Page 104 - 1901-09
P. 104
RED ACŢIUNEA, ,gazeta* iese în Mure fii.
Afliinistraţieea şi Tipografia Abonamente îentrn Aistro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şAselunl
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Soriaori nefrancate nu se pri N-rii de Dumineci 2 fi. po an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, po ş6so
ie prlmoao la Admlnlstraţlune tn luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braşov şi la urmăWrele N-rii de Dumineci 8 franoî.
Se pronumoră la t(5te ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nttx. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Sclialek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelilc Nnchf. Anton Oppelik. Jidmmistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- TArgul Inului Vr. 30, etagiu
barger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şăse
Loopold (VII ErzsAbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond po o colină A N U L L X I Y . 24 cor., pe 6 lunII2 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 215. Braşov, Sâmbătă 29 Septemvrie (12 Octomvrie). 1901.
Catolicii şi noul sistem. din urmă a fost doborît Coloman Manevrele române : Eta ce cetim Procesul lui Novacoviciu
Tisza la Oradea cu ajutorul parti m „Cronica“ privitor la importanţa acestor
Dintre t6te partidele oposiţio- dului independist. manevre. înaintea curţii cu juraţi din Cluşiu.
u
nale maghiare, cel mai urgisit de Aşa a sciut Szell să contrarieze Manevrele corpului al III-lea de ar- (Raport special al „Gaz. Trans .)
guvernul şi sistemul de acjî este tot pe Szilagyi cu Horanszki pentru-ca •rnafă, oare ae fac în împrejurimile oraşului Cluşiu, 9 Oct. n.
partidul poporal catolic. E de in să păstreze tot el ministeriul de in Rîmniou-Sărat, şl-âu atins, punctul culminant — Continuare. —
teres aşa-dâră a cundsce părerile ce terne; acum i-ar plăcâ să facă pe erl şi b (fii.
Ele formâză nu numai evenimentul
lor din partidul poporal despre cel Apponyi preşedinte al camerei în Preşedintele prooede la constituirea
(fiilei, dâr au anul acesta şi o importanţă,
mai nou succes al ministrului-preşe- locul răposatului Szilagyi, ce în- juraţilor şi învită pe acusat de a-se folosi
dinte cu alegerile, piarul acestui sâmnă a face pe prima-donă direc- deosebită. de dreptul de reousare.
Pentru prima dată se face la mane
11
partid, „Alkotmany , spune într’un tăre de teatru, ca să nu pătă cânta. La aoâsta aousatul Gl. Novacoviciu face
vrele din aoest an — chiar şi la oele par
număr mai nou tot ce are pe inimă, Apponyi ar vrea să devină unDeak următârea deolaraţiune:
ţiale, pe garnisâne — înoercarea de a-se
criticând acţiunea liberală a gu în noua cameră, der acâsta nu-i con „On. Tribunal! Prin oprirea de mai
lăsa şefilor de oorp tâtă iniţiativa, fără să
vernului Szell. vine lui Szell, mai bine l’ar înălţa înainte a presidentului, mi-s’a luat putinţa
li-se presorie, oa în anii trecuţi, t6te deta
Pănă acuma, cjice numita foie, pe fotoliul de preşedinte. dea oonstata:
liile luptelor, tâte disposiţiile ce au de luat,
lui Coloman Szell i-a succes a se După-ce adresâză apoi un şir 1) dâoă imparţialitatea judecătorului
punctele la oare să se găsâscă la ore de
duce pe toţi, cari s’au încrezut în de întrebări cu privire la isprăvile se respectă;
terminate, ba chiar şi oualitatea de învinşi
el; numai pe partidul poporal nu l’a liberalismului pe terenul politicei bi 2) de a fixa, dâoă juratul are oondi-
sâu învingători.
putut păcăli nicî în parlament, sericesc!, constată, că legile biseri ţiunile de a aprecia just şi în cunoscinţă
Anul acesta se face înoercarea oapa-
nici la alegeri, fiind-că el nu s’a cesc! politice au avut în cei şâse de oausă, atât lupta dinastică şi de libertate
cităţii şi a spiritului tactic al oficerilor noş
încrecjut în sinceritatea cuvintelor an! din urmă efecte fărte stricăciăse, a poporului român purtată în 48—49 în
tri şi manevrele presintâ astfel un interes
lui, când a proclamat „dreptul, le ceea-ce se păte dovedi prin date sta contra partidei maghiare antidinastice, în
mare, oăcl ne vor arăta la ce ne putem
11
gea şi dreptatea , nu s’a încrezut în tistice, şi combate pe acei catolici, regimentată sub stâgurile lui Kossuth, oât
aştepta din partea armatei nâstre într’un
noul sistem, că vor fi alegeri curate cari sprijinesc sistemul liberal şi an- şi personalitatea oonduoătâre a lui Avram
oas de răsboiîL
şi n’a sperat nicî un bine pentru tirevisionist al guvernului Szell şi Nu ne îndoim, că corpul nostru ofi- Iancu, despre oare se agită în aoest prooeâ
ţâră dela liberalismul lui. părtinesc pe candidaţii săi. Rău fac, ţereso va fi la înălţimea misiunei sale şi urzit în urma protestului meu, contra insul
înşirând fapte pentru justifica cjice, acei catolic!, car! înjurând par va dovedi tuturor, că sacrificiile, oe ţâra telor aduse împotriva luptei poporului român
rea afirmărilor sale, f6ia partidului ca tidul poporal, dau mielul în grijea şî-a impus pănă astăcjl pentru armată, vor şi a eroicului său şef Avram Ianou;
0
tolic constată urmâtbrele: Fostul lupului. Deocamdată, (fim „Alkot- fi răsplătite cu încrederea, ce trebue să in 3) de a statori, dâoă juratul are pu
ministru-preşedinte Banffy după-ce a many“, numai kossuthiştii şi cazarii spire în viitor o armată puternică, bine terea intelectuală de a judeoa jurisdicţiu-
fost răsturnat a cjis, că pe el nicî vorbesc despre secularisare şi despre condusă. nea, valârea, formele şi conţinutul de drept
odată nu l’a înşelat nimenea — sin confiscarea învăţământului din par Manevrele aoestea mai sunt caracte al unui ordin, ce ni-se impută a’l fi atins,
gur numai în Coloman Szell s’a în tea statului; guvernul încă tace, dăr ristice şi prin faptul, oă iau parte la den şi are posibilitatea de a veni cu mine îm
şelat. Der şi viclănul Colom. Tisza, va veni vremea, când liberalii dela sele ârăşi pentru prima-dată bataliâne de oontact nemijlooit în limba mea maternă;.
vestitul tactician, a păţit’o faţă cu guvern din nou vor năvăli asupra miliţieni complect mobilisate, oa într’un Tocmai din refusul d-lui preşedinte şi
Szell. Când acesta a venit la putere bisericelor, ca să le dărîme. cae de răsboih. din vederea listei, am primit convingerea,,
tiszaiştii şi banffiştii erau încă vre-o In fine foia catolică se plânge, oă numai persâne aparţinătâre esolusiv na
60 în dietă; atunci contele Ştefan că guvernul Szell a umblat în tot Proclamaţia comitetul macedo ţionalităţii maghiare, urmaşi ai aoelora,
Tisza a voit să iasă din partid, dăr chipul să sdrobâscă partidul popo nean. piarul „Riformi,“ organul comitetu oarî au luptat la 48—49 oontra dinastiei
bătrânul Tisza, de tămă ca să nu se ral, aliându-se contra acestuia libe lui revoluţionar macedonean, a publicat o şi a Românilor oonduşl de Avram Ianou,
disolve parlamentul, a făcut ca toţi ralii cu kossuthiştii. De aceea de proclamaţia a numitului comitet adresată lipsite de ounosoinţe istorioe şi de drept
ai răi să rămână şi mai departe în clară, că noul sistem îl consideră „naţiunei bulgare . Proclamaţia solicită public pentru a judeca controversa naţio
11
partid, sperând, că vor pută răs mai periculos decât cum a fost sis sprijinul Bulgarilor pentru ţâra, „oare de nală dela 48—49 şi caracterul lai Avram
turna pe Szell mai curând său mai temul brutalităţii făţişe a lui Banffy, cinci secole geme sub tirănia cea mai gro Iancu, precum şi valârea ordinului stăpâ
târcjiu cu ajutorul aliaţilor lor din căcî, deşi nu păte seduce pe cei zavă". Spune, că în Macedonia sunt la or nirii discutat de mine,frustrat fiind de ime
stânga estremă. grupaţî în jurul drapelului lui Fer- dinea cfi'lei arestările, sohingiuirile, aprin diatul contact, necunosoând judeoătorul
Au încercat’o acâsta mai întâiu dinand Zichy, pe cei mai slab! to derile, omorurile şi jafurile săvârşite de limba mea, mă văd necesitat de a ridioa
cu ocasiunea modificării legii pentru tuşi îi amăgesce. Turci. Apelâză în fine la toţi Bulgarii să esoepţiune oontra capacităţii domnilor ju
jurisdiţiunea Curiei, âr mai în urmă Se mângâie însă „Alkotmany întindă mână de ajutor „fraţilor în lupta raţi de a mă judeoa, şi a cere recursarea tu
u
când cu desbaterea legii de incom cu aceea, că partida creştină po contra tiranului . Proclamaţia pârtă săm- turora, neputând să admit verdictul unui
11
patibilitate. Der Szell atâta s’a porală s’a întors nu slăbită, ci în năturile lui Stoian MihailovicI (preşedinte), tribunal de partid şi rassă."
tocmit, pănă când i-a fript pe tisza- tărită în dietă, unde îşî va împlini Ivan Toncev (vioe-preşedinte), Ivun Stoicev Preşedintele chiamă la ordine pe aou-
iştî. Aşa s’a întâmplat şi la alegeri; şi pe viitor datoria sa. (secretar), Bjelev (cassier), Stoian Nicolov şi sat pentru vorbirea energică şi bine mo
şi aici a fost tocmălă pănă în cele Anton Bozukov membrii. tivată şi-l ameninţă, oă la oas când ar faoe
FOILETONUL „GAZ. TRANS". ale vremurilor deja de mult răsuflate sunt şi importanţa istorică-culturală a unui mun- Vechea nâstră literaturată bisericâsoă
espuse de a-se reduoe la nisoe microsco oitor intelectual ca Ooresi. a creat’o necesitatea, şi nu imbold mai înalt
pice punotuleţe, nulităţi sâu chiar de a-se Tipăriturile românescl ale diaoonului artistio. De aici apoi oaraoterul anonim al
(14) pierde eu totul în infinitul spaţiului. Ooresi^ precum dovedesce o privire oritică aoestei literaturi.
Adevărata mărime şi splendâre o pu asupra limbei românescl depuse în aceste Ambiţiunea artistului sâu literatului de
Coresi scriitor seu tipograf? tem recunâsce şi înţelege numai din ne tipărituri, nu sunt traducerile proprii ale adî de a-şl lega numele pe veclnioie de opera
mijlocită apropiere.
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură lui Ooresi. Limba aoestor traduceri, prea ar- sa n’au cunoscut’o primii noştrii traducători
cultă naţională la JRomăni. A apreţia după merit o figură cultu chaică, prea învechită pentru epooa, în care bisericesc!, mai ales în primele timpuri, când
(Continuare.) rală de valârea şi mărimea diaoouului Co a trăit Ooresi, aparţine unei epooe cu mult biserioa oficiâsă slavă ar fi văcjut ou oohl
resi însemnâză a te desbrăca mai îutâiQ mai îndepărtate în istoria limbei române. răi orl-ce încercare de a strecura în bise
Care este însă valârea absolută, pro
de vederile avansate ale presentului, a-te Ceea-oe faoe Ooresi oa scriitor, e pu rică limba „prdstă românâsoă, precum să
u
priu (fiisă, individuală a aotivităţii literare
transpune iu haina contimporanităţii, şi de ţină adaptare sâu modernisare, prin oeea numea pe atunci.
a diaconului Ooresi, ca om nu al literelor,
acolo, din imediată apropiere a măsura ce el nu se ridioă mult din categoria aşa Tot ceea ee au făcut traducătorii ano
al tipariului, ci al condeiului ?
oonturile-i de mărime după raporturile res- numiţilor copişti, a căror importanţă în is nimi ai vechei nâstro literaturi bisericescl,
Oum ni-se presentâ Ooresi oa scriitor
trînselor relaţiunl culturale de atunci. toria nâstră literară e de altmintrelea des au făout desbrăoaţl de orl-ce sentiment
de sine stătător?
Aşa contemplat diaconul Coresi, tre tul de apreţiată. egoistio, fără niol o pretenţie, ci numai din
A judeca o figură aparţinătâre trecu
bue să apară înainte-ne în conturile res Merită cu tâte aoestea diaoonnl Oo purul sentiment de datorinţă peutru tre
tului cultural prin prisma aotualităţii de
pectabile ale unei reale mărimi, âr activi resi oualificativul modern de plagiatori buinţele biaerioei, oa „sâ-şl plătâsoă dato
acjl, a mărimii presentului, ar fi o elemen La niol un cas nu, şi âtă pentru ce.
tatea lui ast-fcl apreţiată devine epocală în ria" pentru „talantul" ce li l’a dat
tară greşală de oritică literară şi n’ar în
lumina trecutului şi a desvoltferii ulteriâre Proprietatea literară este o noţiune încă Dumnedeu, preoum se esprimă mai târcjiu
semna, decât a vedea totul într’o lumină
istorice. necunoscută la primii întemeiătorl şi susţi metropolitul Yarlaam în precuvântarea pre
spălăcită, falsă şi nedrâptă.
Din micimea împrejurărilor, între cari nători ai literaturei române bisericescl. în dicilor sale [Carte rumânească de învăţă
Nu din distanţa presentului trebuesc a trăit şi lucrut, şi din mărimea efectului, săşi literatura e o noţiune încă necristali- tură, Iaşi 1643],
contemplate dimensiunile trecutului, căci ce l’a avut activitatea lui asupra vremuri sată în lumea intelectuală a înaintaşilor In chipul acesta textul bisericesc odată
ast-fel privite oele mai imposante figuri lor de mai târcjiu, trebue estrasă valârea noştri din acele vremuri. tradus românesce, însă fără ca numele tra-
