Page 106 - 1901-09

Nr. 215—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

comitatul Zemplin 786, Soepuş 476, Sibiiu Maghiarii din Bucurescî se buoură un pas spre decristianisarea totală a Uni­ d-1 Muntean, — oă „ori în care comună
412, Ung 387, Şaroş 321, Târnava-mare de cea mai mare libertate. Ei pot să-şi versităţii din Budapesta. să fi fost cel mai mio ohef", din oontră
288, Treiscaune 262, Oiuo 217, Gomor 176, serbeze tâte cjilele lor naţionale după-cum d-sa „a desluşit poporul, ca să nu aştepte
Prinderea unei balene. Din Fiume
Braşov 166, Baoiu-Bodrog 166, Maramureş le doresce inima. Pe oând în Braşov Ma­ mâncări, beuturl ori vinars, pentru-că ru­
se sorie, că lângă Zengg a fost prinsă fii-
146, Alba-inferiâră 121, Tolna 112; mai ghiarii n’au Indrăsnit să serbeze c^iua de 6 şine este, oa ciue-va să-şî vândă oonvinge-
1
lele trecute o balenă uriaşă, lungă de Q /^
departe din Budapesta au emigrat 254, din Octomvrie, pănă în aoest an, în Bucurescî rea sa pentru beuturl şi altele .
u
metri şi grea de 30 măjl metrice. Mon­
Panoiova 66. Osie mai multe pasapârte s’au o serbâză de-o lungă seriă de ani. Anul Pice mai departe, că este un neade­
strul marin a fost espus vederii publi­
dat pentru America 2703, pentru Europa 2636 acesta fiiua de 6 Octomvrie, fiind într’o văr cutezat, că densul în vorbirea sa diu
cului.
pentru România 1047, âr pentru Rusia 101. Duminecă, misionarul maghiar Bâlint Jânos, Orăştiă ar fi scusat maghiarisarea numelor
Numărul pasapârtelor date în Croaţia şi la sfirşitul predioei a vorbit despre impor­ de localităţi, fiicând, că le-ar fi oerut îm­
Răsboiul din Africa-de-Snd.
Slavonia este 2757, dintre cari cele mai tanţa fiilei Ş> a invitat publicul să se r6ge îm­ prejurările şi trebuinţa ofioiilor publioe.
multe pentru America 1024, pentru Bosnia preună pentru cei 13 generali eseoutaţl la Arad In fine d-1 Muntean asigură, oă cei
A dl sa împlinesc doi ani de oând
şi Herţegovina 670, Europa 417 şi pentru de cătră austriac!. Pe urmă corul maghiar, 221, cari au votat pentru d-sa, „au votat
Engleeii şi Burii se răsboeso cumplit în
Serbia 320. sub conducerea lui Vizi Dânes, a oântat diu convingere" şi nu pentru-oă ar fi fost
Africa-de-Sud: cei dintâiîi pentru a cuceri
câte-va cântece funebre. seduşi. Pentru baronul Nopcsa au votat
şi subjuga pe un popor brav, cei din urmă
Oficerii din armata comună cer 149 Români, între cari şi trei preoţi:
permutarea. Mai multe sute de ofioerl de D-I C. Gabrielescu, prefect de pentru a-şl apăra libertatea şi neatârnarea. Avram Nioulae gr. cat., Dionise Lula şi
infanteria o. şi reg. de pe la regimentele Brăila, ginerele regretatului V. Sasu, cu­ De doi ani bubue tunul în văile şi munţii Irimie Necşa gr. or.; pe aceştia însă, fiice
ungare şî-au oerut permutarea la Land- noscut şi în Braşov ca filantrop, a fost nu­ Transvsalului, Oranjelui, în colonia Cap şi d-sa, anonimul raportor nici că-i pome-
s au
mit membru la Curtea de Apel din Galaţi. în Natal şi di de fii ’ văfiut înşelaţi în
wehrul austriao. Ministrul de răsboiă a
speranţele şi credinţele lor aoeia, cari vesteau neace.
acordat cererea la 140, âr pe cei-lalţl i-a Numire. Din Ciaohi-Gârbău ni-se Aceste sunt în esenţă observările,
molcomit avansându-i pe fiiua de 1 Nov. sorie, oă Oonsistoriul din Blaşiti a numit urţi eţ orii, oă leul britanic va sfâşia şi va oe le face d-1 Muntean la corespon­
repune chiar din înoeput pe aoel popor,
pe d-1 Jovian Andreiu, paroch gr. cat. în denţa din oestiune. întâmpinarea d-sale în
Castelul dela Silllea, unde petre­ oare a apucat armele, oa să-şi apere oe are
Ciachi-Gârbâu, de administrator protopo- eatenso nu o putem publica din oausa vio­
ce Regele Carol şi prinoipele moştenitor mai soump şi mai sfânt.
peso al traotului Dergei.
ou prinoesa în timpul ultimelor (Şile ale Răsboiul aoesta, oruut şi nemilos, a lenţei de limbagih, de oare se folosesce
manevrelor române, aparţine dâmnei Elena Piliczeliely se numesce aoea locali­ trecut prin fase multe si mari, ounosoute într’ânsa nu numai la adresa inteligenţei
Grădişteanu, mama d-lui Ionel Grădişteanu, tate, unde alegerile espirate au lăsat ur­ tuturor. Burii au fost reduşi în număr, dâr române din Orăştiă, oi la adresa inteligen­
fost ministru al lucrărilor publice. Castelul mele cele mai triste. După constatările ofi­ neînfrânţi în hotărîrea de a-1 purta pănă ţei nâstre naţionaliste în genere.
. fost construit în 1886 de arohitectul ciale mai reoente nu patru, oi uus-spredece la estrem, în firma speranţă, oă viotoria va
Hontrik, care a făcut o adevărată reşe­ 6menî au culcat la pământ glânţele gen- fi a lor. Teatru german.
dinţă princiară. Castelul se înalţă în mij­ darmilor, âr 31 persâne au fost rănite, din­ Din incidentul acestei triste aniversări,
In sâra fiilei de 10 Octomvrie am
locul unui parc de arbori sooularl şi domi- tre cari unele de mârte. foia englesă „Daily Mail publică un arti- avut o representaţiune olassică la teatrul
u
nâză o regiune superbă, oare se p6te vedâ cul caracteristio din oare reiese, oă oausa
forte bine din turnai castelului, oe are o Batalionul ÎV al regimentului 51 de Angliei stă forte rău îu Afrioa-de-Sud. ţ)i&- german : S’a dat „Emilia Galotti“ de Les-
infanteria diu Oluşiîi după o absenţă de 4 smg. Subiectul piesei este cunoscuta isto-
înălţime de 20 metri. gAripa drâptă a cas­ rul din Londra face aspre imputări guvernu­
ani s’a întors erî, în 9 Ootomvrie aoasă riă ou fiica plebeianului Virginius (449 a.
telului conţine apartamentele reaervate Re­ lui, oă aoesta încă şi afiîsă mai lâgănă în spe­
din Bosnia. La gara din Oluşiîi batalionul Ohr.), cu numele Virginia, pe oare a ucis’o
gelui, earî sunt mobilate forte somptuos, ranţa, oă prin trimiterea de trupe ridioule
a fost aşteptat de corpul oficeresc ou patru propriul său tată, pentru-ca s’o scape de
având tablouri şi obiecte de artă de mare în Africa, va duce la sfîrşit opera sa. Apoi
generali în frunte. La întîmpinarea prima­ ruşinea, ce i-se pregătea de cătră deoem-
valâre. Ferestrile lor se deschid spre şesul, fiioe: „Stăm înaintea tristei dileme, de a
rului Szvacsina, loo.-oolonelul Golia a răs­ virul Appiu Claudiu. Aoest vechiîi subiect
unde se vor petrece ultimele fase ale ma­ oontinua răsboiul cu mai multă energie, sâu
puns în limba germană. fusese deja tratat în tragedia „Virginia" a
nevrelor. Camera de durmit destinată Re­ de a încheia pace cu Burii .
u
Spaniolului Augustjno de Montiano, de
gelui este tâtă tapisată ou draperii naţio­ Femei politicastre. Un cas estra-or- Cel-ce înainte cu trei luni ar fi cute­ unde şl-a luat şi Leasing inspiraţia. Lea­
nale, dintre oarl unele sunt nisce admira­ dinar s’a întâmplat Sâmbăta trecută în lo­ zat să spună în publio cuvintele aoestea, ar sing transpune întâmplarea din istoria ro­
bile speoimene ale vechei industrii naţio­ calitatea Kapuş din Ungaria. Două femei fi fost bătut ou pietrii.
mană în timpul său şi anume la curtea
nale. Principele moştenitor va ocupa aripa s’au luat la cârtă şi apoi la bătaie straş-
„Bine seim, — continuă fâia impe­ principelui de Guastalla, Hettore Gonzaga,
stângă. In timpul petrecerei Regelui în nioă, din care una s’a ales ou rnârtea. Etă
rialistă — că pacea nu se pâte încheia în un rob al amorului sensual. Principele,
aoest castel, va fi instalat în vîrful turnu­ anume, ce s’a întâmplat: In oerou! elec­ oondiţiunile, oe le-ar primi naţiunea en­ care mai înainte iubea pe contesa Orsina,
lui un proiector electric, care va lumina toral de acolo, a candidat un liberal
glesă. Inimicul a declarat de nenumărate- se amoresâză de Emilia Galotti, logodnica
nâptea tot câmpul de manevre, care se în­ şi un poporal. Victoria la alegere a fost
orl; că trebne respins totul, oe nu-i garan- contelui Appiani. La îndemnul intrigantu­
tinde peste hotarele a nouă comune, cari pe partea liberalului. Din oausa acâsta
tâzâ necondiţionata independenţă, — ceea- lui său şambelan, Marinelli, pune la oale
îuoonjoră domeniul Sihlea. mare fu amărăciunea mai ales între fe­
oe însâmnă, oă ei (Burii) nu se mulţumeso pe nisce bandiţi, să atace trăsura în care
mei. Femeile din Kapus s’au espus pen­
Călugări catolici corteşi liberali, adî nici ou oondiţiunile puse înainte de răs- logodnicii mergeau la oununiă; contele
tru candidatul partidului poporal şi insul­
ţfiarul „Alkotmâoy" scrie ou multă indigna- boifi. De vom încheia paoe, pierdem Africa Appiaui este ucis, âr Emilia ou mamă-sa
tară pe-un votant liberal. Sâmbătă după
ţiune contra directorului dela gimnasiul de-Sud şi recunâscem înşi-ne, că ne-au bă­ sunt aduse la Dosalo, castelul de plăoere
amiacjî văduva Becze, care a făcut serviciu
din Rozsahegy, un călugăr piarist, care nu tut; vom sta înaintea unei confusiunl mari al prinţului. Aici viae şi amoresa abando­
de oorteş pentru candidatul partidului po­
s’a sfiib a terorisa pe profesorii călugări şi am jertfit zadarnio şi fără scop 18,000 nată, oontesa Orsina, şi mai târfiiu neno­
poral, s’a dus după apă la fântână. Aioî
dela acel gimnasiu să nu îndrăsnâscă a de âmeni şi 200 miliâne funţl".'; rocitul tată al Emiliei, Odoardo. Orsina îi
s’a întâlnit ou femeia Kada Antal, al că­
vota pe candidatul partidului poporal ca­ Reiese din cuvintele aoestea, că Eu- descopere lui Odoardo cele întâmplate şi-I
rui bărbat a fost omul candidatului liberal.
tolic. Numai unul a avut curagiul a-se glesii ar fi afil buDÎ bucuroşi de a înoheia dă în mână un pumnal, ca să-şi răsbune.
Femeia Becze văfiendu-o i-a fiis : „Pentru
npune direotorului, âr dintre părinţi mai pace cu Burii în oondiţiunile puse înainte In durerea sa estremă Odoardo înfige
câte hârtii de-o sută ş’a vândut bărbatul
mulţi s’au abţinut, de frică să nu-şl neno- de isbucnirea răsboiului. pumnalul în inima fiioei sale. — „Emilia
rt
tău onârea ? Potrivnioa nu-i rămase da-
rocâscă copiii, elevi la acel gimnasiu. * Galotti" aparţine literaturei universale. Etă
târe eu răspunsul, din oeea-ce a urmat
Din incidentul celei de a doua ani­ de ce am dat şi noi conţinutul aoestei prime
Agata Bârsescu în Braşov. Ni-se oârtă şi bătaie. Femeia Becze înfuriindu-se versări a răsboiului, bătrânul Krilger a pri­ tragedii germane (1772), oonsiderată, cu tâte
comunioă, că peste câteva fiile d-şâra isbi cana ce-o avâ în mână în capul „prie­ mit numărâse deputaţiunl, cărora ll-a apus, cusururile ce le are, drept model pănă îu
Bârsesou va veni la Braşov şi în 15 Oc- tinei" sale, lovind pe acesta în tâmplă. In că Burii au să se aştepte încă la lupte fiiua de astăfiî.
tomvrie st. n. se va înoepe deja ciclul de urma loviturii nevasta lui Kada oăfiu şi Rolul oontesei Orsina, deşi scurt —
mari, însă răsboiul se va sfîrşi ou obosirea
4—5 representaţiunî ale trupei germane de muri. Uoigaşa fu arestată imediat. ea apare numai în aotul IV — este un rol,
totală a Englesilor şi cu victoria Burilor.
aici cu d-şâra Bârsescu ca âspe. Piesele care cere mult talent dramatic dela artista,
La universitatea din Cluşiii şî-a *
în oare va debuta de rândul acesta, sunt oare vrâ să se achite bine de el. — Acest
ţinut erî profesorul Dr. Gyalui Farkas pre­
tâte ne mai representate în Braşov, precum Herbert Gladstone a ţinut alaltăerî îu rol îl avea în representaţia de a sâră d-ra
legerea de habilitare ca privat-docent. Leeds o vorbire, în care a atacat energio
.„Phedra", „Nur um ihr Kind" ş. 8. Ne Alexandrina Malten, cunoscută ca bună
Gyalui a vorbit despre soiinţa bibliografiei.
pare bine, că putem revedâ după timp mai guvernul. El fiise, °ă situaţiunea se înrău- tragediană din debuturile, oe le-a avut la
îndelungat pe celebra nâstră tragediană; Zăpadă în Octomvrie. Din Reichenau se ţăţesce fii de fii pentru Englesl. Guvernul teatre mari, cum este teatrul din Graz şi
•firesce bucuria nâstră ar fi îndoit de mare, anunţă, că munţii Rbxo sunt acoperiţi cu n’a trimis trupe sufioiente în Afriea-9udică, din Hamburg, unde a fost angajată. Scrii­
dâeă d-şârei Bârsescu i-s’ar fi dat posibili­ zăpadă prâspătă. Din Aussee se mai auunţă, .ţroojamaţia lui Kitchener şi-a greşit ţîuta torul acestor rânduri a avut ocasiune a o
tatea & juoa aici odată şi ou o trupă că toţi munţii din împrejurime sunt aco­ şi starea lucrurilor în colonia Cap începe vedâ jucând îu Graz într’o piesă, pentru
.română. periţi ou zăpadă. Temperatura e ca iârna. să devină fârte pritnejdiâsă. Gladstone cere, Români de tristă amintire, în „Nunta din
Din Borgo-Prund se scrie, că deja de alal- ca Anglia să încheie o paoe marinimâsâ ou
0 apucătură dibace. In cercul Akos- tă-erl munţii de acolo sunt acoperiţi ou o Burii. Văleni" a lui Marou Brooiner. De atunci
falva din Săcuime îşi pusese candidatura sunt 11 ani. Pe urmă am mai văfiut’o îu
pătură grâsă de zăpadă. „Hiitteiibesitzer “ îutr’un turneu al unei
tipograful Lâgrâdy, care avea de prim
:agent electoral pe Săcuiul Makkay. Şiretu­ Catedra de pedagogie dela univer­ întâmpinarea dela Orăştiă. trupe germane întreprins înainte de asta
cu vr’o 5 ani prin România. Nu esitez
lui Săcuih îi veni într’o fii ideie genială: sitatea diu Budapesta, pe care o avea re- Alaltăerî am primit dela d-1 Dr. Aurel
0
a recunâsce, că de atunci d-şâra Malten
.„De ce să alegeţi voi pe un străin din pausatul August Lubrieh, după o vacanţă Muntean din Orăştiă o întâmpinare la co­
s’a perfecţionat în arta sa. In rolul conte­
Budapesta, — clise odată într’o mare adu­ mai îndelungată, a fost dată lui Dr. Finâczy respondenţa apărută în Nr. 209 al fâiei nâs­
sei Orsina a avut un succes desăvârşit şi
nare de ţărani — şi să nu alegeţi pe unul Erno. Ne interesâză şi pe noi Românii tre despre alegerea din Orăştiă.
publicul a chemat’o mai de multe ori la
de ai voştri? Şi înoă ce fel de străin? aoâstă schimbare, fiind-că avem şi noi câţi­ D-1 Muntean fiice, că raportul amin­
rampă. Putem fiice ou drept cuvânt, că
Unul care singur este pricina, pentru care va studenţi în filosofiă, cari studiâză la uni­ tit cuprinde în sine „multe neadevăruri şi
d-şâra Malten a purtat pe umerii săi suc­
trabue să plătim atâtea dărl . Ţăranii se versitatea din Budapesta. Nu ne pâte fi învinuiri nebasate . Este adevărat, oă d-sa
M
u
cesul representaţiei de asâră, deşi şi ceilalţi
mirau de aeestă descoperire, căci ei cre­ deci indiferent dela oine se adapă în cele în mai multe comune a ţinut vorbiri de
artişti şi-au dat tâtă silinţa de a-se achita
deau pănă acum, că dările sunt oroite dela pedagogice viitorii profesori ai gimnasii- program, este însă ueadevărat, fiice, că
cât se pâte de bine de rolurile lor.
direcţia financiară. Dâr Makkay soâte de-o- lor nâstre confesionale. Lubrieh era un om d-sa „ar fi promis orl-ce favor, ori schim­
dată oărticioa sa de dare şi arată negru pe învăţat şi aderent al principiilor creşti­ bare; a promis, oă ou trup ou suflet va O....
alb: „Tipărită la Oarol Lâgrâdy". Aoâsta nesc! în pedagogie, Finâczy însă — scrie lucra pentru sohimbarea neajunsurilor şi va
a avut un efect sdrobitor şi Săouii l’au ales „Alk.“ — este un liberal pur sang. Ou suleva îu parlament tâte pretensiunile nâs­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşian/u.
;pe Makkay ou unanimitate. uumirea lui Finâczy aşa dâr s’a mai fâout tre". Este jneadevărat — fiice mai departe Redactor n isponsabil: Traian S. Pop,