
Partidul poreclit liberal avend se tac pentru maghiarisare şi nimic porul îndreptat contra esistenţei lor. şi intereselor eoonomioe şi financiare ale
deci neîntrerupt puterea în mâna sa pentru naţionalităţi. ţării .
44
a făcut ce a vrut şi ce a putut. To Curentul şovinist al aşa clisei O consfătuire au avut — precum Mesagiul apoi continuă : „Noua regu
tuşi în lucrarea sa, bună sâu rea, a opiniunî publice maghiare pretinde ni-se comunică — cWele aceste în Cluşifi, lare a băuoii este menită a promova des-
fost influinţat şi de oposiţia, şi acâsta ca nisuinţele de drept şi de liber un număr însemnat de bărbaţi, membri ai voltarea sănăttisă şi solidă a raporturilor
cu deosebire în doue direcţiuni: în tate ale naţionalităţilor se fiă supri de credit, s’au făcut şi paşi însemnaţi pen
partidului naţional român, asupra situaţiu-
ce privesce raporturile cu Austria mate ; şi cedâză şi guvernul Szell cu nei, a atitudinei Românilor la viittirele tru regularea valutei; răsoumpărarea com
şi în ce privesce raporturile cu na totă devisa lui pompdsă de „drept alegeri dietale şi în soopul de a se întări pletă a datoriei flotante comune, constătă-
44
ţionalităţile dinăuntru, nemaghiare. şi dreptate ; cedâză fără a avâ cea oonducerea partidului. Totodată ni-se co ttire din bancnote şi regularea obligaţiuni
Oposiţiunea estremă kossutbistă mai mică remuşeare, âr’ ca resultat lor împreuuate ou aotista vor înlătura pe-
munică, că resultatul acestei consfătuiri se
era într’o vreme spaima cercurilor vedem, că de un timp îndelungat va face cunoscut în timpul cel mai scurt. decile, ce stau în oalea plăţilor comptante
politice din Viena, car! se temeau ca ignorâză cu totul cestiunea naţiona şi astfel ne apropiem, deşi ou precauţiunile
ea se nu se întărâscă cumva într’o me- lităţilor şi nu întreprinde nimic faţă diotate de situaţie, însă ou paşi siguri oă-
sură, ca cu aspiraţiunile ei de inde cu agitaţiunea pornită în contra le- Coloman Szell la monarehul. tră îuceperea plăţilor comptante şi prin
pendenţă se potă ameninţa direct gei de naţionalităţi, la care s’au ală Duminecă după amîacjl ministru-preşedinte aotista de timpul, oare va asigura pentru
Coloman Szell a fost primit îutr’o audienţă
pactul austro-ungar dela 1867. Sub turat 19 comitate şoviniste. orl-ce ramură de produoţiune stabilitatea
de o oră la Majestatea Sa monarehul în 44
presiunea oposiţiunei maghiare gu După un timp fdrte îndelungat valtirei banului, atât de mult dorită .
vernele, ce s’au succedat de 30 de pentru prima oră se vorbesce de palatul din Buda. După Szell monarehul a Mesagiul enumără reformele legiferate
primit într’o audienţă tot aşa de lungă pe
anî, au dobândit succesiv multe con soluţiunea cestiunei naţionalităţilor de dieta trecută pe diferitele terene, apoi
ministrul de finanţe Lukâos.
cesiuni dela Viena, pănă ce au ajuns în manifestul publicat acum de cătră continuă :
lucrurile în stadiul actual, pe care ’l fracţiunea kossutbistă. Acâstă frac „Multe probleme treo dela dieta pre-
caracterisâză cuvintele din discursul ţiune stăruie ca şi de aici încolo Petiţiuni contra legii naţionali oedentă la dieta viittire. Viittirea dietă va
44
tronului rostit eri la închiderea die „cetăţenii de limbă străină se fiă tăţilor. Iu şedinţa dela 5 Sept. a dietei, avti trebuinţă de-o încordată înţelepciune
tei: „Prin instruirea oficerilor (ar astfel trataţi ca „se simţă puterea deputatul Feszty Bela, raportorul comisiu- şi de patriotism, pentru a resolva ttite
matei comune) în limba maghiara statului şi se porte firesce şi sarci- nei de petiţiuni aduce la cunosoinţa dietei, aceste mari şi grele probleme. Fiă ca lu
44
s’a împlinit o vechia dorinţă a na- nele lui — dâr mai cere ca ei se că din partea a 19 comitate s’au înaintat crările acestea să fiă uşurate prin biue-cu-
44
ţiunei . se bucure şi de îngrijirea statului petiţiuni, prin cari se cere modificarea le- ventările unui timp de pace. Pentru aotista
Dâr în mesura, în care Maghia pe „terenul material şi promite i i gei despre egala îndreptăţire a naţionali ne ofere speranţă buna şi intima înţelegere
44
rii au stors concesiunile aceste, că-i va strînge la piept dâcă vor îm tăţilor. Tote aceste petiţiuni au fost pre cu aliaţii noştri şi bunele relaţii prietenesol
s’au întărit tot mai tare guvernele brăţişa ideia independenţei. date, pe basa propunerei oomisiunei, fără ou ttite puterile străine .
44
faţă cu oposiţiunea şi acesta a pier Acâsta din urmă o cer kossuth- nici o discuţiune, ministrului preşedinte. Majestatea Sa accentutiză în mesagiii
dut mult din numerul şi prestigiul iştii ca se-i câştige pe „cei de limbă cu reounosoinţă ' inarticularea în codicele
44
ei de mai înainte. Cu t6te astea ea streină mai curând pentru „patria legilor a memoriei neuitatei Sale soţii, „care
44
strigă şi va striga şi în viitor că maghiară , pe când într’un răsuflet închiderea dietei. a fost nu numai formal, dtir şi din inimă
„guvernul' pierde terem faţă cu Aus reclamă neapărata maghiarisare pe Erî s’a închis, cu ceremonialul obici regina Ungariei .
44
44
tria şi cu nisuinţele naţionalităţilor ; tâte terenele. nuit, dieta ungară. Membrii celor două oa- Mesagiul încheie: „Primiţi graţia ntis-
reînoind tot-odată postulatul „arma Totodată organul fracţiunei mere în frunte ou guvernul s’au presentat tră regală şi o salutare sinceră, pe care să
44
44
tei de sine stătătore maghiare . kossuthiste combate violent nisuin în sala de aud:euţă a palatului din Buda, o predaţi mandatarilor D-vtistră .
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . ttite de numele diaconului Coresi, e din acestui secol, probabil fără de a se tipări Actista este epoca, în oare se pornesoe
cele mai transparente, aprtipe limpede. în ea în restimpul acesta vre-o carte ro curentul reformaţiunei în Ardeal, mai în
Arta tipografică e veche la Români, mântiscă ), căci începând din 1508 se suc- tâia printre Saşi în frunte cu Sibiiul şi apoi
3
Coresi scriitor seu tipograf? şi anume la cei din Ţtira romântiscă, mai oedtiză a serie destul de respectabilă pentru Braşovul, locul natal şi centrul de aotivi-
veche chiar decât în Ardeal, căci deja în acele vremuri, de tipărituri bisericescl, ttite tate al lui loan Honterus, apostolul refor-
TSn capitol din istoria primelor începuturi de literatură
1
1508 ) vedem tipărindu-se în Tîrgovişte slavone, eşite din tipografia din Tîrgovişte, maţiunei la Saşii ardeleni. Honterus aduce
cultă naţională la JRomăni.*)
Liturghierul slavoneso al lui Macarie, prima pănă la păşirea în Braşov a diaconului ou sine din streinătate mijlocul technio oel
I. Coresi, primul tipăritor de cărţi românesc!, mai sigur de propagare a nouelor învăţă
tipăritură de provenienţă romântiscă, ounos-
(Primele tipografii românesc!. Reformaţiunea oută pănă în diua de acjl. după apariţiunea oatechismuluî luteran, ti turi, arta tipografiei, întemeiâud în 1534
şi Românii. Coresi în Tergovişte. Coresi la Braşov. Tipografia domutiscă din Tîrgovişte, părit la Sibiiu în 1544 de Saşii reformaţi. la Braşov o tipografia propriă, prima tipo
Coresi şi propaganda reformată. Tipăriturile Co- prima tipografia pusă în serviciul bisericei grafia în Ardeal.
resiane).
cu clisa jupanului Hanesă române şi precum se pare, unica tipografia nescl: Sibiu, 1988. A. I. Odolescu, Prima tipografia Oonform principiului esprimat deja
2
BeagnerU scris-am eu dnaconu Coresi romântiscă în veacul al XVI-lea ), funo- în ţtira romântiscă, în Revista română, Bucuresel, de apostolul Pavel, oă „Iu sfânta besearecâ
ot Tîrgovişte..." ţiontiză fără intrerupere în tot decursul 1861, pg. 807—830. B. P. Raşdău, Un tesaur de
tipocsilografiă română in diarul „Traian", Bucuresel mai bine e a grăi cinci cuvinte ou înţeleşii,
Din epilogul Evangheliarului 1869 pg. 72, 80, 92, 107, şi O pagină din istoria ti decât 10 mie de ouvinte n&îuţelease în
românesc din 1560— 1561. teatru român 1 şi 2 August n, 1901. Conferinţa s’a parului la Români în secolul al XVI-lea, în „Co limbă striină , — precum acoentutiză deja
44
11
;:
Diagnosa împrejurărilor, cari au con publicat în „Familia , începând cu Nr. 84 din 1901 lumna lui Traian" 1B7 . pg. 193. Emile Picot, Coup „jupanul Hanăşfi Beagner (Hans Benkner),
44
Cestiunea am atins-o deja în liniamente generale d’oeil sur l’bistoire de la typograpbie dans Ies pays
diţionat şi faoilitat mişcarea literară româ- judeţul Braşovului îu epilogul Evanghelia
în seria mea de articole „Limba vechilor nostre roumains, Paris, 1895. A. Papadopol- Calimach, Un
ntisoă din a doua jumătate a vticului al
oărţî bisericesc! (Fiinţa şi cronologia ei)" în „Gaz. episod din istoria tipografiei în România, în Ana rului românesc, tipărit de Coresi la Bra
XVI-lea, manifestată sub forma unei serii Trans." 1898, Nr. 269-281; 1899, Nr. 25—29. lele Academiei române, 1896, ser. II, t. XVIII. şov în 1560—1561 — oonform acestui
întregi de tipărituri românesoi, legate mai *) Bibliografia romântiscă veche, publicată JDr. I. G. Sbiera, Mişcări culturale şi bterare la principiu, ce devine devisa apostolică a
de Bianu-Hodoş, 1898, pg. II Românii din stânga Dunării în răstimpul dela
propagandei reformate, preţitisa invenţiune
*) Un scurt şi parţial estras din studiul de 2 ) Felul, timpul şi locul întroducerei tipo 1504—1714, Cernăuţi, pg. 26—30. 1. Bianu şi N. a veacului al XV-lea, abia întrodusă în
fată este conferinţa mea „Un capitol din activita grafiei la Români a fost mult discutată la noi. Date Hodoş, Bibliografia romântiscă veche, Bucuresel
tea diaconului Coresi", ţinută în Şimleul-Silvaniei, asupra istoricului tipografiilor românesc! aflăm la 1898. Ardeal, se pune din partea reformaţilor bra
din incidentul adunării Societăţii Fondului de Dr. V. Popp, Disertaţia despre tipografiile româ- 3 ) Să se vadă în cele următtire. şoveni la disposiţiunea tuturor acelora, cari
