Page 101 - 1901-09
P. 101
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 214.—1901.
identifică cu insulta adusă unui popor, Decursul alegerilor din Braşov. înainte de amiacjî tâte s’au petreout împreună au oandidat pe un Jidan tînăr
prin un sluşbaş al ei. în linişte, după amiacjî însă şi mai ales în de 27 ani, oare de abia de un an a depus
La orele 8 tribunalul ooupă băncile Braşov, 10 Octomvrie n. spre sâră se iviseră înaintea casei sfatului censura advooaţială şi l’au ales; va săcjiţă
judeoătoresol. nisce agenţi turmentaţi de beutură, cari au în Ungaria jidovimea este dătătâre de ton
După-oe cjiarul nostru a urmărit ou
Preşedinte e faimosul baron Szent- adus ou sine un steag, pe care-1 agitau în şi dela dânsa depinde alegerea chiar şi a
atenţiune agitaţiunile, ce au premers ale
kereszty Zsigmond, cunoscut înaintea pu stânga şi’n drâpta între strigăte de „Eljen* unui ministru!
gerilor din Braşov şi cari aveau în deosebi
blicului român din procesul memoran şi căutând ou orl-oe preţ să se facă remar
scopul de a seduce şi acapara alegători ro
dului. mâni din cele două cercuri orăşenesc!, va caţi. Se adunase o mulţime de băieţandri, Societatea inineră „Concordia* din
Juclii: Szâsz Bâla şi Stefâni. Procu cari începură aîntona oânteoul electoral al Abrud în ajutorul meseriaşilor români.
interesa pe oetitorii noştri să afle ceva mai Membrul ajutător al „Reuniunei sodalilor
ror: Dâniel N. Interpret: Dr. Tauber candidatului lor pa melodia cântecului lui
amănunţit despre decursul acestor alegeri, români din Sibiiu , d-1 Leonte Puşcariu,
w
Farkas. Apărător: distinsul advocat Z)r. Kossuth, pe urmă alte cântece naţionale
în oare au purtat luptă Saşii cu Ungurii, 0
Amos Frâncu. maghiare. La aoestea Saşii răspundeau ou funcţionar la „Albina*, pretreoând^ cjilol
şi despre atitudinea Românilor faţă cu ele. acestea în Abrud, unde societatea miuerâ
Inoepându-se pertraotarea, Preşedin cântece naţionale de ale lor şi cu entusiaste
Ori şi cine a urmărit atitudinea na „Concordia* şî-a ţinut adunarea generală —
tele ia naţionalul aousatului şi apoi oetesce strigăte de „Heil*.
ţională a Românilor din Braşov dela marea şl-a adus aminte de nobilele scopuri, ce
apelul nominal al juraţilor. conferenţă din 1881 încâce, a trebuit să Pela ârele 8 s. mulţimea, ce se aglo
Ca poporul român să vadă, că cine merase a devenit din cale afară gălăgiâsă, reuniunea amintită le urmăresee, scopuri
fiă în olar despre aceea, oă e ou neputinţă, de oarl cu toţii trebue să fim încălcjiţl şi
judecă asupra lui, dăm vre-o câte-va nume ba chiar agresivă. La aoâsta a oontiubuit
ca ei să dea sprijin adversarilor declaraţi spre ajungerea cărora ou toţii trebue să
mai inaroante : Hirsfeld, Sziklai, Singer etc. şi faptul, că un tînăr din mulţime a smân-
ai limbei şi naţionalităţii române. jertfim. Membrii presanţi spre aîmpintena
Singurul mai inteligent între juraţi e cit steagul din mâna celui oe-1 purta şi
Ou satisfâcţiune putem constata, că
preşedintele lor, Dr. Varadi advocat, eeia- apoi urmărit fiind, îl arunca la pământ şi reuniunea în ceea-ce privesoerealisarea în
alegătorii noştri din aceste două cercuri şi
lalţî neguţători, cismarî ş. a. o luâ la fugă, fără să fi putut fi prius. temeierii halei de vânejare pe sâma mese
de astă-dată au .dovedit în total o purtare riaşilor noştri, au dăruit la fondul de 20
înaintea constituirii juraţilor, aousatul Pentru astîmpărarea gălăgioşilor a
esemplară naţională. bani următârele sume : „Societatea minerâ
cerând cuvântul, adresâză cătră President fost nevoie de intervenţia poliţiei. Doi po
Dâcă în faţa vânătârei, ce s’a făcut
următârcle întrebări în limba românâscâ. liţişti oălărl, ajutaţi de alţii pedeştri, pre Concordia* 50 cor.; Aurelian Daueiu, di
după voturile române, mai ales din par
„Pe basa §-lui 343 p. YI din proce cum şi de un detaşament de gendarmî şi rector de mine 1 cor.; Dr. Laurenţiu
tea maghiară, dâr mai pe urmă, imediat
dură, rog pe d-1 Preşedinte, ca în eestiu- de o patrulă de infanteria, au curăţit în Pop adv. 2 oor.; Candin David (Bucium)
înainte de alegeri, şi din partea săsâscă, 1 cor.; Aviron Macaveiă (Buoium) 2 cor.;
nea eschiderii juraţilor, să le pună următâ- scurt timp piaţa, trimiţând aoasă pe în
totuşi s’au întâmplat şi abateri din partea
rele întrebări: fierbântaţii aderenţi ai lui Vajna Gâbor. Petru Achim (Bucium), Petru Hacaveifi
unor singuratici, cari s’au substras disci-
1) Au domnii juraţi, şi anume care (Abrud), loan Macaveifi (Bucium-Şasa), Ni
pliuei naţionale, fiă oonstrînşl, ca nisoe âmenl colae Băeşan (Bucium), Dr. Max. Popovicf
din ei au cunosoinţe speciale istorice refe-
absolut dependenţi, sâu presionaţl ca omeni
ritâre ia răsboiul civil din 48—49 din pa inspector la regia monopolurilor statului
legaţi cu multe interese de cei ce îi mânau SOIRILE BILEI.
tria nostră, şi cunosoinţe generale de drept (Bucurescî); loan Corcheş (Bucium); Ari-
la urnă, sâu unii amăgiţi ou promisiuni,
public ? — 27 Septemvrie v. ton Popa, directorul „Detunatei* (Buoium),
— aoâsta nu pâte răsturna faptul, că messa Dr. George David, advocat (Abrud), So-
2) Au d-nii juraţi, şi anume oare, Limba română la gimnasiul din
cea mare şi covârşitâre a alegătorilor noş
acele oalităţî intelectuale, cari sunt nece Cernăuţi. In urma indiguaţiunei, ce a is- fron Stan, oomptabilul „Patriei" (Blaşifl),
tri de aici a observat o atitudine dâmuă
sare pentru a judeca constituţionalitatea, buonit printre Românii din Buooyina din Dauiil ,Gabor, ing. de comassaţie (Voila),
şi solidară şi s’au abţinut dela alegere.
legalitatea, îndreptăţirea formală şi ma causa eliminării limbei române din cursul Basiliu Maior jude reg. — fiecare cu câte
Seim cu oe îndrâsnâlă agenţii electo
terială şi valabilitatea unui ordin minis inferior al gimnasiului I de stat, guvernul 1 cor. Suma totală 67 oor. E de tot lău
rali maghiaro-jidanî au umblat din casă în dabil înoeputul făcut de fraţii grupaţi în
terial ? provinoial a ordonat cercetări, din cari să
oasă spre a ademeni şi a duce alegători de
3) Sunt d-nii juraţi, şi anume cari, se vadă, dâcă în adevăr Majestatea Sa a jurul societăţii minere „Concordia*, în ce
ai noştri din popor în tabăra lor. Tâte unel
urmaşii acelor cetăţeul CluşienI, cari în dăruit oatedra de limba română la acel privesce ajutorarea meseriaşilor noştri. —
tirile şi svâroolirile însă nu li-au folosit Dumnecjeu să le răsplătâsoă jertfa adusă!
anul 48—49 au luptat în contra armatei ro gimnasiu? Suntem curioşi să vedem, dâcă
nimio, căol, afară de un fârte mic număr
mâne fidele dinastiei de Uabsburg-Lotharin- guvernul se va convinge despre adevărata
de alegători âtârnătorl de unii şi alţii de Comercial Austro-Ungiiriei cu Ro
gia şi contra poporului român şi legiuni stare a lucrurilor, bre va rehabilita acea mânia. La importul de pe anul 1901 al
ai lor, precum impiegaţi la drumul de fier,
lor sale, conduse de Avram lancu? catedră instituită pentru poporul băştinaş
slujbaşi mici pe la cancelării, lucrători la României, oare face total 216.985.878 lei,
4) Aparţin d-nii juraţi naţionalităţii al Bucovinei ? » monarohia austro-ungară a partioipat cu
fabrici ş. a., n’au votat pentru candidaţii
maghiare, da sâu ba? 69.295,818 lei (31.94°/ ), âr la esportul din
unguri decât vre-o câţl-va rătăciţi. Societatea „Petru Maior* la d-1 Slo- 0
5) Cunosc d-nii juraţi limba română, 1900 al României, oare face 280.0'0.431
Ast-fel din legenda, oă veteranul şo- csonyi. Cetim în „Telegr, Rom.* : Săptă
da sâu ba ? lei, Austro-Ungaria a partioipat ou suma
vinist Rethy şi-ar fi asigurat vre-o 60 vo mâna trecută d-1 Dr. Alexandru Mocsonyi
Preşedintele, după terminarea întrebă de 44.274,895 (15.81°/ ). Aceste date com
turi românescl în ScheiQ, nu s’a ales nimic,’ petrecând câte va cj le îu Budapesta, societa 0
rilor, opresoe tălmăoirea ultimelor 3 puncte parate cu datele analoge dm 1899, vedem,
Acâsta a putut’o constata şi tainioul „oor- tea „Petru Maior*, al cărei protector şi
şi îndrumă pe acusat la ordine. că importul României a scăcjut atât în ge
teş* al lui din Deva, Lszăticiîl, oare în membru onorar e Ilustritatea Sa, s’a folo
La acâsta aousatul însinuă nulitate pe
(jiua alegerei a fost aiol în Braşov. sit de ocasiune spre a-1 felicita pentru ale neral, cât şi îu special cel din Austro-Un
basa §-lui 343 p. VI alineat 9 din prooe- garia. Anume importul din 1900 al Româ
Mai norocoşi au fost de astă-dată Saşii, gerea de president al „ Asooiaţiunii*. Vice-
dură şi cere trecerea osstiunii la tribunal. niei a fost în acel au ou 116.292,060 lei,
cari păuă în ajunul alegerilor observaseră presidentul D. Stoioa şi secretarul G. Lo-
Apărătorul: Dr. Frâncu spune, că ne* âr din monarchiă cu 26.375,841 mai mic
0 atitudine reservată faţă cu Românii, dâr bonţ interpretând bucuria membrilor ei pen
permiţând Preşedintele obiecţiunile făcute decât în 1899, dm contră esportnl din 1900
în ultimul moment crecjându-se ameninţaţi, tru aoâstă alegere, i-au dorit mulţi ani, ca
de acusat cu privire la oapacitatea juraţi a fost peste tot cu 130.880,774 lei, âr es
au început să alerge şi ei după voturi ro să potă iuora şi în fruntea celei mai mari
lor şi condiţiile ce ar trebui să întrunâsoă portul în monarchiă cu 5.830,900 lei mai
mâne mai prin suburbiile de aici, mai prin sooietăţl ouiturale dela noi cu aceeaşi dra
juraţii, atrage atenţiunea preşedintelui asu mare, decât la 1899.
Stupinî, pe unde mulţi agricultori români goste şi înţelepoiune, cu care şi până acum
pra §-lui 345 din procedură.
au dela proprietari Saşi pământuri în a lucrat pentru binele bisericei şi neamului
(Va urma). Statistica alienaţilor în Ungaria.
arendă. nostru. pilele aceste ministeriul unguresc de in
Dâcă au reuşit încâtva, acâsta se
Preoţi români la alegeri. Din terne a publicat într’o broşură (în limbile
pâte atribui în mare parte şi împrejurării,
Murâş-Ludoş ni-se sorie: Drept oompletare maghiară, germană şi francesă) statistica
oă alegătorii acaparaţi de ei se îndemnau caşurilor de alienaţiă în Ungaria pe anul
oă a fost ^meşter înviat* în arta tipogra şi prin persvasiuoea, că vor contrabalansa pe la cele oe v’am scris mai dăunăcjl des
pre alegerea din cercul Ludoşului, mii 1900. Statistica constată, oă majoritatea
fiei, o adevărată raritate pe acele vremuri. cei ce au votat pentru candidaţii Unguri. adaug, că pe lângă rătăciţii din Budiu bolnavilor au fost atacaţi de paralisia pro
Ca un simplu cărturar, ca copist în E forte întristător, că s’au întâmplat şi TăurenI, dintre preoţii aoestui distric gresivă, provenită din luptele vieţii. B61a
sensul stabilit mai sus, Coresi ar fi rămas aceste abateri dela linia marcată de atitudi protopopeso, au mai fost la alegere şi Ni- acâsta a cules jertfe mai ales în clasa de
pentru tâte timpurile necunoscut, întocmai nea nâstră naţională de sine stătătore, care oolau Cucui din Bogata şi Teofil Pop din mijloc a poporaţiunei, cari au se lupte mai
ca toţi ceilalţi oopiştl contimporani şi an cerea, să se abţină cu toţii dela alegere,
teriori lui. şi astfel se impună şi mai mult prin una Hădărău, posesor de 100 de jugăre pământ mult ou condiţiunile de traiă. Se constată
pe vatra Arieşului şi fără familiă. Acest de-asemenea, că acestei bâle teribile sunt
Numai mulţămită tipariului an ajuns nimitatea procederei. espnşi ou deosebire omenii neoăsâtoriţî,
textele coresiane să devină fundamentul Neajunsul acesta nu se pâte ascunde, preot cu ocasiunea alegerii a arborat stin
dard unguresc la oasa sa, (aci a aduuat pe bărbaţi şi femei, pe când la cei oăsăto-
limbei nâstre literare de acjl. Tipăriturile 01 trebue mai vârtos dat pe faţă, ca să toţi alegătorii şi în corpore au mers la riţl caşurile de alienaţiă mintală sunt mai
ooresiane odată răspândite la Români, fără soim ce trebue să facem şi cum trebue urnă. Fantastioul Vlasa din Budiu va fi rare. După religiuue, anul trecut s’au îm
deosebire de provincii, devin un fel de is- să-şi împlinâscă fie-care din fruntaşii; noştri fost recunoscut de orl-cine, fiind-că s’a pre- bolnăvit 1550 rom. cat., 426 reformaţi şi
vor sacru de inspiraţiune şi acomodare în datoria, pentru-ca asemenea caşuri de ne- sentat la alegere îmbrăcat elegant, cu 524 israeliţl. In raport aşa-dâr numărul cel
tâte, mai ales în limbagiul şi dialectul de disciplină să nu se mai ivâscă altă dată mai mare îl dau israeliţii. După ocupa-
scriere pentru toţi soriitorii biserioesol de nici la âmenii noştri din popor. ghete de lac, mănuşi, lanţ de aur la oro
logiu, şi ou cilindru pe cap. Minunaţi slu- ţiune -numărul cel mai mare l’au dat mun
mai târdiu, ca autorii Paliei de Orăştie N’avem încă date sigure despre oei, citorii cu (jiua, agricultorii, funcţionarii şi
1582, ai Noului Testament de Alba-Iulia cari s’au abătut dela conclusul nostru şi au gitorl ai altarului. — Coresp. comercianţii. Intre căuşele bâlei s’a con
1648 şi ai Bibliei de BuourescI 1688, cele votat, oredem însă a putâ oonstata, ou tâtă Ministrul Plosz şi Ovreii. Căderea statat alcoholismul şi sguduirile sufletesc!.
trei mari etape dela Coresi înoâce în is liniştea, că numai o neînsemnată fracţiune la alegerea de deputat dietal a ministrului
toria întemeierii graiului nostru literar din totalitatea alegătorilor noştri a de de justiţiă Plâsz, după cum sorie foia „Po- 0 bibliotecă de popularisare în
de adl. viat dela drumul cel drept. litisches Volksblatt*, s’a întâmplat din dialectul niacedonen. Trei profesori ma
Dialectul textelor coresiane în urma causă, oă ministrul şl-a ţinut programul cedoneni şi anume d-nii N. A. PapabagI,
Dâr la aoestea şi la altele şi mai de
priorităţii lor istorice oa publicaţiune şi său şi a dat banchetul în (jiua lungă a Ji N* Baţaria şi St. G. Oiumeti au luat iniţia
oăpeteniă, va trebui să mai revenim.
graţiă spiritului de cel mai strict oonservati- dovilor, care este sărbătârea cea mai mare tiva fundărei unei biblioteol de populari-
Pentru acum voim să arătăm pe sourt,
vism al soriitorilor noştri bisericesci, devine a aoestora, şi în care tbtă jidovimea este sare în dialectul macedonân, scoţând pe un
oe s’a mai petrecut în (jiua 4e Marţi.
pentru totdâuna dialeotul literar la Români. în sinagogă şi nu mănâncă nimica ; la preţ mio oărţî destinate .Aromânilor, cari
De astă dată alegătorii saşi au fost
Acâsta este valorea istorică a operei aoâstă împrejurare făcându-1 amicii săi nu cunosc în de-ajunş limba oultă. jPrimul
mai agitaţi oa ori şi când, încât cu t6tă atent, se cjioe, că ministrul a răspuns, că număr din acâstă bibliotecă a şi apărut
coresiane.
firea lor mai flegmatică, se observa, oă lupta aoâsta nu are de-a face nimica, căol şi cjdele acestea. El ouprinde „Anecdote po
(Va urma.) Nicolae Sulică.
e purtată cu încordare. fără Jidovi va fi ales. Venind acâsta la ou- pulare“ puse în versuri de d l N. Baţaria.
Alegătorii maghiari alergau înoâoe şi noscinţa Jidovilor, aceştia s’au înfuriat şi ală- Acâstă bibliotecă e menită să aibă un rol
înoolo şi trădau o iritaţiune vădită. turându-se la partidul Kossuthist, cu aoeştia frumos la desvoltarea culturală a Aromâni-
