Page 10 - 1901-09

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 194.-1901.

Curăţirea, mfttăsnrilor negre. Dormi. Un sgomot te deşteptă. Acest ar fi nimic schimbat pentru impresiile turile de erburi, pe cari le prescriu păs­
Procedeul următor, care se recoman­ sgomot (care te deşteptă, observă bine) dă nostre. torii şi chirurgii şi nu lipsesce nici dintr’o
da de cătră una din cele mai renu­ nascere unui vis care câţe odată pare, că Timpul este dâr elementul cel mai farmacie.
mite fabrici de mătăsuri din Ztirich, durâză mai multe câsurl şi chiar mai multe misterios, cel mai greu de priceput pentru Patria „barbei împăratului este Egip­
14
e tot atât de simplu cât şi de ra­ dile. Unul din cele mai curiose visuri de spiritul omenesc. Este cu neputinţă să i-se tul. Basmurile spun, că la început a fost
ţionat, pentru curăţirea de rochii acest soiu este al lui Bonaparte, primul dea o definiţiă. Este cesornicul care merge albă ca zăpada; odată însă o nimeri o să-
negre, cravate etc. Stofa se şterge consul care la 3 Nivose (a patra lună) din în singurătate. gâtă de a lui Amor, care fusese îndreptată
(
bine mai întâiu cu o cârpă uscată anul IX, dueendu-se cu trăsura la Operă Mârgă cugetarea nostră pănă la ori- în potriva Dianei şi de atunci pârtă o rană
seu în cas de trebuinţă se bate chiar adormise dela plecarea dela Tuilleries ginele formaţiunei sistemului universului, de dragoste. Grecii legau multe legende
uşor pentru a-o curăţi de praf. In şi a fost deşteptat de esplosiunea ma- înainte de esistenţa pământului: timpul pline de însemnătate de acâstă flore, cari
urmă se întinde pe o masă curată, şinei infernale, trecând strada Saint-Ni- nu esistă. au trecut cu densa şi în evul mediu. Pe
cu faţa în sus, şi cu ajutorul unui caize. Scoboră-se cugetarea nâstră pănă lângă acesta „barba împăratului se consi­
44
burete se spală cu zâmă de cafea „Săriţi prieteni! striga el, suntem ciu­ la sfârşitul lumei nostre, pănă la stin­ deră şi ca simbol al trinităţii. Intr’o mă­
u
ferbinte, care s’a strecurat mai în­ ruiţi de glonţe! El visa, că se trag tu­ gerea sorelui şi la încetarea vieţei pe tote năstire de trapiştl era o catifeluţă zugră­
tâiu pentru a-se curăţi de drojdie. nuri, împuşcături, se vedea pe-o punte în­ planetele timpul nu va mai esistă: vită pe un cap de mort, servind ca un fel
In urmă, după-ce s’a .uscat pu­ conjurat de vrăşmaşi şi, ca în tote caşu­ Şi de aripi şi de cosă despoiat d’acum de „Memento mori (Adu-ţî aminte de
14
ţin, se calcă stofa pe dos. In caşul rile când aceste visuri au putut fi anali- Peste lumile distruse, timpul dorme nemişcat. morte). Mai târdiu era considerată ca sim­
când acâsta nu e posibil, întidem sate, acest vis fusese determinat de o causă Şi cu tote astea timpul este totul. bol al credinţei. Astăcjî şi-a pierdut acâstă
un şervet de-asupra. Cafeaua curăţă din afară. Un alt esemplu tot aşa de cu­ Este stofa din care viaţa e făcută, este floricică ori ce însemnătate mistică.
mătasa de tote petele şi murdăriile rios a fost scris de Alfred Maurry în car­ mare factor al evenimentelor, este stăpânul Numele ei nemţesc însemnâză mamă
şi îi redă lustrul adevărat, mai bine tea sa. El a visat, că a fost arestat în di- universal şi absolut. vitregă (Stiefmutterchen) şi este originar
decât orî-care alt lichid. Mătasa pare lele revoluţiei de cătră comitetul de sal­ piceam adinâ-orl, că strămoşii nu mai din Elveţia, unde era cunoscută sub nu­
că devine prin acest procedeu mai vare, dus la închisore, dat în judecată, in­ esistă. Dâr ei esistă în noi în tot modul. mele de „Sch\vigerli , ceea-ce însemna
u
grosă şi rămâne astfel pentru tot- terogat, condamnat la mârte, a fost che­ Iuliu Oesar, August, Isus Hristos, stăpâ­ pismă. Motivul acestei numiri se derivă
dăuna. Cine încercă odată să cureţe mat a doua di diminâţă după o lungă nesc peste totă omenirea. Imperiul roman dela colorea florei, care este simbolul in­
mătasa negră cu cafea, n’o să mai nopte de insomnie, legat pe căruţa fatală, şi cristianismul au esercitat influenţa lor vidiei. In timpurile vechi acâstă flore avea
întrebuinţeze nicî-odată vre-un alt care pornesce cătră piaţa Revoluţiunei. El peste lumea întrâgă şi tot ce se petrece mai multe nume de desmierdare, chiar şi
.mijloc. se urca pe eşafod, se culcâ pe scândură — acum nu ar esistă fără căuşele anteriore decât roşa. Romanii o numiau „florea lui
îşi simte gâtul băgat în inelul ghilotinei, Iupiter , Italienii „mică flacără de iubire ,
41
14
Pentru stomac. O jumătate simte cuţitul rece care-i tae carnea. El se cele mai depărtate. Englesii „bucuria inimei , Francesii „gân­
11
lingură de cori and ru şi cu o lingură deştâptă. Causa acestui vis era, că un fier Resboiul din 1870 nu s’ar fi întâm­ direa (pensee), de unde în România e
11
de miere, fierte într’o jumătate litru dela pat căduse pe gâtul lui. Muma lui, plat fără Napoleon I şi Ludovic al cunoscută şi sub numele de „pansea plur.
11
de apă, din care luăm tot la o oră care era lângă densul, convalescent, abia XlV-lea; ast-fel, că orî-care ar fi eveni­ „pansele" şi se dau presate de cătră fete
câte o lingură, ţinând şi dietă, drege avusese vreme să observe căderea fierului mentul, pe care l’am cerceta, este opera cavalerilor, ca să le păstreze în cărţi. Iu
stomacul stricat. timpului.
şi a perdelei şi să-l ridice de pe capul lui, St. Gallen şi asfcăcjî portă numele de „Iesus-
Antinomia şi paradox!
şi visul acesta de câte-va secunde se pro­ 14
Pentru cnltivaţorii de vil. Cei Pentru-ce, vor dice spiritele indife­ blumchen (floricica lui Isus).
dusese întreg începând din punctul de ve­
mai mulţi cultivator! de viţă de vie rente, pentru-ce să ne gândim ast-fel la *
dere al causalităţei cu sfârşitul, pentru-că,
folosesc drept razim pentru ea par! probleme de nedeslegat? Ei! numai pen­ l°ttitinBgega pentru oprirea sângelui.
tot ca în caşul precedent, sensaţiunea din
de salcie, ca unii pe car! omul îi tru plăcerea de a cugeta, de a judeca, de De Paville publică în revista francesă
afară îl produsese. S’ar putâ cita sută de
pote avâ mai uşor. Esâminaţ! aceşti a vorbi. u
esemple de acest fel, şi la cari s’ar putâ „La Naturc un articol, în care avertisâză
par! de salcie împlântaţi lângă viţele 6re pierdem „timpul cugeta,nd? lumea să nu pună ţesătură de paiangen pe
11
adăoga accidentele în cari în timp de una
de vie vor afla, cu deosebire la ca­ Nu. Din contră, ni-se pare, că nu rane deschise pentru a opri sângele. El
sâu două secunde, un înecat, un om care
pătul cel gros o mulţime de melu- este o altă ocupaţiă mai nobilă pentru releveză, că în asemenea ţăsăturl se gă­
crede, că va muri, un călăreţ care cade
şei (pete albe) jur împrejur. Urmărind omenire. sesc număroşl microbi aduşi de vânt şi de
într’o prăpastie, au reveclut întrega lor
cu atenţiune aceste pete albe, vom Şi apoi, dâcă timpul nu esistă cum musce.
viaţă.
vedă, că din ele ies sumedenie de s’ar putâ să îl pierdem ? Şi decă esistă, Punerea de ţesătură de paiagen pe
Ce este ore timpul, decă o secundă
insecte roşii în forma şi mărimea ce onâre mai mare pâte să i-se dea de­ răni, care după credinţa poporului, opresce
pote să pară, că dureză un secol şi un
purecilor, car! apoi năpădesc asupra cât să îl contempli în faţă şi să cauţi a-1 curgerea sângelui, involvă producerea de
secol pote să trecă într’o secundă? Un
franc]elor dela viţe, din car! sugând cunosce ? bole infectose. După observaţiile lui Nicard
an al lumei de pe Neptun dureză 165 de
sucul le face să se usuce. Feriţi-ve E folositor să cercetezi natura sub s’au produs în modul acesta chiar şi caşuri
ani de ai noştri. Sunt aceşti ani mai
de parii de salcie şi-i înlocuiţi cu tote înfăţişările şi timpul pa şi spaţiul de convulsiunl.
lungi pentru Neptun decât anii no.ştri pen­
alţii de gorun, corn, etc., altfel eco­ nu sunt cele mai neînsemnate, ci din con­ Nu de mult raporta Peous, membrul
tru noi ?
nomisind parii, pierdeţi viile. In tră, sunt cele mai grandiose, cele mai unei societăţi veterinare din Paris, despre
Şi dâcă Neptun nu este locuit, la ce
orî-ce cas, parii trebuesc curăţiţi de un cas de variolă la un cal, produs prin
servesc aceşti ani? imense.
coje când îi puneţi la vie. Timpul nu e ore o entitate metafi- aceea, că s’a pus pe o rană dela piciorul
Şi în spaţiul pur, unde nici o
sică incunoştibilă, dirigeud, organisând şi lui o pânză de paiangen; membrele calului
mişcare, nici o osciiaţiă, nici o rotaţiă
constituind Universul pretins material şi începură în scurt timp a se umfla, variola
Timpul. diurnă, nici o revoluţiune anuală nu în- ponderabil ? eşi la ivelă şi medicul veterinar constata,
semnâză timpul, cum se pote măsura du­
F i n e . rata lui? Nu stăpânesee în fond, tote lucrurile, că numita pânză de paiangen a fost luată
o putere invizibilă şi misteriosă? („Oons.“) dintr’un grajd, unde fuseseră vaci bolnave
Unde este erî? Unde este mâne? 0 personă, care a fost îngropată de
de variolă. De aceea pânza de paiangen nu
Ce rămâne din evenimentele cari s’au viă şi care din fericire pentru ea s’a deş­
mai trebue întrebuinţată pentru a opri
îndeplinit în timpii lui lulius Oesar, Ale­ teptat în ^momentul când începuse să se
sângele.
xandru, Dariu şi din miile de omeni cari -arunce pământ peste cosciug, a povestit *
au fost ucişi pentru răspândirea glo­ îugrozitorea sa disperare, că nu pute să se Ciaiciiiatul «Silim IDanemuren.
ISarfo» împei'atuinl.
riei lor? desfacă din linţoliu şi Că era să fiă înmor­
La ultima schimbare de regim în
Atomele cari compuneau corpurile mântată de viă. Vocea i-se oprise în gât. Intre florile, cari se bucură de mare
Danemarca, ţăranul deputat Ole Haosen a
vii ale acestor milione de fiinţe omenesc!, După o mare sforţare a reuşit în sfirşit să trecere lu tote păturile poporului, primul
fost numit ministru al agriculturei.
plutesc adî în vent, circulă în vegetalele, strige! Nu audise decât un cuvânt la sfîr- loc îl ocupă „barba împăratului , numită
14
Un corist) care a cercetat cjilele aces­
14
în animalele şi în omenii de adî, curg în şitul rugăciunei: Amin! îndată după acest şi „catifeluţă“ seu „trei fraţi pătaţi (lati-
tea pe noul ministru la proprietatea sa din
isvore, plouă cu ploile,' murmură în pârâ­ cuvânt preotul aruncase o mână de ţărînă. nesce viola tricolor). Acâsta se cultivă
provinciă, l’a găsit pe câmp, lucrând ou
iaşe, în freamătul frondelor, în sborul in­ Pe urmă prietenii stropiseră cosciu­ ca flore de grădină dela 1597 şi de atunci
revnă la seceriş.
sectelor, cari sbîrnăie în cântecul greerilor, gul cu apă sfinţită. Acest lucru a durat s’a înobilat în multe feluri. Adevărata cul­
Moşia nu tocmai mare, are o întin­
în tote sgomotele naturei. Der din tote vr’o opt minute timp în care persona în­ tivare a barbei împăratului dateză însă abia
dere de 66 hectare.
aceste corpuri vii de altă-datâ, din acela gropată nu reuşise să facă să fiă audită. dela 1810. Dela acest timp „barba împăra­
Ministrul îngrijesce tocmai ca şi îna­
al Aspasiei, Frynei, Lais şi din tote re- Grâza acâsta a fost mult mai lungă decât tului" a devenit o flâre de modă, care se
inte tâte lucrurile, ba se duce chiar singur
giunele frumuseţei omenesc! ce a rămas ? viaţa sa întregă. . l'y, produce în mii de varietăţi. Esistă o ade­
în grajd ca să dea mâncare vacilor.
Nimic, nimic, nimic! Şi tote fiin­ La ce vîrstă anii par mai lungi? De vărată întrecere între grădinarii din diferi­
Fiiul său luorâză cu ceilalţi argaţi ai
ţele cari trâesc adî vor dispare ca stră­ sigur, dela dece la cinci-spre-deoe ani. Un tele ţări, de a produce mereu colori nouă.
ourţii, fiind plătit cu ceasul, şi primesce,
moşii lor. copil care more la vîrsta de patru-spre- Intre Anglia şi Francia, Olanda şi Germa­
oa şi ceilalţi muncitori, plata sa dela mi­
Nu vorbesc de forţele invisibile, cari dece seu cincl-spre-dece ani crede, că a nia est e un perpetuu răsboid pentru „barba
nistru în fiă-oare Sâmbătă. Şi el n’a cerut
stăpânesc universul, de energiile cari gru- trăit tot aşa de mult ca un om de o sută împăratului . In Anglia un grădinar a pro­
11
încă o sporire a salarului, deşi soie fârte
pâzâ atomele în armonii vieţuitore, de spi­ de ani. Pe măsură ce înaintăm în vîrstă dus deja sute de colori diferite; în Olanda
bine, oă situaţia tatălui săn s’a îmbunătăţit
rit şi de suflete; vorbesc de uatura mate­ anii se scurteză ca perspectiva unei alee esistă o întrăgă societate pentru cultivarea
fârte mult,
rială, tangibilă, ponderabilă, pe care totă de arbori. „barbei împăratului ; tot aşa fie zeloşi sunt
14
Veoinii ministrului se miră, oă acesta
lumea o scie. Ei bine, în acâstă natură, Ce se conchidem din acâstă diserta­ întru cultivarea micei flori şi grădinarii ger­
nu şî-a sohimbat felul său de traiă; dâr el
în acest univers, aceea ce e trecut nu mai ţia decă nu, că măsura timpului nu are mani şi francesî.
răspunde, că e ţăran şi când nu e ooupat
11
esistă şi ceea ce va veni nu esistă încă. nimic absolut, că e absolut, că ea e rela­ Comerciul cu „barba împăratului ,
cu afaceri d’ale guvernului, vrâ să trăâsoă
Cât despre presant, care singur esistă, tivă cu sensaţiunile nostre, că nu e reală, atât ca plantă, cât şi ca sămînţe, este în­
şi acum ca un ţeran modest.
am vădut, cât este de fugitiv şi de ne­ obiectivă, ci numai subiectivă, potrivită semnat între numitele ţări; Anglia singură
Vedeţi, cum sunt ţăranii luminaţi din
sesizabil, cu câtă repediciune dispare el impresiilor nostre. are un esport de vr’o 180.000 mărci.
Danemarca? Ţăranii noştri îndată ce soiu
însu-şî. Decă mişcarea pământului ar merge „Barba împăratului" n’are valorea sa
două slove se boeresc de nu le mai ajungi
Timpul să nu flă el ore o ilusiune a crescând sâu s’ar micşora treptat, cine ar cea mare numai ea flore decorativă, ci şi
ou prăjina la nas, îşi schimbă hainele şi
spiritului nostru? observa? Numai astronomii. Anii şi clilele ca plantă medicinală încă din timpurile
nici pe tăt’so nu vrâ să-l mai cunâscă.
Sjar pută crede, că e aşa gândindu-ne ar pută să ajungă a fi de două, de dece- vechi. Rădăcina îi servesce ca vomitiv şi
la ciudata apreciaţiune despre timp adusă orl mai scurte sâu mai lungi, funcţiu­ purgativ, foile ei ca ciaiti curâţitor de sânge Proprietar: Dr. Aurel Murepianu.
de unele visuri. nile vieţei ar urma acelaşi mers şi nu şi formâză o parte însemnată în tote mix­ RedcCctor responsabil: Traian îf, Pop t