Page 108 - 1901-09
P. 108
,&azeta“ iese în flficare ijl.
REDACŢIUNEA,
Administraţinnea şi Tipografia ADoaameute nentiu Ansiio-Dugaria:
Pe un an 24 oor., pe ştise luni
Braşov, piaja mare nr. 30. 12 oor., pe troi luni 6 oor.
SorisorI nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă 8 fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit. Pe un an 40 franol, pe ştise
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
sa primeoo la Admlnlstraţluns în N-rii de Dumineci 8 franol.
Braşov şi la umâtorelo So pronumoră la tdte ofi-
BtEOURÎ de ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Mux. Augeni'eld & Emeric Les- • !â l 0 Atonamentril pntrn Braşe?
ner, Heinrich Schalek. A. Op-
pelik Nachf. Anton Oppelik. Aclmmistrufiunca, Piaţa maie.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 80, etasiu
borger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe nn an 20 cor., pe şese
JDoopold (VII Erzstibet-kornt). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor,
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I I ) N I L O R : (Numer de Duminecă 39). Cu dusul în casă : Pe un sn
24 oor., pe 8 luni 12 o., petrei
o seria garmond pe o colină luni 6 cortine. — Un osemplar
10 bani pentru o publicare. — 10 bani. — Atftt abonamentele
Publicări mai dese după tari cat şi inserţ.iunile sunt a se
fă şi învoială. — RECLAME pe plăti înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
rirrxcawmaa«cvnu: MW;
Ir. 210— Anul LIII. Braşov, Biiiliacă 30 Septemvrie (13 Octomvrie). 1901.
Dypă alegerile din Braşov. Saşii, văflend lupta cea mare, ce Aşa seim, că un poporean frun soris ou Turcia privitor la Albania. Trată
se încinse între candidaţii lor şi ai taş de pe Tocile, care privea la miş rile în privinţa acestei învoelî s’au început
A4î septemână am scris la lo Ungurilor, au început în momentul carea înaintea localului de alegere, deja prin Februarie anul curent între Portă
cul acesta despre alegerile, ce aveau din urmă să alerge şi ei după voturile fiind luat cu graba ca să mărgă să şi miniateriul italian de esterne. In sensul
se se facă Marţa trecută în Bra alegătorilor români, pe cari credeau voteze pentru unul din candidaţi, a învoelii, Italia se obligă a reounâace drep
şov ; am arătat, care trebue se fiă a-i pută influinţa mai uşor, fiind răspuns acelui domn, care să adre turile Turciei asupra Albaniei; în sohimb
purtarea alegătorilor români faţă cu aceştia legaţi de ei cu interesele lor, sase la dânsul: „mai încet d-le, noi Turcia reounâsce Italiei dreptul dc-a înfiinţa
aceste alegeri şi am îmbărbătat pe aşa dâr şi ei aternătorî, precum o nu suntem oi, ca să ne mânaţi, unde după plăcere şcâle italiene şi agenţii economice
alegătorii noştri să fiă tari la suflet parte mica dintre alegătorii din Stu vă vine d-vostră la socotâlă. Seim şi în Albania. Cele două puteri s’au mai obli
şi să nu se lase a fi amăgiţi de a-se pinî, cari ţin în arendă pământuri noi ee avem de-a face, de aceea gat de a-şl apăra reciproc drepturile lor
abate dela conclusele năstre naţio ale Saşilor. îăsa-ţi-ne în linişte să ne vedem de faţă cu orî-care altă putere.
w
nale, pe care eram datori noi Ro Aceştia au fost câştigaţi din trâba n6stră . Este forte de lăudat
mânii a-le respecta şi a-le urma in partea Saşilor încă şi sub cuvânt, că acâsta vrednică purtare, ce am ob-
strînsă înţelegere, precum cereau li-se cere numai, să îndrepteze cum servat’o şi la câţî-va ţărenî din Bra- R e v is t a p o lit ic ă .
marile interese a-le naţiunii nostre păna, ce a fost îngreuiată prin vo şovul-vechiu şi din Stupinî, cărora, deşi
asuprite. turile românesc! câştigate pentru erau de faţă, nici prin gând nu le
Grlasul nostru n’a răsunat în candidaţii unguri. trecea de a-se abate dela conclusul Este deja cunoscut resultatul ale
gerilor în tâte cele 413 cercuri din
pustia, căci alegătorii români din Destul, că din căuşele mai sus şi solidaritatea naţională şi-i ţineau
Ungaria şi Transilvania. In 263 de
cele două cercuri electorale orăşe înşirate n’am putut să ne bucurăm de rău pe cei puţini, cari au alunecat.
cercuri a învins partida liberală dela
nesc! ca întregime au păstrat o ati pe deplin. Câte-va picături amare au La un cojocar şi la mulţi alţi alegă
tudine dămnă naţională, abţinendu- turburat mulţumirea nostră. Dâr să tori din Scbeiu au umblat agenţii cârmă, în 20 cercuri au fost aleşi
membri ai partidei poporale catolice,
se dela alegeri şi dovedind, că sunt nu se trecă cu vederea, că acei ale de câte 8—4 ori cu birjele ca să-i
în 75 cercuri au învins kossuthiştii
conscii de datoria lor românăscă. gători, forte puţini la număr ţaţă cu ducă la urnă,' dâr ei le-au dat băr-
independenţi, âr în 11 cercuri cei ce
Ast-fel prin acăsta purtare fură sutele de alegători români, inteli- bătesce răspunsul cuvenit.
se ţin de fracţiunea independentă a
zădărnicite înainte de tăte uneltirile ginţă şi popor din ambele cercuri, Aceste dove4î de tăriă a con-
acelora, cari în timpul din urmă cari au păstrat disciplina naţională, sciinţei naţionale ne umple inima tui Ugron. In 11 cercuri au fost aleşi
deputaţi saşi, cari stau în afară de
răspândiseră printre alegătorii noş au lucrat constrînşî ori seduşi, nu de bucuriă, căci suntem convinşi, că
partide, în 5 cercuri au fost aleşi
M
tri din popor, că e „poruncă de sus , mai ca singuratici şi nici n’au voit, în viitor, dâcă truntaşii noştri cu
deputaţi de ai naţionalităţilor (4 Slo
ca Românii să voteze cu candidaţii nici nu pot să represente pe alegă toţii îşi vor face datoria lor româ-
vaci şi un Sârb) şi într’un cerc a
guvernamentali unguri, cei cu pro torii români. nâscă pe deplin, nu vom mai avâ
învins un democrat. In 23 cercuri se
gramul de maghiarisme. Cum-că aâeştî âmenî n’au re- să ne plângem de rătăcirea nici
vor face balotage, adecă alegere res-
Umblat’au cu săptămâni înainte presentat şi n’au putut representa unuia dintre noi şi spre binele nea
trînsă între doi, cari au avut mai
agenţii şi corteşii maghiari şi jidani decât numai starea lor amărîtă ori mului vom sci să fim cu toţii zid,
multe voturi, în 2 cercuri s’a sistat
pe la alegătorii români din subur slăbiciunea lor personală, este un ori şi când va fi vorba de apărarea
alegerea. •— In asămănare cu man
bii şi din Stupinî pentru-oa cu între fapt, ce nu se pote tăgădui. Despre intereselor naţionale.
datele de deputat, ce le-au avut di
buinţarea tuturor mijlocelor şi a apu acâsta s’au putut convinge pe deplin
feritele partide în dieta trecută, par
căturilor posibile, să-i tragă în par înşi-şî corteşii din cele două tabere.
România şi tariful vamal ger tidul liberal are cu 38 mandate mai
tea l o r ; promisu-le-au marea cu sa Au umblat mult Maghiarii, dâr
man. „Nene Freie Presse“ din Viena pu
rea; căutat’au în tot chipul să in- au umblat în presăra şi 4* ale puţin, partidul poporal cu 5 mandate
ua
blici! soirea, că ministrul plenipotenţiar ro
fluinţeze, ba chiar să-i ameninţe şi gerii şi Saşii să ia de mânecă pe mai mult. Fracţiunea kossuthistă a
mân la Berlin d-1 Al. Beldiman a înştiin câştigat cu 20 mandate mai mult,
să-i teroriseze. N’au putut însă să-i Românişi săi ducă la urnă. Şi unii
ţat în mod oficial pe contele Bulow, mi
prindă în laţ, decât pe acei puţini, şi alţii s’au înşelat însă în credinţa, er ugroniştii s’au îmulţit cu 4 man
nistru de esterne al Germaniei, oă Bomâ-
car! aternau ca slujbaşi, slujitori, lu că omenii noştri din popor pot fi date. Saşii şi-au păstrat mandatele
niei îi este cu neputinţă si reînoiscâ tratatul
crători ş. a. cu totul dela stăpânii aşa uşor înduplecaţi, şi că nu sciu de mai nainte, âr cele 5 mandate
de cornerciu cu Germania, dică Germania va numite ale naţionalităţilor şi unul al
acestor agenţi şi pe câţî-va rătăciţi şi ei să judece. De aceea şî-au şi
menţine tarifele publicate.
şi slabi de ânger, cari nu s’au ruşi primit nu numai dintr’o parte răs democraţilor, sunt cu totul nouă. In
tre cei afară de partide sunt şi 2
nat a-se face uneltele lor pentru un punsuri la îndemnările lor prea în
Unguri.
blid de tocană. teţite, pe cari nu le vor uita aşa Italia si Albania. Din Borna se
S’a întâmplat de altă parte, că curând. anunţă, că Balia a încheiat o învoială în
FOILETONUL „GAZ. TRANSL un biet ciocârlan şchiop, care veni târclifi — Da papucii?...
de tot. Oum îl văclu, supărată îi (fise : — Poţi merge cu dânşii pe apă ca şi
Ionică Fet Frumos.
— Da bine bre, tocmai acuma îmi vil ? pe uscat.
— SPo-vestixe. — — Apoi dă, măicuţă, am c’am întâr- — Staţi, nu vă mai bateţi, că vă îm-
Beşteptă-te.... (Fine.) cjiat; căci vili de departe şi din păcate sunt părţesc eu averea.
şi şchiop, îi răspunse ciocârlanul. — Mă rog d-tale, împărţescene-o, dâcă
Te uiţi la mine lung şi-ţî pare Neputendu-şl potoli dorul ce avea, de — Vecii omul acesta?... să-l iei pe poţi, răspunseră toţi într’un glas.
că retrăescî prin vremi trecute a-i mai vedâ încă odată chipul frumos, aripi şi şă-1 duci la Ilâna Cosînzâna, la — Duceţi-vă câte-şl trei, colo în dâlul
Când tâte-ţî surîdeau în lume porni s’o caute, după cum îi spusese ea. curţile ei. cela şi, care v’a ajunge întâifi la mine,
ca nisce ra4e aurii, Mergând aşa, ajunse la sfânta Luni. Acâsta, — Vai de mine şi de mine măicuţă !... acela să ia cârja.
In ochii mei găsesc! lumina cum îl vădu, cu mirare îl întreba: d’apoi cum să-l duc, dâcă abia merg. Nici n’ajunseseră ei la jumătatea dea
din basmul viselor pierdute — MS rog, ce cauţi pe aici, unde pa — Oum vei putea şi cum vei sci, aşa lului şi, ameninţându-i cu cârja îi prefăcu
Şi te resfeţî ca alintată săre măiastră nu-şî pârtă osul, şi tocmai să-l duci. în stânci de pâtră. Luându-le cârja, căciula
de nisce aripi nevă4ute d-ta, un pământean ? . . . şi papucii îşi căutară de drum. Aceste trei
De voie, de nevoie, îl luâ ciocârlanul
Ca şopta vântului de sâră — Păcatele m’au adus măicuţă, îi şi porni spre curţile Ilenei Oosînzenei. Oum lucruri îi fură de mare folos.
ce dârme tainic prin p u s t i i . . . . răspunse densul. Iacă aşa, ş’aşa... începu mergeau aşa, Ionică văcju în mijlocul dru Merse sute şi răssute de mii de
a-i spune ce caută. mului, trei draci, care se băteau amarnic!... poşte, trecând dâlurl mari, munţi stânooşî,
O , n u t e m a i u i t a . . . , mai bine — Se te duci la sora mea, sfânta — De ce vă bateţi?... îi întreba. codri fără margini şi mări fără fund, pănă
îutorce-ţî ochii cătră sâre
Marţi, pâte ea îţi va spune mai bine. Ajun — Apoi âtă, nu putem împărţi averea, ajunse la palatul Ilenei. Mulţi lupi, urşi şi
Dor s’o ’ndura să-ţi lase-o ra4ă
gând la sf. Marţi, acesta, cu aceeaşi mirare ce ne-a rămas dela tata. alte fâră, atât pe uscat, cât şi pe apă, fură
în noptea ’n care rătăcesc!....................... îl întrebă ca şi sf. Luni. După ce-i spuse, — Oe avere v’a rămas ? ... prefăcute în stânci de pâtră; de-orece îi
Deştâptă-te din vis copilă,
ce caută, îl trimise la Sf. Miercuri. Sf. Mier — Oe să ne rămână?... O cârjă, o ieşise înainte pentru a-i lua clfiel©.
un vis nevinovat de flâre,
curi îl trimise la sf. Joi. Sf. Joi, la sf. Vi căciulă şi o păreebe de papuci. *
Căci nu-s decât un om ce ’n suflet * *
neri ; sf. Vineri la sf. Sâmbătă şi acâsta la — De ce-i bună cârja?...
îşi portă visul care m o r e . . .
sf. Duminecă. — Ameninţi un om cu ea, şi se pre Ilâna Cosînzâna în timpul cât. trăise
Şi nici 4ecum nu sunt voinicul
Sf. Duminecă, cercetându-1 şi aflând face în stâncă de pâtră. cu Ionică, rămăsese îngreunată. Aşa, că
ce ţi-a rămas de prin poveşti.
ce caută, dădu poruncă, ca tote păsările — Da căciula ?... acuma avea un copil. Acesta era amanetul
Yeturio. de pe faţa pământului, să se adune împre- — Dâcă o pui în cap şi o îndeşî bine pe oare îl spunea, că îl are dela Ionică,
juru-i. Tote veniră într’o clipă; afară de pe ochi, nu te mai pote eunosce nimeni. când s’a amestecat cu nourii.
