Page 102 - 1901-09

Nr. 214—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

lor şi la deşteptarea în ei a consoiinţei na­ Elementul oomio a fost bine soos în relief mână mijlooul oel mai probat, întâroerea nei pentru înscrierea de membrii noi. /) Ra­
ţionale. de d-1 Fr. Redl, în rolul lui Erasmus Ir. la viâţa morală, împodobită de virtuţi creş­ portul comitetului la însărcinarea adunării
Mfiller. Tenorul Desider Mâtray îu rolul tineşti. generale din anul treout, referitor la eda-
Bustul lui Heine. Nici un popor nu
lui Botho von Wendt ne-a delectat şi de „Willst du immer weiter schweifen ? rea „Memorialului din incidentul serbării
14
soie să oultive ou atâta pietate amintirea
astă-dată ou plăcuta sa vooe, âr dintre 8ieh’ das Gute liegt eo nah’. (Goethe). iubileului de 26 ani a activităţii reuniunei.
44
bărbaţilor binemeritaţi de naţiune ca po­
dame au fost aplaudate mai ales d ş6ra O . . . . g) Pertractarea propunerilor insinuate la
porul german. Pieţele oraşelor germane
Paula lansa, sublimă în regiunile superiâre, preşedinte cel puţin cu 24 ore înainte de
sunt pline de statue şi busturl de ale pa­
şi d-şora Iosefa Delius, în rolul Paulinei. adunare, h) Statorirea timpului şi locului
trioţilor, militari şi oivilî, cari şi-au înscris
Peste tot publicul a rămas forte mulţumit pentru adunarea generală viitâre. i) Ocu­
numele într’un fel sâu altul în istoria nâ- Nou abonament
şi credem, că nici aceia n’au avut nimic de parea postului de preşedinte devenit va-
mului lor. Scriitorii mai de sâmă sunt eter-
regretat, cari se aşteptau la clasica tragediă la, oant prin morte, j) închiderea adunării.
nisaţl pe întrecute prin asemenea monu­
a lui Lessing „Emilia Galotti , care fusese
44
mente. Numai Heiue n’are păuă în cj'ua de Gazeta Transilvaniei. Presidiul reuniunei învăţătorilor greco-
anunţată şi care abia acjl sâră se va juoa. u
astăzi monument nioăirî, pentru-oă nu s’a catolicl „Mariana :
găsit încă vre-un consiliu comunal german, 6) Succes vindecător durabil. Durerile de Cu 1 Octomvrie st. v. 1901 N ă s ă u d , la 26 Septemvrie 1901.
•care să-i fi acordat loc pentru un bustmă- reumatism, crucea spinărei şi alte părţi ale cor­
pului se vindecă cu efect sigur folosindu-se spir­ se deschide nou abonament, la care Ignaţiu Seni, Clement Grivase,
oar, deşi coreligionarii săi jidov! au pornit
tul şi sarea A. Moli. Preţul unei sticle 1 Oor. 90 fii. invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii v.-preşedinte secretar.
în mai multe rânduri mişcare pentru ono­
Se trimite cjhmc cu rambursă poştală de farma­ f6iei nostre.
rarea numelui lui Heiue prin un monu­ cistul şi liferantul curţii c. s. r. A. Moli Viena Preţul abonamentului:
ment. Causa acestei aversiuni faţă ou Heine Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să se L i t e r a t i i r ă .
cu
este a-se căuta în scrierile lui, în cari îsl câră Spirtul A. Mol!, provăcjut marca de con­ Pentru Austro-Ungaria: pe un
travenţia şi subscriere. „Cantată . In editura „Fondului Co-
11
bate joo de Germani, şi în aotivitatea lui an 24 cor6ne; pe şiâse luni 12 corâne;
44
odiâsă de spion plătit al Francesilor, pe trei luni 6 corâne; pe o lună 2 resi a apărut într’un volum de 72 pagine
44
contra patriei sale. — Coreligionarii lui Combaterea sensualităţii la elevi. cor6ne. 8° mare „Cantata eseeutată la iubileul de
Heine din Yiena, văcjend, că înourend nu > Pentru România şi străinătate: 50 de ani al gimnasiului gr. or. român din
se pote spera o îndreptare în privinţa Directorul de şc6)ă reală superiâră, pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 Braşov. Poesia de Andreii! Bărseanu, com-
acâsta, au comandat un bust ou destinaţiu- Kemâny Ferencz, a pornit o mişcare cu franci, pe trei luni 10 franci, pe o posiţia pentru oor mixt, solo de tenor şi or-
nea de a-se pune la mormântul lui Heine scop de a pădi tinerimea de relele, oe re- lună fr. 3.50 ohestră de George Dima. Partitură com­
din cimitirul din Montmartre (Paris). Acest sultă din sensualitatea prematură. Numitul Abonarea se p6te face mai uşor pletă şi estras pentru piano. Volumul tipă­
bust s’a lucrat la Viena şi desvălirea lui director s’a adresat acum societăţii de hi- prin mandate poştale. rit în Viena, conţine în frunte poesia oca-
s’a făcut tot acolo în cjiua de 8 Ootomvrie gienă din Budapesta ou rugămintea de a A dministraţiunea. sională a d-lui A. Bârseanu, după care ur-
în „Rotunda , în asistenţa unui public com­ pune la cale nisoe cicluri de oouferiuţe re • mâză composiţiunea musioală de d-1 G.
14
pus în mare parte din cohn-naţionalii lui lative la acâstă cestiune. înjghebarea aoe- Dima. Preţul unui esemplar 10 cor. (pentru
Heine. lor ciolurl ar fi să se faoă ,după următorul România 12 Lei) Se pâte prooura dela di-
program: I. Oonferenţe întroducdtdre: Impor­ reoţiunea gimnasiului român din Braşov.
Nebun din politică. Sâmbătă s’a Jubileul Reuniunei „fVlariana“.
tanţa medioală, pedagogică, sociologică, is­ *
presentat în ministeriul de justiţiă din
torică a problemei. Posibilitatea şi necesi­ Reuniunea învăţătorilor gr. cat. „Mari­
Budapesta un tînăr îmbrăcat elegant şi a A apărut Istoria lumii partea a
tatea unei soluţiunl. II. Oonferenţe medicale: ana“ din vioariatul Rodnei şi protopopia­
întrebat, unde ar putâ găsi pe seoretarulde IlI-a tălmăoită de preotul O. Morariu, după
Rolul medicului de casă, al celui de şcolă tele Bistriţei şi Budacului român, îşi va
stat Szell (fratele ministrului). Spuindu-i-se, Dr. Th. B. Weiter, şi se p6te prooura dela
şi al medicului autorităţilor. Onania, iacii- ţinâ adunarea generală din anul curent, îm­
44
că se află în ministeriul de interne, a clis, Tipografia „A. Mureşianu ou preţul de
uaţiunl moştenite. Hrana. Consilii medi­ preunată cu serbarea jubileului de 25 de ani
că plâcă după dânsul, fiiud-eă trebue sâ-1 a activităţii sale, la 20 şi 21 Octomvrie a. 1 eorână, plus 10 bani porto.
cale. III. Oonferenţe pedagogice: Educaţiunea
împusce. Arătând un revolver dispăru. Po­
simultană (!). Chemarea corpului didactic c. st. n. în Năsăud în sala şeâlei fundaţio-
liţia avisată prin telefon a trimis 2 detec­
de ambale sexe. Higiena studiu obligător. nale eletn. pop. de băieţi şi fetiţe, la care W K V J E R S M 5 .
tivi la miuisteriul internelor, unde în scurt
Chemarea părinţilor. Influenţa adulţilor. Fa­ se îu vită ou totă stima a lua parte atât
timp se presentâ şi tînârul misterios. După d-nii membrii, cât şi onoratul publio inte­ Justiţia la paseri. Găinile au obiceiul
milia şi şoâla. Societatea rea. Măsuri pe­
■dre-care luptă, a fost arestat şi dus la sec- resat de causa învăţământului. de a pedepsi şi persecuta pe câte una dintr’în-
dagogice. Gimnastica. IV. Oonferenţe socio­
ţiă. Aici s’a constatat, că e nebun şi e sele. Se văd adese-orl găini prin ourte pline
logice şi literare. Strada. Drumul la şcolă şi
identic ou oandidatul de deputat Bâla Pro g r a m a : de sâDge şi oiugulite de tovarăşele lor.
acasă. împrejurimile şoolei. Teatru şi loourl
"Vaduay, oare a căcjut la alegeri în Ves- 1) Duminecă în 20 Octomvre la 7*/ Edmonsohn a vă(jut un fel de oiorl ou
de petrecere. Literatura, ţbarele. Scrieri 2
prim. In nebunia sa crede, oâ fratele mi- ore membrii reuniunei se adună în locali­ manta în Shetlanda, adunându-se în mare
pentru tinerime. Ilustraţiunile. Sensualitatea
nislrului-preşedinte pbrtă vina la căde­ tatea şcolei fund. elem. din Năsăud. număr, pe un câmp sâu o colină, şi adu­
în musică. Bibliografia sensualităţii şi a li-
rea lui. 2) La 8 ore pleoare în corpore lâ bi­ când înaintea forului lor un număr de to­
teraturei maghiare îndreptate îu potriva ei.
serica gr. cat., unde se va celebra servioiu varăşe. După un sgomot infernal, adunarea
Furt. Din Haţeg se scrie, că erl nopte Inolinaţiunile sexuale ivite prea de tim
nisce indivicjl necunoscuţi au jăfuit căruţa puriu la tinerimea şcolară, constitne o plagă divin împreunat cu părăstas întru memoria se aruncă ou oioourile asupra nenorociţilor
•de postă când se întorcea dela gara din care se resfrînge asupra îutregei vieţi so­ celui mai zelos învăţător de ore când, a aousaţl pentru a-i sfâşia. Luorul pare de
Sub-Cetate, distanţă de 5 ohm. de Haţeg. ciale a unui popor şi primejduesoe viitorul fostului vicar Ioau Marian, al căruia nume ueoredut, dâr sunt şi alţi martori, cari
îl portă reuniunea, precum şi pentru cei­ afirmă aceste obiceiuri. E. Oox a observat
In lada poştei se aflau 16,000 corâne în şi prosperitatea orl-cărei naţiuni. Idealismul
lalţi membrii răposaţi ai reuniunei. următârele: trecând pe câmp a autjit uu
bani gata şi 30 scrisori reoomandate. Vi­ şi avâutul nobil la un popor stă îu propor­
3. După finirea acestui act membrii sgomot mare în dreptul unor arbori locuiţi
zitiul nici n’a observat, că i-s’a furat ceva. ţie inversă ou crescerea sensualităţii şi de
1
se retrag în oorpore îu aula gimnasiulni de aceste ciori. Mergând să vadă oe e, găsi
Luorul dă de bănuit. S’a pornit cercetare aceea combaterea ei este o problemă im­
sup. fund., unde va urma: vre-o 50 de ciori animate într’o discuţie
•şi visitiul a fost arestat. portantă în pedagogie. Abordarea directă
a acestei cestiunl însă, aşa oum o contem- Şedinţa l-a festivă, a) „Imn ooa- aprinsă în jurul unei tovarăşe de ale lor.
Quinnalul primejduit. Din Roma sional cor mixt, esecutat de reuniunea Acâsta, în mijlooul eeroului, părea dintruntîi
44
plâză directorul Kemâny, după părerea nos-
vine soirea, că tunelul, oare duce pe sub rom. de cântări din Năsăud. b) Deschide­ forte asigurată şi ohiar insolentă în pre-
tră, va produce tocmai efeotul contrar.
'Quirinal, ameninţă ou dărîmare palatul re­ rea şedinţei, c) Esmiterea eornisiunilor pen­ senţa juriului său. In jurul tribunalului mai
Ceea-oe propune d-sa, dealtmintrelea nu este
gesc. Păreţii aşa numitului apartament,-îm­ tru verificarea protocolului şi pentru înscri­ multe sute de oiorl formau un al doilea
ceva nou. Combaterea sensualităţii este un
părătesc au crepat deja, aşa că au trebuit erea de membri noi. d) Raport, general cerc destul de distinct de cel dintâi. Dâr
punct însemnat îu activitatea, ce o desvâltă
•să fiă sprijiniţi grabnic şi sâ se facă întă­ despre aotivitatea de 25 de ani a reuniu­ după cât-va timp, aousata se turbură şi
pe terenul educaţiunei poporelor — bise­
riri la basă. Din causa acâsta o parte a nei. e) Odă festivă la iubileul de 25 de îşi perdu oumpătul; de abia mai vorbea şi
rica creştină.
tunelului a fost închisă. ani a reuniunei „Mariana prin Panfiiiu înolinându-se părea, că cere ertare. Fu însă
44
De când însă în familiile creştine a Grapini, preot în Rodna-uouă. /) Alegerea eseeutată imediat. Adunarea se despărţi
Cărbuni din Ungaria în România. început să dispară oootrolul sever al mo­ apoi. Fapte analoge au fost notate de di­
Vioe-oonsulatul austro-ungar din Craiova ravurilor oopiilor, ba p6te înşi-şl părinţii de membri onorari pre basa propunerii co-
44
mitetului. g) „Dâr n’a fost via , cor mixt verşi observatori. In jurul Berlinului s’a
în raportul său de pe luna Septemvrie ofer esemple rele copiilor prin o viâţâ fa­
de O. M. Cordoneanu, eseoutat de reuniu­ observat următorul fapt : Un ou de barză
scrie, că din Auina se importâză din oe în miliară destrăbălată, prin sprijinirea presei
nea de cântări, h) închiderea şediuţei fes­ fu luat dintr’un ouib şi înloouit cu un ou
oe mai mulţi cărbuni în România, fiind-că pornografioe şi a scrierilor disolvante, cari
tive. de raţă. La timp eşi o răţuşcă mică. Băr­
vama s’a scăcjut dela 50 lei la 5 lei pe ţinţeBC la ruinarea purităţii în modul de cu­
4) La 1 6ră p. in. banchet în sala de batul văc|.ând un palmiped în cuibul său,
vagon. Pentru cărbunii din LupenI şi Pe- getare la tinerele generaţiunl, — au înce­
gimnastică dela gimnas.*) fu estrem de turburat, nu i făcu nimic ne­
troşenl însă s’a menţinut tot vama de put să se înspăimânteze de râdele, oe le-a
5) Luni îu 21 Ootomvrie cu începu­ vestei sale, dâr sbnrâ imediat sooţînd stri­
.50 lei. produs libertinajul în educaţiune, chiar
şi aceia, cari erau mai nainte propagatorii tul la 9 ore a. m. îu sala şcolei fund. elem. găte feroce. Femeia continuă se dea îngri­
Inveţător insultat. In Budapesta s’a de băieţi. jiri puilor eşiţl din ouă. In diminâţa cfilei
cei mai înfocaţi ai acestei pedagogii greşite.
întâmplat auul trecut, cam prin Decemvrie, Şedinţa a 2-a cu următorele obiec te: a patra, după plecaroa bărbatului, s’a
Moravurile corupte ale tinerelor ge­
că un funoţionar dela căile ferate, ou nu­ a) Raportul oassarului despre averea reu­ văcjut în câmpul veoin o mare adunare
neraţiunl însă nicl-odată nu se vor putâ în­
mele Bojan, a întrat într’o şcolă primftrăşi niunei şi pertractarea preliminariului de de berze. Acestea erau în număr de vre-o
drepta numai ou cuvântul şi ou cicluri de
a pălmuit pe învăţătorul Bartalos în faţa budget pro 1901. b) Raportul comisiunei 600 şi păreau a asculta plângerile uneia,
oonferenţe, oum Ie propune Kemâuy Fe­
■elevilor, pe motiv, că acesta i-ar fi bătut pentru censurarea raţiunei reuniunei. c) Ra­ oare era în faţa lor. Timp de bre întregi
rencz. Aici trebue să intervină esemplul
copilul. Tribunalul coreoţional din Buda­ port despre starea bibliotoeei reuniunei. se ridicau mereu grupuri de berze, cari pă­
dat de părinţi şi de profesori prin o viâţă
pesta admiţând oiroumstanţe atenuante, în d) Cetirea disertatiunilor: a) „Posiţia învă­ reau a întărită pe tovarăşele lor. In sfîrşit
moderată, în oare sobrietatea şi virtuţile
‘cjiua de 8 Oot. a oondamnat pe Bojan la ţătorului îu societate, îusufleţirea lui pen­ întregul stol sooţînd strigăte, se ridică şi
creştinfsol să fie diriguitore.
•trei luni înohisâre. tru şcolă , pliu Maoedon Linul, învăţător fiind condus de bărbatul nemulţumit, plecâ
44
De oe să alergăm la oonferenţe, cari
la şcolă fund. din Năsăud, b) „Oum pote spre ouibul unde rămăsese femeia, evident
Teatru german. După două seri re- în caşul oel mai bun pote, vor fi ascultate
infiuinţa şcola asupra bunăstării materiale fârte înspăimântată. Aci păserile estermi-
: lâohe, Miercuri s’a dat opereta „ Waldmei- cu interes, dâr neavând nici o sancţiune mo­
44
a poporului prin Ootavian Doci, învăţă­ nară succesiv pe neferioita mamă, răţuşoa
ster . Ajunge să d'd „musică de Strauss , rală, efeotul lor va dispărâ îu vânt, dâcă uu
44
u
tor gr. cat. în Feldru. e) Raportul comisiu- şi în sfîrşit ouibul.
şi poţi soi înainte, oă representaţia ve avâ vor servi chiar aceste oonferenţe ou subiec­
publio destul, casă plină. Nu numai musica tele lor ghidilitore la nouă motive de des­
*) Sâra tot în acâstă sală concert aranjat de
însă, oi chiar şi struotura piesei este reu­ trăbălare. De ce să căutăm panacea reuniunea rom. de cântări din loc, după care va Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
nită, de unde se esplică putc-rea-i atractivă. în măsuri necunosoute, când avem la înde­ urma petrecere cu joc. Redactor. responsabil: Traian JET. Pop.