Page 1 - 1901-09
P. 1

KED ACŢIUNEA,                                                                                                                                              ,gazeta" iese liniare di.
      AdministraţiTiiiea şi Tipografia                                                                                                                            Abonamente ţentru Anstro-Unearia:
      Braşov, piaţa mare nr. 30.                                                                                                                                   Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
                                                                                                                                                                    12 oor., pe trei luni 6 oor.
       Scrisori nefrancate nu se pri­                                                                                                                              N-rii de Dumineci S fl. pe an.
        mesc.—Manuscripte nu se                                                                                                                                    Pentrn România şi străinătate:
             retrimit.                                                                                                                                            Pe un an 40 frunol, pe şise
          I  N  S  E  R  A  T  E                                                                                                                                  luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
      «o primesc la Admlnlstraţlune în                                                                                                                             N-rii de Dumineci 8 franoî.
         Braţov şi la următorela                                                                                                                                     Se prenumeră la t<5te ofi-
       3IR0UEÎ  de  ANUNŢUKl:                                                                                                                                     oiele poştale din întru şi din
      în Vlpna • la N. Dukes Nachf'.,                                                                                                                             afară şi la d-nii colectori.
      Nux.  Augenfeldfe  Emeric  Les-                                                                                                                         B     Abonamentnl pentrn Braşov
      ner,  Heinrich  Schalek.  A.  Op-
      pelik  Nuclif'.  Anton  Oppelik.                                                                                                                             Admmistraţiunea, Piaţa mare.
      In  Budapesta:  la  A.  Y.  Q-old-                                                                                                                          TSrgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
      berger.  Ekstein  Bemat,  Iuliu                                                                                                                             I.:  Po  un  an  20  oor.,  pe  şese
      Leopold(YII   Erzsbbet-korut).                                                                                                                              luni 10 oor., pe trei luni 5 cor,
                                                                                                                                                                  Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
       PREŢUL INSERŢIUH1L0R:                                                         U   L     L   X  I   Y   .                                                   24  oor.,  pe  6  lruail2  o.,  petrei
      o  seria  garmond  pe  o  colină                                                                                                                            luni  6  corone. — Un esemplar
      10  bani  pentru  o  publicare.—                                                                                                                            10 bani. — Atăt abonamentele
      Publicări  mai  dese  după  tari­
      fă şi învoială. — RECLAME pe                                                                                                                                eăt  şi  insorţiunile  sunt  a  se
      pagina 3-a o seria 20 bani.                                                                                                                                 plăti înainte.
                                                                                                                                                                             1901.


                                             ;a.        Dâr  nu  atât  acâstă  înfierare  a  săi  să  ducă  la  victoriă  pe  panger­        pe  departe  realisat.  Va  contiuua  deollupta
                                                  tuturor  celor  ce  nu  jură  pe  progra­     manî cu ocasiunea viitdrelor alegeri.        pentru  drepturile  constituţionale  ale  naţiunei
          Am  remarcat  deja,  că  mişcarea  mul  lui  Schonerer,  dă  o  importanţă                 Cehii  privesc,  dâcă  nu  cu  indi­    maghiare,  pentru  bună  starea  şi  libertatea
     electorală  din  Austria,  ce  decurge  deosebită  apelului  amintit,  cât  mai  ferenţă,  cu  linişte  la  luptele  dintre  poporului,             pentru   organisarea   societăţii,
     din  incidentul  alegerilor  pentru  die­     mult  postulatul  ce-1  conţine,  ca  Ger­   Germani.  Cehii  tineri  se  ţin  reser-  pentru  mai  buna  rânduâlă  a  statului,  pen­
     tele  provinciale,  oferă  acjd  un  inte­   manii  Boemiei  în  viitor  să  ia  ofen­     vaţî,  numai  partidul  radical  cehie  tru  religiunea  şi  instituţiunile  creştine;  va
     res  deosebit  şi  că  mai  ales  în  Boe-  siva  în  contra  Cehilor  şi  se  ridice  4ice  în  apelul  său:  „Putem  să  fim  si­     lupta  contra  orî-cărei  legi  şi  măsuri,  care
     mia  se  portă  o  luptă,  a  cărei  re-  flamura        germanisării.     Pangermanii  guri,  că  radicalii  germani  vor  inunda  vatămâ acestea.
     sultat  pote  se  aducă  cu  sine  even­     pretind  în  consecenţă,  ca  să  se  în­     partea  germană  a  dietei,  de  aceea             Pace  apoi  o  parafrasă  a  pogramului
     tual  consecenţe  însemnate  încât  pri-  trerupă  tote  tratările  de  împăciuire  partida  cehică  trebue  să  fiă  repre-  său.  Apelâză  în  fine  la  alegători,  ca  să  spri-
     vesce  grava  problemă  a  împăciuirei  cn  inimicul,  să  se  părăsăscă  postula­         sentată  prin  bărbaţi,  cari  se  fiă  ca­  jinâscă  programul  partidului  poporal.  Apelul
     interi6re,  la  care  luoreză,  după  a  sa  tul  german  de  pănă  acuma  al  îm-  pabili  nu  numai  de  a  sta  în  defen­           e  subscris  de  oontele  Ferdinand  Zichy  şi
     mărturisire, actualul cabinet Koerber.       părţirei  administrative  a  Boemiei şi  în  sivă,  ci  a  lua  la  timpul  potrivit  şi  de toţi corifeii partidului.
                                                  locul  lui  să  se  pună  postulatul  indi-  ofensiva .
                                                                                                         44
          Atât  guvernul,  cât  şi  partidele
                                                  visibilităţii  Boemiei  şi  al  întroduce-         Acâsta  este  situaţiunea  momen­
     mai  moderate  germane  sunt,  precum                                                                                                         Afacerea  colegiului  croat  din
                                                  rei  prin  lege,  a  limbei  germane  ca  tană  în  Boemia.  Ea  se  va  limpeeji
     seim,  în  mare  neliniştire  din  causa                                                                                                Roma.  piarele  italiene  se  ocupă  tote  cu
     neînţelegerii,  ce  s’a  ivit  între  Ger­   limbă  a  statului.  Lozinca  sclioneria-  şi  mai  mult  după  alegeri,  cari  se         afacerea  oolegiului  croat  din  Roma.  „Tri­
                                                  nilor  este:  să  fim  Germani  curaţi,  vor săvârşi în curând.
                                                                                                                                                  u
     manii  Boemiei,  şi  a  progreselor,  ce                                                                                                buna   din  Roma  publică  un  artioul  sensa-
                                                  pangermanî  şi  indivisibilî.  „Poporul
     le  face  partidul  Germanilor  radicali,                                                                                               ţional,  în  care  pledâză  cu  multă  energiă
                                                  german  să  decidă,  dâcă  voesce  să
     sâu  al  pangermanilor,  cum  se  nu­                                                           Apelul  partidului  catolic.  „Aîlcot-   contra  adunării  de  protestare  din  Agram
                                                  flă  slavisat,  său  decă,  conform  me-
     mesc ei acum.                                                                              many ‘  de  Joi  publică  apelul  partidului  po­  împotriva  Italienilor,  cari  au  luat  în  afacerea
                                                                                                     u
                                                  nirei sale, voesce să germaniseze“.                                                        acâsta  partea  Dalmatinilor.  „Tribuna   cjioe,
                                                                                                                                                                                 44
          Aceştia  aveau  în  dieta  boemă              Şcola  şovinistă  maghiară  a  fă­      poral catolio cătră alegători.
     trecută numai cjece mandate, er acum         cut,  cum  vedem,  mari  cuceriri  şi              In  aoest  apel  nu  găsim  nici  o  enun-   oă  de  astă-dată  Austro-Ungaria  a  mers  de­
     ei  sperâză,  că  vor  întră  în  dietă      între  Germanii  din  Boemia.  Orga­          ciaţiune,  nici  nn  postulat  al  acestui  partid,   parte  peste  nepoliteţâ  faţă  ou  Italia,  fiind­
     c’un  număr  de  mandate  întreit  mai       nul  progresiştilor  germani,  cari  sunt     care  să  ne  fiă  nou.  In  introducere  spune,   că  tolerâză,  ca  Regele  Italiei  sâ  fiă  insultat
     mare.  aşa  că  vor  avă  majoritatea  în­   acjî  dimpreună  cu  partidul  poporal        că  partidul  poporal  privesce  ou  mândriă  la   şi  batjoourit  în  cel  mai  dur  mod  într’un
     tre  cele  69  mandate  germane.  In         escomunicaţp  de  schoneriani,  întrâba       activitatea  sa  parlamentară  în  cei  cinci  ani   meeting.  Nu  s’a  aflat  nici  un  organ  poli-
     adevăr  şansele  lor  cresc  pe  di  ce      pe  aceştia:  în  ce  va  consta  ofen­       din  urmă.  Aoest  partid,  cfice,  a  contribuit   ţieneso,  care  să  fi  oprit  vorbirea  insultă-
     merge,  ceea  ce  se  vede  şi  din  ati­    siva  vostră?  Ciim  va  pută  minorita­      mai  mult  la  căderea  sistemului  Banffy,   t6re  în  contra  Regelui  italian.  Guvernul
                                                                                                                                                                        14
    tudinea  Germanilor  din  partidul  po­       tea  germană  din  Boemia  să  germa-         care  cu  forţă  brutală  a  călcat  libertatea   italian,  continuă  „Tribuua ,  şî-a  împlinit
     poral şi cel progresist Mai nainte mer­      niseze  majoritatea  cehă,  cu  care  ală­    constituţională  şi  on  o  temeritate  neauclită   totdeuna  ooncienţios  obligameatele  sale  faţă
     geau  mână  în  mână  partidul  ger­         turi   merge     puternica     aristocraţiă   a  lovit  în  drepturile  cele  mai  sfinte  ale   de  statul  veoin  şi  deol  pote  fi  cu  drept
     man  poporal  cu  partidul  pangerman.       feudală?  Despre  acâsta  nu  spuneţi         cetăţenilor.  Arată  luptele  mari,  ce  le-a   cuvânt  curios  să  vadă,  în  ce  chip  înţelege
     Acum  însă  s’a  produs  o  ruptură  de­     nimic  în  apelul  vostru  electoral...  Er   avut  partidul  poporal,  ou  deosebire  faţă  cu   guvernul austriac bunele raporturi de alianţă.
                                                                                                                                                                      u
    finitivă între ele.                           cu  lozinca  vostră  pangermană  nu           aceia,  cari  părtinesc  lipsa  de  oredinţă  şi   Foia  „Capitan  Francassa   şi  alte  foi  pre­
                                                                                               neconfesionalismul,  rămâind  fidel  partidul   tind,  ca  Austro-Ungaria  să  se  îngrijâscâ
          Apelul  electoral  al  radicalilor  veţi  pute  să  feriţi  de  cebisare  nici
                                                                                               devisei  sale,  că  Ungaria  este  un  stat   de-a  nu  tolera  insultarea  Regelui  Italiei  şi
    germa-pî,  ce-1  publicăm  mai  jos,  ne  măcar un singur sat german!                      oreştin.                                      a  naţiunei  italiene.  —  In  afacerea  acesta
     dă  o  iŢonă  despre  încordarea  cea             Din  acâstă  scurtă  apostrofă  se                                                    mai  mulţi  deputaţi  au  anunţat  interpelaţii
     mare  be  esistă  acjî  între  ei  şi  între  pâte  vedâ  la  ce  grad  a  ajuns  amă­          Aocentuâză  apoi,  că  partidul  a  luorat   în  cameră.  De  altă  parte  se  vestesce,  că  în
                                                                                                                             14
     celelalte  partide  germane  ale  Boe­       răciunea  dintre  partidele  Germanilor      aşa,  încât  „cetăţenii  naţiunii   s’au  putut   afacerea  San-Girolamo  nu  se  va  întâmpla
     miei.  In  apel  se  vorbesce  de  necesita­  boemi.  Nu-i  mirare,  dâcă,  după  cum     convinge,  că  aousaţiuuile  aduse  contra  par­  intervenţiă diplomatică.
                                                                                               tidului poporal, n’au nici o basă.
    tea,  ca  mai  întâi  u  să  fiă  delăturatî  constată  chiar  adversarii  lui  Scho-
     din  sînul  Germanilor  boemi  trădă­        nerer,  acesta  are  în  Boemia  mii  şi           In  fine  (Ţioe,  oă  „faţă  cu  locuitorii  de
     torii  şi  samsarii,  să  fiă  înlocuiţi  cu  mii  de  aderenţi  însufleţiţi,  cari  pri­  limbă  nemaghiară,  partidul  poporal  s’a               Din Boemia.
                                                                                                                              44
     6meni  de  caracter  tare,  pentru-ca  mesc  enunciaţiunile  sale  caunevan-              purtat  ou  dreptate  şi  echitate   şi  faţă  cu
     causa  pangermană  să  potă  isbuti.  geliu  şi  le  lăţesc  mai  departe.  De            orî-ee  olasă  socială  a  patriei  a  fost  oondus   Apelul electoral pangerman.
     Atitudinea  celorlalte  partide  e  stig-  aci  se  esplică  şi  succesele  lui  Scho­     de-o caldă iubire.                                Piarele  pangermane  publioă  apelul
                                                                                           44
     matisată  ca  politică  de  retragere  nerer  în  mişcarea  de  „Los  von  Rom .                Partidul,  dine  apelul,  rămâne  crediu-.  electoral  al  partidului  lor  pentru  alegerile
     înaintea slavismului.                        Dela acest apostol aştâptă aderenţii          oios programului său, care încă nu-i nioi    din Boemia. Apelul se referă înainte de



                                       44
           FOILETONUL „GAZ. TRANS .               româuâscă  şi  pre  limba  slovenâsoă,  şi  mult  române, din motivele espuse mai sus, nu este  dându-i  nouă  forţe  pentru  pararea  ou  efect
                                                  s’au  nevoit  aceşti  păstori  cu  turma  lui  de  crecţut,  că  acest  catechistn  s'ar  fi  tipărit,  a  violentelor  tentaţiunl  venite  în  vâcul  ur­
                                                                       14
      (13)                                        Christos şi cu biserica ...                   mai  ales  după  nesuccesul,  ce  trebue  oă  l’a  mător  din  partea  propagandei  oalvine,  sus­
                                                        E  evidentă  deol  buna  impresiune,  oe
        Coresi scriitor seu tipograf?             a  făcut-o  „bunul  creştin   Lucas  Hirscher   avut  şi  oatechismul  grecesc  al  lui  W&gner  ţinute  chiar  în  mod  oficios  de  autoritatea
                                                                           41
                                                                                                                       9
                                                                                                tipărit la Braşov în 1560. )                 politioă  supremă  (principii  calvini  ai  Ar­
      U?i capitol din istoria primelor începuturi de literatură   asupra  Românilor  braşoveni,  cei  din  nemij­  Astfel  conclusul  din  12  Martie  1669   dealului).
                cultă naţională la Români.        locită  apropiere,  prin  intenţiunile  lui  ne
                                                                                                de-a  reforma  biserica  românâsoă,  însă  nu     Cine  este  aşa-dâră  diaconul  Ooresi
                   — (Continuare.) —              date  pe  faţă,  de-a  sgudui  temeliile  orto­
                                                                                                în  mod  violent,  oi  pe  cale  paclnică  şi  con­  menţionat  (paralel  cu  Tudor  diiac)  oa  tipă-
                                                  doxismului bisericei române.
          Că  procedura  Saşilor  braşoveni  în  in-                                            ciliantă,  îl  vedem  pus  în  aplicaţiune  deja   ritor  al  primei  cărţi  românescl  subvenţio­
                                                        Şi  de  fapt  reserva  Saşilor  mai  ales  în
     tenţiunile  lor  de  reformare  a  fost  paclnică                                          nemijlocit  în  anul  următor  1560  prin  tipă­  nate  de  reformaţii  braşoveni,  Evangheliarul
                                                  faţa  ortodocşilor  braşoveni,  a  fost  indis­
     şi  nicî-decum  agresivă,  reese  chiar  din                                               rirea  Evangheliarului  româuesc  şi  apoi  prin  românesc, tipărit la Braşov în 1560—1561?
                                                  pensabilă,  căci  se  scie,  oă  în  treout  Bra­
     impresiunea,  ce  au  făcut-o  asupra  Ro­                                                 editarea  succesivă  a  principalelor  cărţi  bi-   „Şi  cu  clisa  jupânului  Haneşii  Beag-
                                                  şovul,  situat  la  pârta  Orientului,  în  urma
     mânilor  braşoveni,  cei  din  nemijlocita  lor                                            sericescl  în  limba  română,  dâr  fără  succe­  nerîi,  scris’am  eu  diaconii  Coresi  otTîrgovişte
                                                  strîuselor  sale  relaţiunl  mai  ales  spiriluale-
     apropiere.  Cronicele  bisericei  sf.  Nioolae                                             sul  intenţionat,  precum  a  dovedit  resulta-  şi  Tudor  diiach   se  efl 06   în   fragmentul
                                                                                                                                                              14
                                                  bisericescl  cu  România  ortodoxă  de-atunol
     din  Braşov  se  esprimâ  cu  multă  reouno-                                               tul  final  al  acestei  mişcări  literare  româ­  conservat  din  epilogul  Egangheliarului  din
                                                  şi  celelalte  ţări  din  Orient,  a  fost  totdâuna
     soinţă  faţă  de  judele  Lucas  Hirscher,  ne                                             nesc!.                                       1561.  Numele  lui  Ooresi,  diacon  în  Tirgo-
                                                  .un  conservativ  centru  al  ortodoxismului,  âr
     aflând  nici  un  cuvânt  de  reprobare  faţă  de                                               Introducerea  limbei  naţionale  în  bise­  vişte  şi  „meşter  învăţat   în  ale  tipografiei,
                                                                                                                                                                    41
                                                  preoţii  Braşovului,  pregătiţi  cei  mai  mulţi
     zelul  lui  de-a  tipări  cărţi  româuescî  pentru                                         rica  româDă,  urgitatâ  şi  facilitată  de  pro­  precum  îi  numesoe  judele  de  mai  târejiu  al
                                                  în  centrele  din  Orient  ale  bisericei  orto­
     trebuinţele  bisericei  române.  Etă  ce  se                                               paganda  reformată  a  Saşilor  luterani,  a  Braşovului,  Lucas  Hirscher,  îl  pârtă  mai
                                                  doxe,  au  fost  âmenl  de-o  şcâlă  bisericâscă
     cjice  d.  e.  într’una  din  aceste  cronici  sub                                         avut  tocmai  efectul  contrar  celui  intenţio­  tote  tipăriturile  românescl,  ca  şi  slavone,
                                                  la  tot  caşul  superioră  celorlalţi  preoţi  ro­
     anul  1680,  anul  tipăririi  Evangheliei  cu  în­                                         nat,  căci  a  contribuit  şi  mai  mult  la  întă­  mare  parte  braşovene,  din  răstimpul  de
                                                  mâni.                                                               t
     văţătură,  publioată  de  diaconul  Ooresi  în                                             rirea ortodoxismului în biserioa română,     perste  20  de  ani,  pănă  la  apariţiuuea  Evan­
                                                        Despre  popa  Mihai,  colegul  protopo­
     colaborare  ou  „preuţii  dela  beseareca  Scheai-                                                                                      gheliei  românescl  ou  învăţătură,  1580—1681
                                                  pului  Iane,  d.  e.,  tote  cronicele  ne  spun,
     lor,  de  lângă  cetatea  Braşovului,  anume                                                    °)  HaşdSu,  Cuvente  11,  pag.  94,  dând  o  es-  şi apoi a Evangheliarului slavoneso din 1583.
                                                  oă  a  fost  om  învăţat,  oare  au  venit  din
                                                                                r
                           14
     popă Jane şi popa Mihai  :                                                                 plicare  forţată  cuvintelor  lui  Simeon  Massa,  citate
                                                  ţara serbăscă dela învăţătură.“                                                              (Va urma.)            Nioolae Sulică.
          „In  cfiUl®  bunului  creştin  Herjel  Lu-                                            mai  sus,  admite  totuşi  contra  tuturor  resonelor
     cacî,  judeţul  cettţei  Braşovului,  şi  ale  aces­  Revenind aşa-dâră la deoisul magis­  şi  ne  sprijinit  de  nici  un  argument  istoric,  că  ca-
     tor  preoţ  [sc.  protopopul  Iane  şi  popa   tratului oraşului Braşov, referitor la tipări­  techismul  menţionat  de  Massa,  s’ar fi  şi  tipărit,  şi
     M'hai],  multe  cârţ  s’au  tipărit  şi  pre  limba rea un oatechism luteran pe sema bisericei   anume nemijlocit în anul următor, adecă 1560.
                                                   ;
   1   2   3   4   5   6