Page 99 - 1901-08
P. 99
Nr. 191—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina d .
Moldova. Intre aoeştia se aflau 25—30 stu lumină cu chibrituri şi înir’aceea chibritul mişcarea salutară, ce s’a pornit dela espo- încheierea a revenit ârăşi manilor destere
dente. Studenţii au plecat în şâse vagine, lui Czipak a oă4 într’uu vas ou petroleu, siţia industrială, ce Reuniunea meseriaşi ale d-şârei G. Greoii, oare a făcut ca pliu!
ut
cinci de clasa III şi unul de clasa II, ata oare a esplodat produoând uu sgomot ori lor noştri din Sebeşul-săsesc au arangiat, de veseliă să ne depărtăm dela serata me
seriaşilor, bogată şi reuşită diu tâte punc
şate la trenul ordinar de Constanţa. Stu bil. Esplosiunea l’a isbit pe Czioak de pă esposiţiă, ca, ca nioi când de altă-dată, a
11
tele de privire .
denţii aveau cu ei două drapele: unul ro- rete ou atâta forţă, încât i-s’a rupt braţul întrunit la un loc representanţii de mese
Mulţumindu-Vă pentru ospitalitate,
mâueso şi unul grecesc. Pe două eşarpe de şi o costă. El a ars total şi a fost aflat îu riaşi din 8 oentre. Convorbirile dintre aceş încheia cu dorinţa, ca lucrările bune ale
pe aceste drapele se află. inscripţia: „Es- stare de nesimţire. Soţul său Molnoş s’a tia, fiă ele despre bună starea, fiă despre Reuniunei sibiiene să afle cât mai mulţi
mrsiune archeologicâ română la Atena l90l . refugiat, dâr gendarmeria a pus mâna pe neajunsurile de oari parte au meseriaşii imitatori între Reuniunile de meseriaşi esis-
u
Excursioniştii purtau berete cu o baudă în el. Puterea esplosiunei a spart şi păretele noştri; apoi chibzuirea asupra mijlâcelor, tente.
colorile naţionale, eş&rpă tricoloră şi oo- care desparte prăvălia de locuinţa lui ce ar fi de a-se aplica în nenumăratele ne Un sihiian.
oarde eu panglioi de colorile naţionale şi Buxbaum. Bucăţile de pietri căcjute din ajunsuri, au făcut de legături strînse am
greoesoi. Vre-o 10 — 15 studenţi dintre cei părete, au rănit grav pe comerciant, pe ne- făgăduit a ţinâ între noi şi de ane ajuta
■cari au depus taxa, au scăpat trenul, ast vastă-sa şi un copil, oari durmiau într’un în trebile nâstre. Duse la îndeplinire ho- L i t e r a t u r ă .
u
fel, ofc n’au putut pleca. pat de lângă părete. tărîrile oonferenţei meseriaşilor întruniţi în A apărut „Cartea sâcrelor de Ma-
Sebeşul-săseso — sohimba-vor faţa poso rion, o broşură hazliă de 128 pagini, cu
Reînvierea afacere! Ugron-Rimler. Concert. Musioa orăşenâscă vc da uu
morită de acjî a burghesimei nâstre. prinzând peste 50 de poesii la adresa sâ-
îuliu Rimler, oare petrece acum îu Buda ooncert Duminecă, în 15 Septemvrie în sa
„Reuniunea sodaliior români din Si crelor. Broşura ofere leotură fârte plăcută,
pesta, publioă o deolaraţiă iu Kel. $rt. lonul dela Hotel Europa. începutul la ârele
u
11
n biiu , ajutată de toţi factorii competenţi, ne mai ales pentru gineri. D-l Marion, autorul,
în care spune, oă a autoris&t pe advocatul 8 sâra. Intrarea 60 bani.
dă t^ilnice soiri despre ale ei isprăvi. Ea este cronicarul 4' aru u 11
* i „Universul din
Dr. Bauer şi pe profesorul I. Vandory, oa Scire teatrală. D-l director Leo Bauer între altele a pus la cale ţinerea a câte Buouresoî şi vara acâsta petrecând oât-va
în numele lui să provâce pe Gabriel TJgron,
ne face cunosout, oă c’un ansamblu esce- unei şedinţe luuare aşa dise literare. In timp îu Braşov, ni-a pus la disposiţiă şi
oare petrece aotualmente in Odorheiul-să- lent pentru drame, comedii şi operete, va
acestea, se fac dări de sâmă regulate des nouă câte-va poesii de ale d-sale, pe cari
oueuo. Caşul provocării i-s’a făcut cunoscut deschide în 5 Octomvre, eventual în 12 pre tâte luorările săvârşite în decursul lu- le-am publicat în numerele de Duminecă.
lui Ugrou. Ootomvre a. o. stagiunea teatrului germau nei, âr membrii Reuniuuei şi damele din „Cartea sâcrelor se pâte procura şi dela
11
în Braşov. Se vor representa piese nouă,
w
Mortea lui Miquel. Postul ministru oari s’au jucat pretutindeni cu mare efect, corul ei cântă la pian, declamâză, oe- Tipografia „A. Mureşianu în Braşov ou
de finanoe şi bărbat de stat însămuat al oa Zarma, care a secerat în teatrele din teso eto. preţul de 45 cr. plus 5 bani porto.
Miiuohen şi Lipsea un grandios' succes. Despre şedinţa din August etă ce oe-
Germaniei, Io»n Miqu-fl a decedat Dumi — Sub titlul „Legiuirea ţării nâs
Die „Oebutantin, Flachsmann als Erzieher
w
1
necă nâptea în mod subit, în oraşul Frank- 11 tese în cjiarele din Sibiiu : tre, cunoscinţe de drept constituţional' , a pu
de O. Erust; „ Die Zwiliingsschweeter , oo-
furt pe Maina. Miquel, era descendent al mediă de Fulda; „Wie die Aiten sungen , „Serata meseriaşilor noştri. A 8-a şe blicat d-l Dr. Victor Onişor în Bistriţă o
11
11
anei familii franoese, care emigrase în Ger comedia de Niemau ; „Die goldene Briicke , dinţă literară a „Reuniunei sodaliior români broşură de 98 pagi ne. Preţul 1 oorâuă.
11
mania şi fu născut la anul 1829 în Neuen- dramă seusaţională de Skowronnek; „Ro- din Sibiiu s’a ţinut Joi, la 29 August n. — D-l căpitan G. Popovicî (Răsboeni)
eenaugen“, drsmă de Halbe; „Hans Toni“, îu localităţile reuniunii din strada Bruc-
luus. A avut un rol important în politica a soos de sub tipar în tipografia şi fon-
u
comediă de O. Ludwig; „Die Herrn Sohne , kenthal nr. 17. Şedinţa literară propriu
Germaniei şi s’a distins cu deosebire ca vodevil de Walter şi Sfcein. disă a fost precedată de oetirea prin no deria de litere Thoma Basilescu, Buouresci,
financiar. Dala 1896 s’a retras în viaţa tarul reuniunii, d-l Ioao Apolzan, a proto- o broşură interesantă sub titlul „Spirit
Abonamente se pot face pe 20 rspre-
1
privată. sentaţiuni câte 10 cu părechiă şi 10 fără câlelor luate în şedinţele administrative ţi de Corp şi Camaraderia *, pagini de-
părechiă, dela 10 Septemvrie st. n. îu can nute în cursul lunei August. Diu luorările dioate tinerilor oamaracjî. Preţul 1 Leu 50
Resboiu între Columbia şi Vene celaria teatrului la d-l Hedwig d. a. dela de mai mare interes, presidentul reuniunii
zuela. Din Washington se anunţă: Amba 2—5 âre. Preţurile pentru 10 repr-senta- d-l Victor Tordăşianu insistă asupra impor bani. In partea primă autorul tractâză des-
sada columbiană de aici a primit dela fos ţiunl: balcon 20 cor.; fotoliu 16 cor.; I. tanţei esposiţiei industriale, aranjată de pre : caracter, patriotism, sentimental reli
reuniunea soră din Sebeşul-săseso, la ale gios şi bunul simţ; în partea a doua trac-
tul ambasador Betsera soirea, oă flota de parchet 12 oor., II. parchet 10 cor. 1 Rang cărei sărbări de încheiere au participat nu
10 oor. — Pentru 20 representaţiunl preţul tâzâ despre educaţia ostăşâsc.ă.
răsboiu a Veneeuelei bombardâză Rio Ach si mai puţin de 24 persâne sibiiene, ce stau
e îndoit.
tuat pe litoralul nordic al Columbiei. de tot aprâpe de reuniunea nâstră. Enu-
mărâ tâte hotărârile luate de eonferenţa
Concursurile Academiei. In luna Scirî mărunte din România. — meseriaşilor, ţinută din prilegiul esposiţiei SCIRI ULTIME.
Septemvrie se va ţine concurs pentru ob Din Galaţi s’auunţă oă opt profesori sârbi din Sebeşul-săsesc, şi la care au participat Londra, 9 Septemvrie. „Morning
u
ţinerea următârelor burse, instituite de au sosit acolo ou vaporul „Heldenborg representanţi de ai meseriaşilor din Sibiiu, 11
Braşov, Miercurea, Sâlişte, Poiana, Alba- Post anunţă din B'uffalo ou data de
spre a merge la Odessa. Paşapârtele lor
Academia Română : La 10 Septemvrie, pen
nefiind visate şi consulul rus din Ga|aţl Iulia, Orăştiă şi Sebeşul-săseso. erî: „Iutre orele 9 şi 12 Dr. Rixey,
tru studiul chimiei industriale. Iusorierile se
refusâud de a le visa, ei au telegrafat Ducerea la îndeplinire a acestora, pre medicul preşedintelui, a comunicat
primesc pănft la 4 Septemvrie. La' 15 Sep consulului sârbesc din Odessa. cum se seie, e’a conoreciut reuniunii din soţiei aceluia, că a scăpat de crisă“.
temvrie, pentru studiul morăriei şi al iriga- Sibiiu şi acum atârnă dela hărnicia nâstră,
11
— "Pilele acestea, sorie „Liberalul Londra, 9 Septemvrie. Ultimele
ţiunilor. înscrierile pentru aceste două burse oa dorinţa meseriaşilor peste tot fiinţă să
din Iaşi, va avâ loc în oraşul nostru o con ia. De altfel presidentul nostru nu se în- depeşî sosite aic! din Buffalo aduc
se primesc pănă la 10 Septemvrie. La 17 sfătuire politică, la care vor lua parte frun doesce un moment în hărnicia meseriaşilor scirî despre progres în ameliorarea
Septemvrie, pentru studiul agriculturei. In- taşii junimişti şi partisanii d-lui N. Filipeseu.
noştri, cari oei dintâiă au arangiat la 1892 lui Mac-Kinley. Temperatura este
sorierile se primesc pănă la 7 Septemvrie. In acest scop ne aştâptă sosirea d-lor P. prima esposiţiă industrială, ce admirată a
P. Carp şi Gh. Panu. între 39 şi 40 Celsius. Somnul liniş
fost până şi de conlocuitorii noştri de altă
Scandal la societatea „Unirea . La naţionalitate şi crede tare, că a 2-a espo tit. Cinci medici şi doue păzitore
11
— Din Fălticeni se comunică, oă pe
societatea de asigurări „Unirea , ou sediul siţiă, ce reuniunea nâstră va araugia după stau în continuu lângă patul bol
11
munţii judeţului Suceava a eăcjut eri ză
în Bucuresci, s’a petreout un mare scandal padă, din care oausă temperatura a soăcjut tâtă probabilitatea îu sărbătorile Sf. Pasci navului.
Sâmbăta trecută. Directorul acestei socie în mod simţitor. din anul viitor, are să justifice în deplin
credinţa şi încrederea, ce o are în meseriaşii
tăţi ou numele Miolescu, împreună cu con noştri.
11
— In „Monitorul Oficial dela 26 v.
siliul de administraţiă nu ofereau destulă
curent, a apărut regulamentul pentru şeâ- Trecând apoi !a afaceri ţinătâre strîns Căsătoria unui miliardar. Miliar
garanţia acţionarilor, din care oausă li-s’a lele secundare: gimnasii, licee şi şcoli se de reuniune, amintesce numele generoşilor
luat mandatul şi au fost înlocuiţi. Noul di cundare de fete. contribueuţî la fondul de 20 bani, oari po darul Henry M. Flagler, în etate de 72 ani,
rector, Pană Buesou, a intrat Sâmbăta tre sibil ne-au făcut reducerea datoriei, ce o s’a căsătorit, după cum se scrie din New-
— La 9 Septemvrie v. se va ţinâ con avem la consistor în suma de 12.900 cor.; York, în diua de 24 August cu renumita
cută îu localul societăţii, să-şi ocupe postul 11
ours în localul „Academiei Române pentru pune în vedere începerea probelor de cân frumseţă Mary Lily Kenan. Aoâstă căsă
împreună cu noii funcţionari. Miolescu însă admiterea elevelor în institutul Otteteleşanu tări, cum şi o producţiune, ce se va torie, din mai multe cause, aprodusoadt-
n’a voit să cedeze şi l’a scos pe Pană dela Măgurele. Sunt 16 burse vacante pen arangea, cu care prilej se va representa
Buesou ou forţa. Acesta la rândul său a tru care s’au însoris 78 de candidate, diu- drsina în 5 acte întitulată „Sâmbăta vărată sensaţiă. Bărbatul este tocmai de
tre cari 21 sunt dela noi. 1 două-oii aşa de bătrân ca mirâsa şi dife
recurs la forţa poliţtenâscă. Imediat s’a pre- morţilor *, localisată de d-l T. V. Pă-
căţ an, şi ca un ce de tot iaudsbil amin- renţa de etate miliardarul a aooperit’o prin
sentat la faţa locului procurorul şi poliţia. — Termenul de înscriere pentru pre tesoe cum damele din corul reuniuuei s’au aceea, că a asigurat miresei sale un milion
Aceştia însă au găsit uşile închide şi cei miile pe care le va acorda „Academia Ro angajat a solvi şi ele reuniuuei o cotisaţi-
11
din lăuutru nevoind a deschide nici după mână în anul 1902 se închide la 1 Sep une lunară de membri ajutători ou suma de dolari în obligaţiuni de ale Statelor
mai multe somaţiuui, procurorul a dat temvrie. de 20 bani. Unite, âr un alt milion într’un ceo de bancă
autentificat, cu totul aşa-dâr o sumă de nouă
atunci ordiu să se desohidă localul cu forţa. De îucheiere ue aduce la ounoscinţă, miliâne de oorâne după banii noştri. Dâr
Abia atunci s’au dat învinşi şi organele or- Dela „Reuniunea sodaliior români că d-l Pompiliu Dan, cald sprijinitor al re-
dinei publioe intrând în local, au arestat din Sibiiu“. uniuuii nâstre, chemat la postul de direc ca să se pâtă peste tot căsători d-l Flagler,
tor al alumneuiui gr.-or., întemeiat de con- care îşi avea domiciliul lângă Larohmont
pe Miolesou şi tovarăşii săi. S’au constatat,
sistorul din Arad, pe lângă gimnasiu! din în statul New-York, a trebuit 1) să-şi alâgâ
oă în timpul acesta s’au ars mai multe Sibiiu, Septemvrie 1901. Beiu ş — îşi ia rămas bun dela membrii
( un nou domiciliu în statul Florida. 2) Să
registre. reuniunii nostre, promiţându-le, că ’şi va
Stimate D-le Redaotor! Aţi binevoit facă a-se vota în acest stat o lege, oare
aduce în tot-dâuna cu pietate aminte de
Concurs de stipendii. Pentru do a publica din când îu când în colinele momentele petrecute în mijlocul harnicilor să admită divorţul pe motiv de alienaţiă
bândirea stipendiilor din fundaţiunea vica- Ziarului d-v6stră despre luorările îndepli meseriaşi din Sibiiu. Mai amintesce despre mentală şi 3) să ducă la sfîrşit, pe
rinlui Koszeghy se publică conours ou ter nite de „Reuniunea sodaliior români din Si conlucrarea oferită şi pentru şedinţa de basa acestei legi, propriul său divorţ, fia
min păn’ la finea lui Septemvrie st. n. a. o. biiu *. Eu sooot a nu .fi fără de folos, dâoă astacjl din partea d-şârei Geni Gre u, pro- rele fac socotâla, cât l’au oostat pe Flalger
1
Pot oououra iuriştî şi studenţi gimnasiali asupra unora din isprăvile ei, se va insista fesâră în Galaţi — care nu intârtjie a sta tâte acestea. Numai pentru mituirea legis
de-apururea aprâpe de harnica reuniune a
de origine nobili români din Maramureş. cât mai mult, şi aoâsta cu atât mai vârtos, meseriaşilor noştri. latorilor democraticului stat Florida i-au
La petiţiunî sunt a-se alătura carte de bo cu cât — ou buouriă constatăm — de un Punotul prim al seratei a fost reser- trebuit 30,000 dolari. Preţul minimal pen
tez, atestat despre origine nobilă şi română timp înoâce mulţi dintre âmenii noştri de vat chiar d-şârei Geni Grecu, care a ese- tru un vot a fost 500 dolari, unii însă erau
şi testimoniu din anul şcol. trecut. Peti- bine se îndeletnioeso mereu de sârtea me cutat la pianul nostru mai multe arii îu- inaccesibili pentru asemenea miei insulte
ţiunile adresate oătră oomitat suut a-se tri seriaşilor noştri, conduşi de bună eâmâ de veselitâre de suflet. D şâra Ana Banea, şi oereau mult mai mult. Sindicatul color
una din tinerele şi simp&tioile nâstre co
mite la subscrisul. Sighet, la 9 Septemvrie ideia, că de o întărire adevărată a nâmului riste, a declamat cu atâta pricepere şi sim 5 deputaţi, cari au stăruit mai mult, a
1901. — Tit Bud, vicarul Marmaţiei. numai atunci pite fi vorba, când nu ne ţire lunga şi frumâsa poesiă „Legenda Rân- oăpătat 10.000 dolari. Oposiţia a protestai-,
u
va lipsi nici clasa de mijloc — ehiagul dunelei , de . V. Alexandri, încât pe toţi spunând, că aoâstă lege ar aduce ruşine
Esplosiune de petroleu în decursul dintre clasa economilor şi diutre oea a ne-a pus în uimire. Dânsei i-a urmat d-l asupra Floridei, dâr cu tâte aoestea u’au
unei spargeri. Din ÎSegu-Mureşului "se aşa disei inteligenţe. loan Faufilie, măiestru pantofar, oetindu-ne fost îu stare a-1 convinge pe guvernator,
o bucată de tot hazul. D-şâra Eiisaveta
anunţă: Sâmbătă nâptea Andreii! Ceipak Piaristioa, oare este chiemată în prima să intervină prin dreptul său de veto.
Bnzdughină a deoiamat poesia „Iutr’un cos
şi Mihai Molnoş au spart prăvălia comer liniă a-se pune şi ea în serviciul acestei 11
ciug , de O. Sorob, âr d-l Samuil Petraşcu
ciantului Buxb'ium din Kortvelyes, oa s’o. cause, spre lauda ei fiă <jia, îşi face dato- sodal măsar, a predat un monolog, ce a Proprietar-. Dr. Aurel Mureşiawu.
jăfuâsoă. Iutrâud îu prăvăiiă şl-au făcut rinţa. Acesteia îi este de a-şe atribui şi stârnit multă veseliâ în numărosul auditor Redactor responsabil: Traian EC. Pop=