Page 105 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 215. —1901.

a treia 6ră asemenea deolaraţii, are să'tragă fiind în legătură cu arătarea procurorului Funcţionarii trimişi din când în când români**, oi ţin la „frăţietatea maghiaro-
conseouenţele, aduoând tribunalul verdictul în acâsta oestiune, ou atât mai puţin, fiind- de cătră Sultan nici nu sunt oapabill de-a română** şi se simţesc îndestuliţl ou gu­
direot. oă în aoest aot nu se pomenesoe nici nu­ inspira respectul numelui turoeso. Deprins vernul şi partida liberală (!) La acestea sou-
Juraţii într’nn glas aprobă pe preşe­ mele aousatului George Novaooviciă, nici ceda ameninţărilor Albanesilor şi a dis- lându-se rătăcitul preot Paşoa i-a răspuns
dinte cu „hslyes, igy van, ugy kell!“ (oo- articolul inoriminat şi data denunţării pro­ titui, după reolamaţiunile lor pe agenţii, cu cuvinte însufleţite, că atât el, cât şi oei-
rect, aşa e, aşa trebue) „Mâg az kellene, curorului ; cari le displac, Sultanul nu numesce, afară lalţl presenţl întru tâte oonsimţeso cu gu­
hogy ne legyiink a 48 beliek utodjai, biisz- Considerând, că decisiunea senatului e rare escepţiunl, decât funoţionarl dis- vernul şi partida liberală (!) şi se vor uisui
u
kâk vagyunk atra! (Numai aceea ni-armai de acusă adusă în 22 Maiu 1900, şi espe- graţiaţl. Dibra n’are, decât doi funoţionarl la realisarea amintitei „frăţietăţi**.
trebui să nu fim urmaşii celor din 48, suntem diată la judecătorul de instrucţiă din Sibiiu turci: mutessariful şi oomandantul gendar- De sine se înţelege, că după-oe şi-au
mândrii de acâsta.) la 20 Iunie al aceluiaşi an, nu conţine nici meriei, faţă cu cari populaţia n’are nici o umplut cu toţii stomacurile ou liouidul lui
De sine se înţelege, oă pe ei nu i-a chiă- hotărîre, nici disposiţiune pentru faptul in­ consideraţiune. Bachus şi s’au însufleţit, au eşit afară din
mat la ordine. criminat şi contra autorului învinuit, ci toc­ In resumat, Sultanul nu mai este stă­ ospătăriă cu capetele ridicate, ţinându-se
E caracteristică părerea unui jurat mai decisiunea contra acestora i-se comite pânul acestor ţinuturi ale Albaniei şi nu-şl fâloşî, că au fost aşa de fericiţi de au mân­
despre apărătorul Dr. Frâncu. Anume, în­ judecătorului de instrucţiă din Sibiiu, deci menţine debila sa autoritate, decât graţie cat la o masă cu Măria-Sa Nemânyi. Noi
trebat fiind un jurat de oătrâ un soţ al său, nici ca principiu, nici ca dată nu p6te fi divisiunilor, oe-i separă pe Albanesl. Ora­ însă cei ou inimă română le deolarăm ce­
că oiue e d-1, care şâde lângă acusat? la apreţiat ca întrerupere; şul Dibra singur este sfâşiat de două-decl lor rătăciţi, oă-i eschidem pentru totdâuna
luminat ou următorele cuvinte „Az egy Considerând, că primul act dispositiv de facţiuni. Oraşele Dibra şi Ebassan, cari, din societatea nâstră şi îi vom arăta ou
vâres szâju, rabiatus iigyvâd**. (Acela e un contra aousatului şi articolului încriminat unite ar fi tari, se detestă reciproc si trăeso degetul şi acelor Români, cari nu-i cu­
advocat colţos şi rabiat.) este ordonanţa de instrucţiă a judecătorului în certuri continue. nosc, ca să se ferâscă de ei. In veci po­
Acusatul anunţă nulitate în contra de instrucţiă din Sibiiu, adusă la 6 August Dâr, dâcă Albanezii sunt neuniţi între menirea lor ! Amin.
constituirii juraţilor pe basa §-lor 343 şi 1900, deci peste 6 luni dela apariţiunea sine, ei ţin mai pe sus de t6te la liberta­ Notez de alt-oum ou buouriă, că in­
427 p. I. din oodul penal. articolului semnat de G. NovacovicI; tea lor, ceea-ce constă în a nu face, decât teligenţa română, între cari şi doi am­
Procurorul refusă dintre juraţi pe aoeia Considerând disposiţiile cuprinse în ce le place lor. Aşa anul trecut, ou ploiaţi mai principali, n’au luat parte niol
pe cari îi cugetă mai domoli, primind pe §. 28 art. XVIII din 1848 susţinute prin tâte instrucţiunile formale ale Sultanului, într’o privinţă la alegere. Onâre lor!
cei mai înfuriaţi, ou deosebire pe jidani. §. 7 al legei de introducere, precum şi de- au oprit luorările d’abia începute a unei
Corespondentul.
După constituirea juraţilor se deschide terminaţiunile §. 108 al legei penale, în şosele, oare ar fi legat Dibra cu oraşul
uşa sălii pentru de a lăsa înăuntru pe as­ legătură cu §-fil 326 şi 352 ai procedurii: Struga, motivându-o acâsta, că ei nu vrâu
cultători. Apărarea, cu tote că e convinsă în o şosea, pe oare s’ar putâ aduce la ei tu­
Meetingul SarafofF-ilor. Marţi s’a
Tinerimea română, oare aştepta ou fond despre nevinovăţia aousatului, după- nuri. Aceleaşi proteste a’au repetat în con­ ţinut în Sofia un mare meeting al membri­
nerăbdare să fie lăsată în sală, apare de­ oe terminul de 6 luni dela arătare pănă la tra proieotului mut essarifului, care voia să lor societăţii maoedoneue. Meetingul a fost
odată într’un număr aşa de mare, încât prima disposiţiă meritoriă judecâtorâscă s’a oonstruâscă o casarmă în Dibra de jos bine cercetat. A fost deschis de veteranul
umple sala întrâgă, aşa că şi însuşi presi- depăşit, e datâre a invoca presoripţiunea, (cartier musulman, la distanţă de 3 6re Dimandiev, care fu ales preşădinte ad hoo.
dentul, spăriat de numărul imposant al ti­ a oere imediata sistare a urmăririi şi achi­ dela. oraşul principal), două casarme nouă Primul orator Dr. Gendiev a vorbit despre
nerilor, şi observând, oă toţi sunt români, tarea clientului său**. în Dibra însa-şî şi diverse posturi de sol­ Bituaţia insuportabilă a populaţiuuei creş­
îi face atenţi să păstreze liniştea, amenin- Preşedintele la cerere constată, că în- daţi pe malul stâng al Drinei. Pentru cal­ tine din Macedonia. După el Fopov şi Ster-
ţându-i la din contră cu regulamentare. tr’adevăr în decisiunile senatului de acusă marea acestei resistenţe, Sultanul a chemat ezov au vorbit despre prigonirile, la cari
Terminâudu-şî cuvintele, se adresâzâ cătră se invâcă alt număr, decât n-rul arătării, ia Constantinopol pe oincî din principalii sunt espuşl în timpul din urmă Bulgarii din
interpret şi-i spune, ca să-i traducă cuvin­ şi că nu e pomenit nici autorul, nici arti­ şefi dibrioţî, dâr populaţiunea din Dibra s’a Adrianopole, Cotura şi Deber. Pe basa
tele şi românesce. Cas ne mai pomeuit în colul incriminat. Declară, că procesul e sistat. adunat numai decât la moschee şi a îm­ oelor aucjite, adunarea a decis să se adre­
justiţia ungurâscă!! Procurorul neîndestulit cu „sabia lui piedecat pleoarea şefilor lor. seze guvernului o petiţia, în care oere ener­
Damocle, care atârnă de 2 ani asupra ca­ In Elbassan, unde se produseseră tul­
Ridioându-se procurorul cere, oa să se gica intervenire a guvernului în interesul
pului aousatului** (cuvintele lui proprii), burări din oausa impositelor şi din oausa
lase ours liber justiţiei, de6re-ce nu esistă Bulgarilor asupriţi din Macedonia. Cu pro­
apelâză. presenţei zapoiilor originari din Dibra, ora­
presoripţiune, fiind-că senatul de acusă a vocare la punot 23 din tratatul dela Ber­
„Cernesteanul“. şul rival, Sultanul a trebuit de-asemenea să
hotărît deja în 22 Maiti asupra arătării lin, adunarea cere să se ia aot despre do­
cedeze oaprioiilor supuşilor săi.
sale, deci presoripţiunea de 6 luni, oonform rinţa, ca Bulgarii, oarî înafară de hotarele
Ou un cuvânt autoritatea Porţii nu
§-lui 108 din codul penal, nu e întreruptă. Situatiunea în Albania. patriei-mame să nu fie espuşl şi în viitor
La aceste apărătorul d-1 Dr. Frâncu > i este deoât nominală în totă Albania oen- tratamentului barbar şi neuman de pănă
Piarul „La Roumanie“ în nu­ trală. aoum. — Aderenţii lui S&rafofF nu se as­
face următârele observări:
mărul seu dela 10 Oct. n. publică o tâmpără. Cu tot preţul vor să atragă aten­
,Considerând, că cererea de urmărire
interesantă scrisore dela corespon­ ţiunea lumei asupra lor şi ţiu pururea viu
împotriva aousatului G-. Novacoviciii şi de­ Alegerea din Cehul-Silvaniei.
dentul seu din Constantinopol asu­
nunţarea articolului inoriminat „Apel la spiritul de vrajbă şi neliniştire.
pra situaţiei din Albania. Etă întră Cehul Silvani ei, 8 Ootomvrie.
1
tinerime *, apărut în c^iarul „Tribuna** în 9
ducere numita scrisore:
Decemvrie 1899, s’a înaintat la tribunalul Onorată Redaoţiune! In Cehul Silva-
Misionara Miss Stone si Bul-
de pressă, oa senat de aousă, numai în 10 Puţina autoritate, pe care şl-o păs niei, de care se ţin mai multe comune ro­
gării. „Pester Lloyd** află din Sofia, oă
Maih 1900, sub n-rul procuraturei 2757; trase încă Sultanul în aceste regiuni, a dis­ mâne de sub pâlele codrului bătrân, s’a fă­
acum e sigur, oă răpirea misionarei ameri-
Considerând, oă senatul de aousă, părut. Nici un soldat turo, nici chiar un cut alegere de deputat, oa şi în cele mai
peste tot n’a adus niol o deoisiune asupra funcţionar nu îndrăznesce a pătrunde în multe cerourl electorale în 2 Octomvrie, caue, miss Elen Stone, este opera lui Sa-
rab ff. Miss Stone a fost vâcjută aprâpe de
arătării procuraturii, fiind-oă în deoisiunea distriotele locuite de Malesioţî şi cari sunt fiind ales, din lipsa de contra candidat, Banja ou 4 Bulgari travestiţi ca Turol,
ece
acestui senat, ou data 22 Maia 1900, la situate pe malul stâng al Drinei la porţile prin aclamaţiune fostul deputat Dr. Nemânyi
care se provâoă acusatorul public, în soop Dibrei. Chiar în Dibra mutessariful este ne­ Arnbrus (Neumann Abrahâm.) oarî au treout cu ea frontaria bulgară. Miss
de a dovedi întreruperea presoripţiunii, nu contenit insultat şi nu se pote menţine în La alegere, durere, au luat parte şi Stone trebue să se fi aflând pe lângă mă­
se face provocare la denunţul procurorului oraş, decât cu sprijinul garnisânei. încât vre-o 150 alegători români, fiind aduşi la năstirea Rilo. Călugării dela acea mănăs­
tire sunt amiol ai comitetului macedonean
Nr. 2757, oi la arătarea 2759, deci acest pentru aplicarea legilor, nici nu este vorbă urnă parte de oâţl-va cehanl, parte de unii
act judecătoresc nu se pâte considera oa de aşa ceva. Brigandagiul a devenit un fel preoţi şi învăţători rătăciţi, cari pentru in­ şi probabil dânşii sciu în ce loc se află ea
acum. Se pare, că vestitul bandit Haliu e
de drept pentru Dibrioţî, ca şi pentru Ma- terese materiale nu s’au sfiit a lua parte
complice la răpire, ţiiarele bulgare anunţă
lesioţi şi-i vedl trecând dincolo şi outree- activă atât la alegere, cât şi la banchetul
că s’a găsit la Varna cadavrul lui Haliu,
ducătorului să rămână legat de traducerea rând Macedonia. Aoolo se ciocnesc câte' dat de deputatul ales. acâsta în scop de a-l sustrage dela căută­
odată ou soldaţii resfiraţi prin munţi pen Şi anume, următorii preoţi: Andrei
sa, să transpune prin copiare din genera- rile poliţiei. „Daily Telegraph** primescedin
tru a-le opri trecerea, ei însă nu tolerâză, Centea din Asuagiul-de-jos (păn’ acuma
ţiune în generaţiune, făcându-se însă cu fie­ Washington scirea oă, după informaţii si­
oa trupele să-i urmărâscă dincolo de limita „daoo-românul** oel mare) ; Mândruţ din
care transoriere adaptări şi corecturi mai gure, guvernul bulgar conspiră (împreună
isteţe său mai stângace după cunoştinţele administrativă a sandjacului, care pentru Mânău (oare după astfel de fapte se pote cu comitetul macedonean în privinţa răpi-
dânşii este frontiera Albaniei. numi şi Hîduţ); Păşea din Şilimeghiu (ora­
şi capacitatea copistului. rei misionarei americane miss Elen Stone.
înşişi ofiţerii de poliţiă dinsandjacu torul curagios al celor rătăciţi); Boca din
Intre aceşti copiştl-corectorl looul de
frunte îl ocupă diaconul Ooresi, mai ales Kirehovo, limitrof eu cel de Dibra au or­ Benefalva (fostul gimnasist de Năsăud);
prin faptul, că aceste vechi traduoerl le-a din de-a respecta acest drept de jaf. Ioan Pap din Biuşa (oare, precum să vor-
In acest punot, stăpâni în casa lor, besce, a fost alungat din mai multe pa- SOIRILE BILEI.
eternisat pentru prima 6ră în tipar, prin
Dibrioţii profită de situaţia lor şi resping roohii) ; Petru Tămăşan din Noţig („nes-
ceea-ce a dat primul impuls adânc simţit — 28 Septemvrie v,
pentru stabilirea limbei nâstre literare fără escepţiune orl-ce saroinl ar vrâ să le torul" preoţilor români din Sălagiu), fai­
impună guvernul. Nu numai că nu se plă- mosul Grigorie Pop din Bulgariu şi iscusi­ Superărî „patriotice**. Două foi maghia­
de acjî.
tesce dijma, dâr anul aoesta nici comisia tul ioan Lengyel din Corni (care, precum re nu pot durmi liniştite din causa lui Mihai
E aşa-deră Ooresi plagiator său nu? Vitâzu. „Egyet..** e supărată foc pe prof.
Precum idea de posesiune literară ar de recrutare n’a putut prinde un singur cjise, nu din dragoste cătră Nemânyi, oi
fecior măcar. pentru afaceri private a venit la oraş). univ. Tocilescu şi pe ceilalţi esoursioniştî, oarî
fi un anachronism oel puţin la Români, pen­
Funcţionarii sunt complioii populaţiei, Afară de aceştia s’au înfăţişat mai mulţi în­ au fost la Mănăstirea Dealului să serbeze
tru acele timpuri, tot atât de puţin potri­
pe care o administreză, fiind şi ei tot Al­ văţători flămâncjl şi vre-o 2 — 3 nădrăgsrl memoria lui Mihaiu Viteazul, âr „Bp. H.“
vită ar fi pentru Ooresi, ca cărturar-literat, e grozav de indignată'pe prof. univ. lorga,
ou&liticaţiunea de plagiator în sensul modern banezi şi mai toţi Dibrioţî. Ei dispreţuesc nebăgaţi în sâmă.
fără târnă guvernul, ai cărui supuşi sunt Dintre preoţii sus numiţi au luat parte care aflându-se îu Budapesta pentru cerce­
al cuvântului. A fost o muncă oinstită, tări istorice, a îndrăsnit să ţină studenţi­
onestă după concepţiunile aceler timpuri, şi-l sfidâză fără să fiă pedepsiţi. Aşa în la banchet următorii: Centea, Mândruţ, lor universitari români o oonfereuţă despre
activitatea literară a lui Ooresi, deşi acâstă Iulie treout tribunalul de Dibra s’a pus în Paşca, Ioan Pap, Tămăşan şi G. Pop. Scan­ M'haiu Vitâzu.
activitate nu constă din înoercarî proprii grevă şi nu şl-a reluat funcţiunile, decât dalul şi baljooura însă şl-a ajuns culmea
după-ce li-s’au plătit lefurile, cu cari minis­ sub durata ospăţului, adecă a banchetării, Emigrările. După statistica oficiâsă
literare, ci să reduce la copiarea şi prelucra­
trul de justiţiă. era în restanţă. La lOSep oând şeful partidei liberale cu numele Fo- în luna lui August a. o. s’au dat 6419 pa-
rea materialului deja esistent în literatura
biserioâscă română. A fi făcut acesta ou temvrie gendarmeria a refusat serviciul şi dor Elek soulându-se şl-a ridioat paharul sapârte pentru Ungaria (şi Fiume). Minis­
succesul intenţionat, pentru acele timpuri e nu l’a reluat, decât după-ce li-s’a plătit „în onârea Românilor** presenţl, cjicând în- trul de interne, a dat 6358, ministrul â la-
salarul. tr’altele, că se bucură din tot sufletul, oă tere 50 şi în fiue guvernorul litoralului un-
nu numai mult, oi chiar fârte mult.
Ofiţerii şi soldaţii garnisonei de Di şi Românii din cerc au luat parte în aşa garo-oroat 11 pasapârte. Cei 6419 au mai
(Va urma.) Nicolae Sidică.
bra sunt pe punctul de-a imita esemplu frumos număr la alegere, prin ce dovedesc, fost însoţiţi de alţi 865 emigranţi. După
gendarmilor pentru aceleaşi motive. oă nu s’au lăsat să fiă seduşi de „daco- oomitate mai multe pasaporte s’au dat: în