Page 98 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 191.—1901.

Retragerea lui Gabriel Ugron. şi alcătuiesc câte un sistem filosofic, oare pe tote intrării©, îugrămădâla era enormă, Prin ajutorul ra4«lor Rontgen s’a
Din Şimleul-Silvaniei se scrie, că în 4iua să le justifice tendinţele. Se găsesc apoi âr preşedintele părea a-se buoura de sem­ precisat posiţiunea glontelui, însă s’a re­
de (î Septemvrie comitetul esecutiv al par­ alţii, cari le tipăreso şi le propagă în mul­ nele de simpatiă, oe i-se arătau. La drâpta nunţat la scâterea lui.
lui stăteau preşedintele esposiţiei, Milborn,
tidului 48-ist şi independist a discutat asu­ ţime. Ei caută să le furişeze mai ales în Asasinul a f&out mărturisiri, cari con­
âr la stânga secretarul său particular Cor- firmă es'steuţa complotului.
pra scrisorii lui Ugron, în care declară, că inimele tinere, cari nu soiu judeca şi cred telyon, când se apropia asasinul îmbrăcat
s’a hotărît a-se retrage din viaţa publică, în tot ce e tipărit, ca în s. scriptură, ba îu haine negre. Mâna lui drâptă era aco­ In domiciliile celor 9 anarhişti ares­
taţi, la Chicago, a’au găsit pe lângă docu­
motivându-şî acostă retragere cu gâna por­ înoă mai mult, decât in s. scriptură, căci perită cu o învălitore sâu batistă. El se mente şi bombe şi arme.
nită în potriva lui, cu 'nisuinţele îndreptate în timpurile năstre între o sută de tineri strecură printre public pănă la distanţa de Mulţimea coutiuuă a înounjura închi-
două piciore dela preşedinte, care se in-
spre ruina lui materială, precum şi cu sdrun- nu soiu, dâcă vei găsi unul, oare să fi cetit sârea unde se află atentatorul. Xnchisorea
olina zimbind şi-şi întindea mâna. De-o-
cinarea sănătăţii. Comitetul a primit cu re­ măoar un capitol din acâstă dumne4eâscă e păzită de un regiment de infanteriă fiind
dată se aucji o detunătură de revolver.
gret deolaraţiunea făcută de Ugron şi a carte. Preşedintele stătu un moment în piciore, temere, ca mulţimea să nu linşeze pe
hotărît cu unanimitate de a trimite o de- îmi aduc aminte, oă anarchistul Luc- căutând ou priviri nesigure, apoi făcu un asasin.
putaţiune la Ugron, cu rugămintea de a cheni, oare tocmai adi se împlinesc trei pas îndărăt, îngălbeni, se întârse ou paşi S’au ţinut numărâse meetinguri oon-
siguri la scaunul său, se aşeclâ, îşi luâ pă­ tra auarohiştilor.
reveni asupra hotărîrei sale. Membrii aces­ ani, de oând & pus capăt vieţii unei femei
lăria de pe cap şi-şi eooperi faţa cu manile. Paroxismul populaţiunei e astfel, încât
tei deputaţiuuî au fost aleşi imediat, dân- înooronate nevinovate, împărătesei Elisabeta,
I-se deschise imediat vesta. Mac Kinley inspiră temere de un masacru general al
du-li-seşi instrucţiunea, ca în cas oând Ugron a declarat însuşi, că deja în etate de 13 rugâ pe cei de faţă, să fiă liniştiţi şi să nu auarohiştilor.
ar rămână pe lângă hotârîrea sa, să ofere ani era anarohist. se îngrijâscă. La Indianopolis un unarohist a stri­
mandatul baronului Pronay Dezso, pe care Dâr să ne întărcem la sistemul auar- O telegramă a lui „Central News din gat: Trăâaoâ Breşei american !
11
însuşi Ugron îl recomandă fârte călduros chismului. Bufifalo zugrăvesoe astfel atentatul : „Sourt El a fost luat de mulţime şi linşat.
în scrisorea sa. Partidul liberal pănă acuma înainte de atentat, Milborn presentâ pe *
Anarchismul se împarte în anârohism Mac-Kinley poporului, după care urmă re-
încă n’are candidat în Şimleu.
teoretic şi anarchism practic. Cel dintâiă oepţiune». Czolgosz, alias Nieman, se îm­ Ministru-preşedinte român Dimitrie
piarul „Sx&kely Nemzet scrie, că la
u
numit şi comunism anarchistic, cere ea pro­ buci în prima seriă. Preşedintele des- Sturdza, a trimis din Constanţa, unde se
Sepsi-St.-Georgiu a sosit o soire particu­ mierda tocmai o fetiţă, presentată Ini de afla, o telegramă d-lui secretar de stat
prietatea mijlăcelor de producţiă să trâcă
lară, care spune, că Ugron a perdut în di­ tatâl-său, când se apropia Nieman. Preşe­ Hay, la Washington, prin care esprimă
dela particulari la grupuri autonome de mun­
ferite antreprise suma de un milion şi şâse dintele voi să-i întindă mâna, pe care însă viile simpatii ale guvernului român, pre­
citori, său la comune. Intre diferitele gru­ Nieman o refusâ, ridică braţul şi descărcă. cum şi profunda indignare resimţită în Ro­
sute de mii de corâne. Perderi'.e lui Ugron
puri să fiă un fel de alianţă federativă şi După a doua împuşcătură, Mac-Kinley mânia la aflarea atentatului săvârşit asupra
ating de aprope mai ales institutele finan­ căcju în braţele unui detectiv. Atentatorul preşedintelui Statelor-Unite, Mac-Kinley.
fie-care persână să primâsoă întregul venit
ciare din comitatul Odorheiu. fu prins la moment şi trâutit la pământ. *
după munca sa. Ori ce funcţiuni de stat
Probabil, că principala causă a retra- Detectivul îi luă revolverul din mână. Mil­
vor înceta în acostă organisare. Dâcă îi Iu 4' de 8 Sept. la orele 4 s’a dat
ua
gerei lui Ugron vor fi perderile acestea. born şi seoretarul său particular îl condu­
îutrâbă cineva: Ei bine, cum are să se seră la scaun, unde dise secratarului: „In- următorul buletin despre starea preşedin­
menţină ordinea fără legislaţiă, justiţiă, po- grijesoe-te, să nu afle nimica femeia mea“. telui :
liţiă, administraţia, etc? ei răspund, că or­ * „Preşedintele zace liniştit. Nici o în­
Anarchismul. dinea are să se stabilâscă dela siue(?!) în răutăţire nu se observă; pulsul 140, tem­
Mac Kinley a petrecut noptea spre 8 peratura. 102, respiraţia 24 . Medioii se În­
u
Atentatul săvîrşit cblele aoestea în Buf- urma sentimentului de solidaritate, de care Septemvrie bine, fără friguri; numai pulsul grijesc, ca să nu se otrâvâscă sângele.
va fi stăpânit fie-care om.
falo asupra preşedintelui Statelor Unite, ne este încă neregulat. Se speră, că a fost în- Glonţul e ascuns între muşchii spatului, el
îndrâptă din nou atenţiunea asupra anar- Anarchiştii repudiâză în lupta lor aşa cunjurat şi perioulu! infooţiunei sângelui. îşi luâ drumul în jos, dâr nu răui nici in­
chiştilor. numitele mijlâce politice, cum sunt d. e. Glonteie a fost găsit în muşchii ver­ testinele, niol rerunchii. Operaţia de alaltăeri
tebrali. El nu se va estrage. a durat aprope o 6ră. Intestinele au fost
Anarchiştii? Ce sunt anarchiştii? alegerile, discuţiile parlamentare. Ei ape- soâse printr’o ineisiune făcută la locul,
Operaţiunea căutărei a fost gravă, di­
Sunt aderenţii unui sistem politio, ori sunt lâză la dinamită şi la revolver şi voeso să ficilă. S’au deschis pântecele şi s’au esami- unde întrase glonţul, şi au fost esaminate
nebuni ? pună capăt oât se pote mai repede socie­ nat intestinele, cari erau neatinse. cu îngrijire. Ultimul buletin constată, oă
Şi una şi alta. tăţii actuale. O mulţime enormă citesoe buletinele ameliorarea continuă. Puls 128, tempera­
Aderenţii unui sistem politio său mai Prinoipiile anarchistice, le-a proclamat afişate pretutindeni. Piarele se vând în tura 101.
u
bine social, dâr un sistem cu desăvîrşire în mare parte deja Proudhon (f 1865), fârte mare număr, fiarele „ World şi „New- Preşedintele Mac-Kinley pănă în sâra
York-Herald s’au tras în câte-va miliâne de dilei de 8 Sept. n’a mâncat nimica, numai
desoreerat şi ilegal. aoela, dela care se derivă faimâsele cu­
esempiare. apă j-s’ft dat din când în oând. Medicii
11
Societatea actuală, aşa cum este ea vinte: „La propridtd cest le voi (Proprie­ sunt de părere, că paoieutul este destul de
Medioii declarau, că dâcă pănă ori
alcătuită, va fi având multe inconveniente, tatea est furt), dâr adevăratul întemeietor tare şi n’are lipsă de medicamente întări-
sâră, nu s’ar ivi semne de peritonită sâu
multe cusururi şi nedreptăţi. al partidului anarchist, este rusul Baicunin de infeoţiune, vindecarea e sigură. târe, i-s’a dat însă un medicament în can­
titate mică, cât ar întră îutr’un degetar, ca
Omul însătat de libertate şi doritor de (f 1876). Alţi anarehiştî mai însemnaţi Soţia lui Mac-Kinley a sosit la Bu- să-i calmeze pulsul.
dreptate, întelnesee în calea sa de multe-orî sunt principele (!) rus KrapotJcin, geograful ffalo cu un tren speoial şi stă mereu la că­ Toţi membrii oabinetul ui, afară de se­
pedeci, cari se opun acestor dorinţe ale Elisde lieclus şi 1. Most (mai înainte soci­ pătâiul bărbatului său.
cretarul de stat Hay şi seoretarul de
sale: libertatea se îngenunolie de tirămâ, alist.) Acesta i-a zimbit, i-a strîns mâna şi marină Long au sosit la Bufifalo. Se vor-
âr dreptatea se împarte numai unora. Anarchismul practic merge şi mai de­ i-a dis : besoe, că vice-preşedintele Iloosevelt va lua
Dâcă acâstă sugrumare a libertăţii şi parte, el nu vrâ să scie nici de Dnmnedeu — O să mă vindec; să nu te temi; suplinirea presidenţiei pe timpul bolei lui
trebue să fim tari. Mae-Kiuley. De altfel precedente de felul
asuprire a dreptăţii devine sistem uăduşi- nici de stăpân, (Ni Dieu, ni maître) şi vrâ
Bolnavul mănâncă supă. aoesta nu esistă, din care causă se crede,
tor, atunci se nasoe de oea-laltă parte un să răstorne din temeliă ori-ce organisaţiă
Marele iventator Edison a trimis un că dâcă nu vor interveni ceva evenimente
alt sistem, sistemul, care tinde a asigura de stat şi ori-ce aucoritate. Acesta se nu- neaşteptate sâu încurcături în străinătate,
aparat, al radelor Rontgen pentru căutarea
garanţiile libertăţii şi ale dreptăţii. mesce per emineutiam anarchismul cu fapta. gloutelui. nu va fi hpsă de suplinirea lui Roosevelt.
Pănă aci t6te sunt bune. Luooheni, Bresoi, Ozolgos etc. sunt dintre ţfiarnl „CentralNews din Londra află, Părechea imperială germană a adre­
u
Dâr sunt o mulţime de 6menî, oari aceştia. oă atentatorul a dat mâna stângă lui Mac- sat din Konigsbt rg următorea telegramă oă-
interpretâză libertatea în mod fals, ei ar Oniţâ. Kinley, ţinând-o strînsă pe a lui, şi a tras tră soţia preşedintelui : „îngroziţi de aten­
vrâ mai mult, decât libertate, ar vrâ liber- cu mâna drâptă. tatul contra soţului D-vâstră, împărătâsa şi
eu ne esprimăm adânca uâstră simpatiă şi
tinagiu, destrăbălare. Sunt omeni, cari văd Atentatul contra hi Mac Kinley. Pe când atentatorul se sbătea lungit speranţa, că Dumne4eu va reda lui Mac-
nedreptate cbiar şi acolo, unde omul cu jos, Mac-Kmley striga agenţilor: Kinley încurend sănătatea“.
mintea sănătâsă nu vede, decât aplicarea După telegrame mai detailate, aten­ — Nu-i faceţi rău; îmi pare rău, că
s’a adus vătămare esposiţiunei.
cea mai elementară a ordinei şi a discipli­ tatul din Bufifalo s’a petrecut îuurmătorele
50 de mii de persone urmau carul de
nei, fără de care societatea nu ar pută să împrejurări: SOIRILE DUEL
ambulanţă, care transporta pe Mao-Kinley.
esiste, ci ar deveni o luptă fără Dumueclou încercarea de asasinat asupra lui Mac- Dâcă n’ar fi intervenit trupa, asasinul
a unuia contra altuia: Bellum omnium con­ Kinley s’a făcut imedias după terminarea ar fi fost sfâşiat. — 28 August v.
unui conoert la harmouiu. Cu totă paza,
tra omnes (Hobbes-Leviathan). Requiem pentru Imperătesa-Regină
cu care era încuujurat, preşedintele era Nevasta lui Mac-Kinley declară, că a
Şi se găsesc mulţi de aceştia, se gă­ uşor aoeesibil din causă, că stătea la mar­ avut presimţire cum că soţul său are să Elisabeta. A4i fiind a 3 a aniversarea a
sesc între ei şi omeni cu carte, cari se pun ginea unei strade. Mulţimea năvălea în hală dea peste nenorocire la Bufifalo. tristei întâmplări, când Impărătâsa-Regină
Atentatorul Czolgosz se laudă şi cjloe, Elisabeta fu asasinată de anarchistul Luo­
oă e mulţumit de oeea-ce a făcut. El speră, oheni, la biserioa catolică din localitate s’a
că preşedintele republice! va muri.
urmând nouelor învăţături sunt gata să reformate, catechismul cel mic al lui Lu- celebrat serviciu divin funebru, la care au
Se anunţă din New-York, că cj' aru l
scuture în primul rând jugul limbilor străine ther, la Sibiiu, în 1544. r . asistat şi autorităţile.
u
„New-York H«rald spune, că dâoă Mac-
său mărte îu biserică şi să îmbrăţişeze limba Că tocmai Sibiiul face începutul pro­ Kinley va soăpa cu cjjle, atentatorul va Proces de pressă. Astă4l, Marţi vine
naţionala în propovăduirea cuvântului lui pagandei reformate între Români, acesta scăpa şi densul cu deoe ani de carceră,
înaintea Ourţii ou juraţi din 01 uşi îi proce­
Dumne4eu. îşi are motivele sale istorice. E lucru sciut, deore-ce legea americauă nu face deosebire sul de pressă intentat girantului responsabil
între un oetăţâu 6re-care şi şeful Statului.
Numai cunoscând puterea convincţiu- că deja înainte de propaganda lui Houterus al „Tribunei , d-1 AndreiQ Baltcş pentru
u
nei, ou oare a îmbrăţişat poporul săsesc în Braşov şi Ţâra Bârsei, preceptele lui * artioolele publicate în cestiunea Iuncu.
doctrina lui Lufher, şi zelul apostolio, cu Luther le predice seră -în Sibiiu Ambrosius ţliarul „Neues Wiener Tagblatt“ pu­
care a cercat s’o propage şi mai departe, Silesianul şi ex-dominicanul George, aflând blică rm interview cu un bogat american, Adunarea măcelarilor din Viena.
vom înţelege cum de aceşti Saşi, la tot ambii un mare aderent în corniţele Saşilor, anume Williâm, care se află îu Viena. Wil- „Agenţia Română“ aduce următârea infor-
liam declară, că a cunoscut pe atentatorul maţiune: „Adunarea corporaţiunei măcela­
caşul geloşi de preţiăsa lor tipografia — Marous Pemphlinger, aşa că deja în 1529
Czolgosz într’un otel din New-York, anul rilor austriad a adoptat o resoluţiă cerend
istoria îi ounosce, ce e drept, ca un element toţi catolicii sunt isgoniţl din Sibiiu. Fiind trecut, îu timpul alegerei lui Mac-Kinley.
de cultură, însă de multe-orî egoist — deci rădăcinile reformaţiunei mai vechi în s redeschiderea fruntariei austriace pentru vitele
Czolgosz i-a cj' : române şi poftind guvernul sil înlesndscă trans­
şi au călcat pe inimă şi şi-au pus tipogra­ SPiiu, decât la Braşov, numai aşa se es- — Voiti. ucide pe Mac-Kinley, căci eu
fiile la disposiţiunea Românilor, ba au plică, că Saşii sibiieni au fost cei dintâiă, sunt anarchist. portul de vite prin reducerea toxelor vamale
adus chiar enorme saorificii de bani pen­ cari au înoeroat să reformeze şi pe Români Czolgosz i-a arătat semnul aşa dişilor ou prilejul reînoirei tratatului de comerciă
tru tipărirea de cărţi biserieesoi în limbă prin traducerea catechismului lui Luther oavalerî ai Aquilei de aur. cu România.
română. îu 1544, aşa dâră înaintea Saşilor braşo­ William a rîs, crecjend, că e o glumă, Escursuinea studenţilor la Atena.
veni, oari se decid pentru pasul aoesta nu­ deore-oe Czolgosz era forte elegant îm­
Contemplaţi sunt de Saşii reformaţi brăcat. Luni la orele 6.35 dimioâţa cu trenul de
pentru scopurile propagandei în primul mai în 1559. După ultimele telegrame din New- Constanţa au plecat, scrie „V. Naţ.“, din
rând cei din nemijlocita lor apropiere, Ro­ (Va urma.) NlCOlcie Sulică. York, starea lui Mac-Kinley a devenit rea. gara de Nord studenţii, cari se duo în es-
mânii. Pe sâma acestora se tipăreso deci Forţele i-se mieşorâză; temperatura s’a ri­ oursiuue archeologică la Atena. Erau în
româuesce mai întâia elementele doctrinei dicat din nou. E temere de peritonită. total 260 studenţi din Bucuresol şi 40 din