Page 109 - 1901-09
P. 109
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 216.—1901.
De când cu visita Ţarului Ni- Alaltăerî s’au împlinit doi ani Prelegeri economice. Reuniunea eco fost urmărită trupa bură, dâr ele au rămas
colae în Francia, a început se se de când bântue răsboiul din Africa-de- nomică din Orăştie îşi va înoepe din săp la ea. Odată am vă4ut cum au ajutat băr
vorb6scă 6răşî despre alianţa ruso- Sud. Drept serbare a aniversării tămâna viitâre seria prelegerilor economice baţilor să-şi adune oaii .
tt
francesă. „Pravoslavni WostoJc“, foie, acesteia, în oraşul Capstad (capitala de t6mnă prin comunele din jurul Orăştiei.
care a început se apară câte-va luni coloniei Gap) şi în întrâga colonia Adunări de controla. Din oausa
Despărţenia părecliii-Lonyai. Se
mai înainte în Bucurescî, d6r care s’a proclamat starea de asediu. Toc alegnrilor de deputaţi, adunarea de oon-
scie, că văduva ducesă Stefania, soţia fos
a încetat cailele trecute, 6r acum mai împrejurarea acâsta dovedesce, trolă fixată pe 4d®l® d® 7, 8 şi 9 Octom
tului moştenitor de tron Rudolf, s’a căsă
apare âraşî, primesce din Petersburg că aŢi, după doi aoî de resboire în vrie n. a reserviştilor dela honve4ime şi
torit a doua oră după contele Lonyai, mem
următbrea scire, ce Gice, că i-se tri verşunată între Englesî şi Buri, si landwehrul austriao, aflători pe teritoriul
bru al aristrocraţiei maghiare, Aoum se ves-
mite din cel mai bun isvor: „Ţarul tuaţiunea pentru Anglia nu e nieî- tesce din Viena foilor unguresc!, că din oraşului Braşov, se va ţiuâ la 17, 18 şi 19
şi Loubet au hotărît în Compibgne, decât mai favorabilă, decum era la în Ootomvrie n. la ârele 9 a. m., în o&sarma
oauea deosebirei de caractere, cei doi soţi
că cu considerare la situaţiunea po ceputul resboiului. Poporaţiunea olan- houvedilor. — De-asemenea şi adunarea de
se vor despărţi, ba se spune chiar, că în
litică europbnă schimbată, ce se desă din colonia Cap s’a răsculat controlă pentru reserviştii din armata oo-
suşi contele Lonyai ar fi, care făcut
estinde şi asupra triplei-alianţe, pe faţă împotriva domnirei englese mună nu se va ţiuâ la 29, 30 şi 31 Oct,,
primii paşi pentru despărţenia. Scirea, fi-
alianţa ruso-francesă va eşi din re- şi a trecut pe partea Burilor. Acăstă ci la 14, 15 şi 16 Ootomvrie la 9 6re dim.
resoe, are încă lipsă de confirmare.
serva, ce a păstrat’o pană acum, şi nouă reseblă a Olandesilor din co- îu sacarma nouă de infanteriă.
va interveni în viitor în cestiunile loniă va avă, probabil, urmarea, că Pentru şcâlele medii gr. or. ro Logodnă. Aflăm ou plăcere, că d-şâra
politice şi economice. O ast-fel de Englesii îşi vor pierde posesiunile mâne din Braşov şi pentru gimnasiul diu Irena St. lancu, fiica d-lui Ştefan Ianou,
cestiune este tariful vamal german din Africa-de-Sud, după-ce acum nu Brad e numit ca comisar din partea gu proprietar îu Ploiesoi, s’a logodit ou d-1
şi sbrtea ne mai suportabilă a po- mai e vorba de-o luptă între doue vernului pe anul şcolar 1901/902 directorul
Constantin Ceruleanu diu Bucurescî. Urăm
poraţiunilor creştine din statele Bal state, ci de lupta între doue rasse, suprem de şoole din Sibiiu, d-1 Iosif Elischer. ferioire tinerei păreohi!
canice şi din Asia-mică. In Com- luptă pe viaţă şi mbrte între rassa
Răpirea misionarei americane Stone.
piegne s’a mai vorbit şi despre ree- olandesă şi englesă. Flacăra acestui Tergul de vite ţinut săptămâna tre
Se scie, oă Bulgarii macedoneni ai lui Sa- cută la Orăştia, a fost bogat îu vite aduse
boiul din Alrica-de-sud. Marele am resboiu crunt şi nemilos va fi pur
rafoff au răpit pe o misionară amerioană
basador rusesc din Constantinopole tată pe tot întinsul Africei-de-Sud. spre ven4are, dâr oumpărătorii erau mai
Miss Elen Stone, şi o ţin ascunsă, cerând rari deoum să aştepta la târgul de tâmnă.
va fi chemat cât mai curend la Pe
ca preţ de resoumpărare 25,000 funţi şter- In asămănare ou alte târguri de tâmnă s’au
tersburg, ca se i-se dea îndrumări
lingi. S’a aflat, că tâlharii sunt ascunşi ou vândut vite puţine.
noue, cari difer de cele de pănă
prada lor în pădurile dela hotarele turco-
acum .
a
* bulgars. In urma intervenirei consulului Falimente fraudulose. Jupânii Weiss
— 29 Septemvrie v. american din Salonic, Turcia s’a înţeles ou Berthold şi Weis Emanuel au desohis în
Nici pănă atjî conflictul dintre Budapesta o magaziă de manufactură cu
Francia şi Turcia n’a fost aplanat. Limba românesc» în congregaţia Bulgaria pentru a-se ÎDcunjui’a cu trupe
din LugOŞ. Alaltăerî s’a ţinut în Lugo?, turoesol şi bulgăresc! locurile dela graniţa, marfă oumpărată pe credit. După-ce 'au
w
„Gazeta de Colonia are din Pe
1
aduDarea generală de tâmnă a comitatului unde bandiţii ţin sechestrată pe misionara vândut tâtă marfa cu preţuri de nimica şi
tersburg scirea, că Rusia e hotărită
Caraş-8everin. Din partea membrilor ro amerioană. Consulul general american din şi-au perdut tot creditul, oe-1 aveau, in&i
a nu suferi se se ivbscă turburărî
mâni — spun rapârtele telegrafice ale foi Constantinopol, se Ţc®) a primit deja prima rămaseră datori ou 25.000 corâne. Credi
său încurcături seribse în Balcani.
lor maghiare — s’au adresat vice-şpanu- rată a banilor de resoumpărare, âr oelelalte torii i-au dat în judeoată pentru faliment
Din parte francesă se afirmă, că
lui mai multe întrebări şi s’a pretins ca rate i-se vor trimite în curend. De altă fraudulos şi tribunalul din Budapesta i-a
Rusia ar fi gata se sprijinescă cu
vice şpanal să răspundă la întrebări şi în parte se cfio®> oă preşedintele Republicei condamnat Joi la 2 ani de Jtemniţă. Ou sen
t6tă puterea pretensiunile Franciei
limba română. Vioe-şpanul a refusat, dâr Statelor-Unite, a ordonat să se trimită în tinţe aspre, ca aoâsta, li-se va lua gustul
în caşul isbucnirei violente a con
protonotarul comitatens a redat răspunsul dată suma cerută de brigand! şi din New- jupâuilor de a deschide prăvălii pe oontul
flictului, dăr după-cum asigură nu
vice-şpanului şi In limba română. York vine soirea, oă Statele-Unite vor cere altora.
mita fbie, Rusia cel mult dăcă a
Bulgariei să le întărea banii, ce se vor plăti
promis Franciei, că va păstra o ati Sporirea numărului gehdarmilor. Regulamentul camerei deputaţilor.
tudine binevoitore în cestiunea a- Ministrul unguresc de honvezi br. Fejervary ca resoumpărare pentru liberarea misionarei Ni-se comunică dela primăria oraşului Bra
americane Miss Elen Stone. Bulgaria a
căsta. a decis să sporâacâ numărul gendarmilor şov, oă în orele de oficiu aute-meridiane în
♦ ajuns dâr într’un corn de capră.
sub cuvânt, că aoâsta ar pretiude-o „sigu arohiva dela oasa Sfatului se pâte consulta
In 3 Octomvrie n. a încetat din ranţa publică". Vor fi înfiiuţate oam 94 pos Femeile Burilor, luptând cu băr regulamentul camerei deputaţilor, din care
viaţă emirul Afganistanului Abdul- turi nouă gendarmere8ci, cari vor îngreuna baţii lor. Englesii au ci^ut, că au dat de partea I şi II trateză despre constituire şi
Raman. In urma acăsta în Afganistan budgetul ţării cu vre-o 150,000 oorone. Din un mijloci forte viclean spre a pută slăbi verificare.
se va face schimbare la tron. Deşi se stat poliţienesc Ungaria vâ ajunge ac}I mâne împotrivirea Burilor, oaiî se află în luptă.
0 sentinelă, care nu scie de glumă.
pare, că fiiul lui Abdul, chanol atafc gendarmeresc. Ei adecă au dat voie soţiilor acestor Buri, In luna lui August la o magaziă de praf în
Habib-Ullach are şansele cele mai ca să-şi oerceteze pe bărbaţii lor în câmp,
apropierea cimitirului central, a fost împuşoat
bune de a urma pe tatăl seu, totuşi Reforme în armată. Ţiarul „Tages- spre a-i îndemna să depuuă armele. Suc lucrătorul dela drumul de fier, Lederer, de
după soirile foilor englese, în Afga post. din Qraz anunţă, ca îu ministerul de cesul e contrar celui aşteptat. Numai fârte
u
câtră o sentinelă diu regimentul de infant.
nistan va isbucni cu siguranţă res- răsboiu sunt gata proieotele pentru refor puţine femei au încercat în adevăr să în
bosniac cu numele Stanoo Lovienioi, fiind-
boiul civil. Se (fie©) că poporul şi no mele, ce se vor introduce în organisaţia demne pe bărbaţii lor a depune armele, oă deşi a strigat de repeţite-orî, oine e acolo,
bilimea nu iubesc pe Habib-Ullach, armatei austro-ungare. Aceste proiecte, cari cele mai multe însă nici n’au făcut măcar
lucrătorul n’& răspuns nimic. Cercetarea fă
ci pe Mohamed Omar, feciorul mai vor fi aduse în desbaterea parlamentelor o astfel de încercare, ba i-au provooat
cută de tribunalul de răsboiu s’a terminat
tîner al fostului emir. „Daily Mail“ din Viena şi Budapesta înoă anul acesta, chiar să lupte mai departe; mai mult însă,
deolarându-se, oă prooederea lui Lovienioi
din Londra primesce scirea, că pre vor tăia un batalion dela fie-care regimeut parte mare din aceste femei s’au hotărît
a fost corectă. Soldatul fu înaintat la gra
gătirile de resboiu sunt mari şi că de infanteriă aşa că' cele 102 de regimente de-a rămână lângă bărbaţii lor şi a-se lupta
dul de caporal pentru împlinirea datoriei
din tbte părţile ţerii curg trupe spre vor avâ după noua organisaţiă numai câte împreună cu ei, înfruntând tote primejdiile
sale în serviciul de sentinelă.
Cabul, centrul Afganistanului. La trei bataliâne, âr din bat.aliânele tăiate se răsboiului. Majorul engles Damant, care a
Petersburg se crede, că pregătirile vor forma alte 34 de regimente, aşa că de operat cu detaşamentul său în eontra Bu Mulţămitâ publică. D-1 Simiou Stoica
acestea sunt îndreptate contra Ru aouma vor fi de tot 136 de regimente de rilor In districtul F&uresmith pe la finea medic în pensiune din Bran a binevoit
siei. In Afganistan rivaliseză între infanterii. Numitul 4’ mai spune, că pro lunei lui August, scrie 'în raportul său, în a ne dărui un esempl&r din oartea d-sale
ar
sine Anglia şi Rusia, şi de aceea iectul mai mai conţine şi oestiunea servi tre altele: „O înfăţişare romantică era „Dietetica Poporală" pe sâma biblioteoei
puterile aceste sunt direct interesate ciului de 2 ani în loc de 3, cum a fost aceea a diferitelor femei bure călări în nâstre parochiale. Ii esprimăm deoî şi pe
în evenimentele, ce se pregătesc pănă acuma, şi cestiunea schimbări uni trupa lui Nieuwhodts. Aceste dame trebue, oalea aoâsta deosebitele nâstre mulţămirl.
acolo. formei. oă au avut’o fârte greu în timpul oât a Panciova, la 24 Septemvrie 1901 st. v. In
♦
Cum densul era cu căciula în cap, şi forte bisericâsă, se hotărî să mârgă la de lângă părete; că şi eu, mult bine ţi-oih bucatele trebue să le găsâseă nici calde,
densa îl primi ca pe un străin, fără a-1 biserică, spre a ridica rugăciuni ferbinţl prinde. nici reci.
cunosce. îi puse masa, să-l ospăteze. Cum cătră Dumne4eu, pentru sănătatea copila Făcendu-i-se milă ’i dete; însă în loc Cum vorbiau ei aşa, de odată buzdu-
mânca, căciula îi sări din cap. Copilul, care şului, la care se uita ca la ochii- din cap, de una, îi dete un pumn sdravăn. Mâncân- ganel smăului fu repe4it în portă. Ionică
sta la capul mesei, uitându-se lung la den şi pentru a lui Ionică, care o făcuse să du-le, îi plesni tote cercurile din prejur. dând cu mâna i-1 isbi înapoi.
sul, striga la mă-sa, care era dusă în. altă plângă mai multe 4^®* istorisindu-i sufe Eşind afară, dădu mâna lui Ionică. 4i ® ' Venind smăul, uitându-se urît la Io
n
c
odaiă: rinţele ce a îndurat, pănă a mai vă4ut’o du-i: „Fraţi de cruce să fim de astă4i nică îi 4is® „Trâba, are ai fâcut’o să n’o
:
C
— Mamă?.......... mamă?............străinul încă odată în ochi. Inima îi era plină de înainte . mai faci. Te iert pentru data asta, fiind-că
tt
acesta îi tata. bucuriă, încredinţată fiind, că Ionică o iu u
întorcându-se dânsa dela biserică şivă- şi tu mi-ai făcut bine altă-dată .
— Hai dragul mamei, îi răspunse bea. înainte de a pleca la biserică, chie-
4ând smăul slobod îşi pusemânileîn cap de A doua 4’ plecâ âr la vânat. Repe-
densa. Tatăl tău, acuma o fi lut de 61e şi mând pe Ionică îi dădu cheile în mână şi
spaimă şi de supărare. A h ! . . . Ionică, Io 4ind buzduganul în portă, Ionică i-1 isbi
uleiore. Să fie el acuma, mare bucuria mi-ar îi 4i S6;
nică!... Dâcă n’ai voit să mă asculţi, de âr îndărăt.
pricinui; căci mare dor mai am de el. Ve — Ionică, dragul meu!_______ în tote
geaba te-ai ostenit şi ai umblat, că bucuriă Venind înfuriat îi 4is®:
nind în odae, şi văc}endu-l cu capul gol, îl odăile palatului să umbli, numai în cea
de mine n’o să ai, după cât ved.
recunoscu. De bucuriă, scâse un ţipet de din fund nu; căci dai cu mâna în şperlă — De acuma nu te mai iert. Spune-mi
Smăul luându-şi puşca îu spinare plecâ cum vreai să ne luptăm ? ... în săbii să ne
răsună tot palatul. Strîngendu-se de mai (spuză).
la vânătâre. tăem, sâu la luptă drâptă?...
multe-ori în braţe, se puse pe mâncat şi După plecarea ei, Ionică nerăbdător să
— Ilâno, ce putere are omul acesta, — Ba luptă drăptă să ne luptăm.
băut împreună, făcând petreceri mari, mai va4& ce-i în acea odaiă, merse şi o descuie.
multe dile de a valma. Ce să va4&?v.. Era un smeu, cercuit cu aşa de mare la trup şi aşa de înfiorător Luându-1 smăul în braţe şi ridicându-1
„Pentru neascultare, omul îndură patru-4®ci de cercuri de fier. Cu acesta la vedere, întreba Ionică. în sus, când îl trânti, îl vîrî în pământ
multe“. trăia Ilâna, de când se despărţise de Ionică. — Ce putere să aibă ?. ., mănâncă la pănă mai sus de genunchi. Ridicându-1 şi
* Ionică, când îl trânti, îl vîrî în păment
* * Voind să închidă uşa, smeul, e’un glas o mâncare 10 ologhiţi (cămile), bea trei
s
rugător îi 4i ® : baţi de apă şi, când svîrle cu buzduganul pănă la genunchi.
într’o Duminecă dimineţa, Ilâna Co- — Ionică, nu închide uşa; ci dă-mî ;de o miie de stânjini depărtare, trece prin Smăul, înfuriindu-se tare, îl apucâ de
sînzâna, care era o femeiă forte religiosă o bucăţică de pâmă din cârda cea de viţă, pârtă şi din portă sare pe masă. Când vine, a doua-âră în braţe şi când îl trânti, îl
