Page 100 - 1901-09
P. 100
REDACŢIUNEA, ,gazeta« iese în flăcare Ji,
Administraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Unearia:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe nn an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefrancato nu se pri- N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
raeso.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şl străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te prlmeso la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următArele Se prennmeră la t<5te ofi-
BIROURI de .ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Viena: la N. Dukes Naehf., afară şi la d-nii oolootori.
Sui. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Sohalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nuchf. Anton Oppelik. Admmistraţtunea, Piaţa reale.
In Budapesta: la A. V. Gold- TSrgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Po nn an 20 oor., pe şAse
Leopold(VTI Erzs6bet-korut). luni 10 cor., pe trei lom 5 cor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în oasă : Pe un an
o seria garmond pe o colinii A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 lunll2 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorbne— Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamontele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţionile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 214. Braşov, Vineri 28 Septemvrie (11 Octomvrie). 1901.
Alegerile din Boemia, gătorii german! au mers la urnă bulgar, la suooesul oăruia a oontribuit şi nastir, Uskiib şi Adrianopole; 2) Noua re-
numai în numer fârte restrîns, aşa influenţa rusâscă. A deolarat mai departe, publioâ va fi ou totul independentă de Tur
Despre marea importanţă, ce o că în unele cercurî au lipsit alegă că Bulgaria n’are nici un fel de convenţiu- cia; 3) Ea va ti administrată de oătră un
au de rendul acesta alegerile din torii cu miile dela alegere, ba în ne politică ou Serbia sâu Rusia. Ce privesce consiliu federal, ai cărui membri vor fi
Boemia pentru dieta ţerii, am vor unele ţinuturi, din multe sate, n’a fapor-.il Bulgariei ou Austro Ungaria, res aleşi; 4) Fie-oare canton al Republioei se
bit de repeţite ort. mers la urnă nic! un alegător. pectivul bărbat de stat bulgar orede, oă în va bucura de autonomia sa pentru aface
Marţia trecuta s’au început Tâte aceste apariţiunî sunt nu Viena nutreso credinţe false cu privire la rile locale; 5) Republica nu va avâ armată,
86
aceste alegeri în comunele rurale ; numai fârte caracteristice, dăr prin Bulgaria. Bulgaria — eh ~ nn pâte oi numai o miliţiă în cas de nevoe. 6) Vo
ele s’au făcut pentru prima-6ră di faptul, că mandatele vechilor par faoe o politioă de sprijin pe Austro-Unga tul universal, referendum, represintarea mi
rect, adecă fără de delegaţi. Dintre tide au fost în mod atât de consi ria. Mulţi îşi strică Austro-Ungaria oând norităţilor, impositul progresiv pe venit,
cele 79 mandate, cari aveau se fiă derabil reduse, ea indică o schim esplică inclinaţiunile Bulgariei cătra Ru impositul pe proprietate, libertatea întruni
ocupate prin alegere, erau 30 în po bare radicală în constelaţia partide sia ca provenind din spirit de duşmă rilor şi a pressei, egalitatea pentru toţi oe-
sesiunea Germanilor şi 49 în a Ce lor din Boemia. Intre German! în nia. De altfel Daneff a fost şi în Viena tâţenii; 7) Alegerea funcţionarilor civili;
hilor. Acest raport nu s’a schimbat cepe a predomina situaţiunea parti şi într’o convorbire de trei pătrare de 6ră 8) Preşedintele federaţiunei va fi ales pe
nici după alegerile de Marţ! şi lupta dul pangerman şi după învingerile a asigurat pe GoludLOwski despre lealita- oinol ani prin vot direct.
electorală a decurs nu între Ceh! şi lui de Marţ!, se pâte conclude, cu j tea intenţiunilor Bulgariei.
Germani, ci între diferitele partide âre-care siguritate, că acest par —
cehe din cele 49 şi intre diferitele tid va fi cel mai tare între par Limba germană in Austria. După Procesul lui Novacoviciu
partide germane din cele 30 de cer tidele germane din dietă. Pan- o telegramă din Viena, partida progresistă înaintea curţii cu juraţi din Cluşiu.
curi electorale. In sinul Cehilor s’au germaniştii au agitat bărbătesce germană va propune în parlament introdu (Raport special al „Gaz. Trans .)
u
luptat patru, 6r în sînul Germanilor şi programul lor, care condamnă îm cerea limbei germane oa limbă de stat în Cluşiu, 9 Oct. n.
cinci partide. părţirea administrativă a Boemiei şi Austria. Aceeaşi partidă (filosemită) va pro
0
Resultatul primei cj'l de ale înalţă drapelul politicei agresive de pune interzicerea stabilirii călugărilor fran- In 7 1. o. s’a ţinut pertraotarea pro
gere este remarcabil, ba surprincje- germanisare, câştigă tot mai mulţî cesî în Austria. cesului d-lui George Novacoviciîl înaintea
tot chiar , din causă că partidele, car! aderenţi între alegătorii german! ne ourţii cu juraţi din Cluşiii pentru „Apelul"
11
predominau pănă acuma, atât cele mulţumiţi cu starea lucrurilor. (apărut în nr. 262 al „Tribunii din anul
Afacerea institutului San-Giro-
cehe, cât şi cele germane, au per- De altă parte în sînul Cehilor lamo din Roma va veni şi în parlamentul 1899), adresat cătrâ tinerimea română uni
duf în cea mai mare parte mauda- se ridică partidul agrar, care încă italian. Trei deputaţi vor interpela guver versitară, în oare provâcă tinerimea la pro
tele lor. Cehii tineri din 44 mandate nu şî-a precisat programul său po nul în acâsta afacere. Respunsul e aşteptat test în contra insultei adusă memoriei
eroului nostru Avram Iancu, de oătră fai
ce le aveau pănă acum, n’au putut litic, dela care însă poporul cehie ou mare încordare.
redobândi decât 20; 12 din manda aştăptă, că va face mai mult decât mosul procuror din Alba-Iulia, grof Lâzâr
Miklos.
tele lor le-au cucerit agrariauii, car! acela al Cehilor tineri pentru împli
Mişcarea „Los von Rom“ spri
în dieta trecută aveau numai patru nirea dorinţelor sale. Aousa e: agitare contra naţiunei ma
jinită cu ban! germani. Dr. Engel, po
mandate, er acum deja s’au urcat la Victoriile agrarianilor nu vor ghiare şi provooare la nesupunere faţă de
16. Un cerc al Cehilor tineri a tre altera posiţiunea politică şi naţio litician ceh din partidul tinerilor, şl-a pus ordinul lui Perczel.
cut la radical!, âr în 12 cercuri e de nală a Cehilor faţă cu Germanii. candidatura la alegerile dietale din Boo- Românii de bine au arătat un deose
mia. In oraşul Enle, vorbind despre mişca
lipsă a-se face a doua alegere. încât Altfel stă lucrul cu pan-germanii, cu rea anti-romană a spus următârele: Find- bit interes faţă de prooes ou cjile mai
pentru German!, partida progresistă, a căror program prea radical nu se înainte, âr uuiversitarii români în cjiua per
care din cele 30 cercuri germane pot uni celelalte partide germane. oă Germania u’are nevoie de oatolicii aus- tractării, adunându-se în număr oomplet
poseda mai nainte 18, n’a remas de triaol, deâre-ce aceştia ar combate hege înaintea tribunalului din palatul Banffy,
Cum va pută progresa în ase monia protestantă, de aceea vor s’o facă pe
cât cu trei mandate, celelalte au fost aşteptau cu nerăbdare începerea procesu
meni împrejurări causa împăciuirei Austria întâih protestantă. Etă originea
cucerite mai cu sâmă de cătră pan- lui, voind a dovedi prin interesul manifes
în Austria e uşor de gâcit. mişeărei „Los von Rom , âtă causa pentru
u
germanii agrarian!, creştinîsocialî etc. tat şi prin presentarea în corpore, că Ianou
oare se trimit din Prusia miliânele de mărci
Dintre cele 30 de mandate germane, e idolul întregei tinerimi şi a întregului
cu soop de a sprijini mişcarea.
în cjece trebue se se procâdă la a Bulgaria şi Austro-Ungaria. Co popor român, voind mai departe a mani
doua alegere din causa divisărei vo respondentul din Sofia al lui „Neue Freie festa simpatiile lor pentru iubitul lor ooleg
turilor. Prcsse a avut dilele treoute o convorbire Noul comitet macedonean a for G. Novaooviol.
u
Organul progresiştilor se plânge, c’un bărbat de stat bulgar, care i-a spus, mulat programul la a oărui realisare lu- S’au presentat în corpore impunător,
amar de acâstă divisare de voturî, oă călătoria ministrului de esterne Daneff crâză: 1) Stabilirea unei republici federale, oa să fiă martori ai mersului procesu
precum şi de împrejurarea, că ale la Paris a stat în legătură ou împrumutul cuprincjend provinoiile turoescl Salonic, Mo- lui, — curioşi, că bre justiţia maghiară se
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. oânta seu vor oeti sâu vor copia, pentru Psaltirea scheiană, voroneţană şi oo- rite de el. Unde a aflat „ceva neisprăvit
dragostea lui Cristos, să mă blagosloviţi, resiauă, copiii, cari se reduo în ultima aoa- bine sâu greşit", după usul timpului, Co
& de să va afla ceva greşit, s& îndreptaţi, lisă la aoelaşl isvor, la aceeaşi traducere, resi a îndreptat, a adaptat, a modernisat.
(13)
6r nu blăstămaţl".... dovedesc în de ajuns marea libertate, dâr Mărturisirile de mai sus ale lui Co
Coresi scriitor seu tipograf? Puţin mai jos repetâză acelaşi lucru, în aoelaşl timp şi puţina iscusinţă, ou care resi le confirmă în mod inoontestabil resulta-
şi culegătorul-tipograf al cSrţii, diaoonul „îndreptau" cei mai vechi copişti români tul cercetărilor oritice asupra jcar&cterului
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură Ooresi: textele românesol. limbei românesol depuse în tipăriturile co
cultă naţională la Uomănî. ...„Vă rog pe voi, părinţi, fraţi, şi vă Ca complectare a dovecjilor istorice resiane românesol.
(Continuare.) oad în ghenunohj, dâcă nu cu mâna, ou invooatş mai sus, reproduce oel mai pre
cuvântul, oă ăăca va fi ceva greşit, căutând ţios testimoniu, eşit din până diaconului IV.
Trecând la tipăriturile Coresiane, ve
11
dem repeţindu-se întocmai aceea-şl consta să îndreptaţi ... Coresi şi cuprins românesce în prefaţa unei Valorea literară a textelor române
tare istorioă, esprimată tot în formă de Dâcă procedeul acesta de „îndrep traduoerl românesol, Evanghelia cu învă coresiane.
rugare, în două tipărituri slavone de ale tare" să practica sistematic la cărţile slave, ţătură, tipărită la Braşov în anii 1680— „...să nu blăstămaţi, că ne-amii
lui Coresi. al căror text — fiind oficios al bisericii — 1581 cu cheltuiala judelui Lucas Hir- nevoita şi-am trudită.., drepta
In epilogul Evangheliarului slavoneso, era totu-şl mult puţin stabilit şi unitar, seber: aceaia mulţ,emiţi şi blagosloviţi,
tipărit la Braşov în 1562, cu spesele lui canonisat prin us, prin tradiţiune, începând „Drept aceia şi noi greşiţii şi nedes nu procleţireţi!“
„Hanăş Beagner cetim: din capul locului, dela părinţii Oiril şi Me- toinicii şi ticăloşii, carii ne-amii truditii aoi- Din prefaţa Evangheliei
u
„Şi rog pe cei tineri şi pe oei cres todiu,—ne putem înohipui, în ce măsură şi cea, noi ne rugămâ, şi ne milcuimb, fiă-oă- cu învăţătură 1580—1581.
cuţi şi pe bătrâni, toţi, câţi o vor ceti seu ou ce libertate se vor fi „îndreptat" şi mo rora, oarei veţi ceti acicea, sâu veţi pro- Dâcă numele diaconului Coresi se lâgă
copia, pentru dragostea lui Isus Cristos, dificat, din inoidentul fiă-oărei oopierl, cele povedui altora sâu ve ţl scrie dentr’u ia pentru tâte timpurile de primele înoercărî
s& îndreptaţi, şi pe noi, carî cu osîrdie mai vechi texte românesol, nerecunoscute ofi- ceva, şi unde să ve-ţl afla ceva neisprăviţii de a întemeia şi consolida literatura cultă
de acest lucru ne-am îngrijit, să ne bine oios de biserică, şi cari în lipsa unor tra- bme său greşită, ără voi să îndreptaţi, să naţională la Români, şi dâcă neobositul
cuvântaţi *. diţiunl literare la Români, ca prime încer uu blăstămsţl, oă ne-amii nevoiţii şl-ainîi diaoon a fost în deosebi preţuit şi de con
1
Editorul Sbornicului slavoneso, tipărit cări de traducere, au fost fără îndoâlă ast trudit".... timporanii săi — judele Braşovului, Lucas
la Sas-Sebeş în 1580, mitropolitul Ghena- fel făcute, încât fiă-care copist avea din Conclusiunea: aceste declaraţiunî-ru- Hirscber îi amintesce numele cu multă
die al Ardealului să esprimă în epilogul greu ocasiune, să-şi validiteze ounoscin- găoiunî tradâză cu destulă elocvenţă rolul cinste în prefaţa Evangheliei cu învăţătură
cărţii în acelaşi chip: ţele biblice ca şi cunoscinţele de limbă ro- literar, ce l’a putut avea diaoonul Coresi din 1580—1581 — faptul aoesta este de
„De aceea mă rog de toţi, cei-oe vor mânâscă. la întocmirea traduoerilor românesc!, tipă a se atribui în primul rând împrejurări^
