Page 110 - 1901-09
P. 110
Nr. 216—1901.
numele comitetului paroohial: Ianou Oerbu barea, că ce să facă ou femeile şi fetele lor, prima-dră s’a lăsat şefilor de corp totă ini 4 esoadrâne din regimentul 1 roşiori,
preot ort. român. oăcî de un timp înoâoe mereu se îmbată. ţiativa fără să li-se prescrie, oa în anii oomandant lt.-colonel Bogdan;
„Dâcă se îmbată, atunci trebue să bea, alt treonţl, amănuntele luptelor şi disposiţinnile, 4 esoadrâne din regimentul 3 roşiori
Gemeni crescuţi împreună. In Ia-
fel nu se pbte esplica cjiceau medicii. „Nu oe an de luat. Mai departe au luat parte oomandant maior Popesou H.
tt
blaniol, lângă Illyrisch Feisf.ritz (Oraina) o
se pomenesoe, d-le bentură alcoolică în casă la manevre pentru prima-dră şi batalidne Brigada 2 roşiori, oomandant oolonel
ţărancă a dat nascere (ţdele noestea nnor Zossima Gr.:
u
la noi i Intr’nn târcjiu numai s’a descope de miliţieni mobilisate ca în cas de răs-
gemeni, oarî erau oresouţl împreună, ovâod 4 esoadrâne din regimentul 2 roşiori,
rit, că femeile se îmbătau nu din bentură, boiii.
două oapete trei piciâre şi patru mâni; ei oomandant oolonel BaldovicI;
ci din mânoare. In Statele Unite, un oofe- La manevre au luat parte toţi ataşaţii
au murit însă curând după naacere. Monstrul 4 esoadrâne din regimentul 4 roşiori,
tar a inventat modul de pregătire a unor străini, oel engles, italian, franoes, austro-
fu trimis la museul din Laibaoh spre păs comandant lt.-oolonel Vileanu şi
torte, pişcote şi alte prăjituri, oarî conţin ungar, german şi turceso. Pe lângă aceşti
trare. 1 bateriă călărâţă din regimentul 3
oognao şi whisky. Femeile, cărora de alt ataşaţi militari s’a fost anunţat marelui de artileria.
Taxa pe velocipede în Francia. In fel [ll-ar fi fost ruşine, să duoă paharul ou stat-major general al armatei, oă va lua
Partidul de Sud.
anul 1900, tsxa pe velocipede a dat în rachiu la gură, îşi ascundeau plăoerea pen parte la manevre şi ataşatul militar rusesc
Francia un produs anual de 5.474.975 franol. tru băuturile spirtubse sub masoa acelor torte lt.-oolonel Leontowitch şi uu ofiţer grec, Divizia V infanteria, oomandant ge
Numărul velooipedelor impuse la taxă, s’a şi pişcote. oare a asistat la manevrele anstro-vngare. neral Comăneanu Ach., având ca şef de
ridioat la 987,130. Dela 1894, oâud s’a în Din partea Germaniei a fost trimis la ma stat-major pe d-1 maior Nestorian Gb. şi
„Clipe de repaos“, de Sorcovă, vor se oompune din:
fiinţat acâstă taxă, numărul velooipedelor a nevre şi un ofiţer superior din marele stat-
apară în timp de 2 săptămâni şi se vor es- Brigada 9 infanteriă, comandant gene
tot mers orescând. In .1894 erau 203.026, major prusian. ral Candiano C.:
peda la abonaţi. Aducem acbsta la ounos-
în 1895: 256,084, în 1896: 326,816, în In 24 Septemvrie sâra au sosit la 3 batolione din regimentul Prahova
cinţa publicului şi a d-lor, cari au trimis
1897: 488,860, în 1898: 483,414, în 1899: Sichlele ofiţerii din marele stat-major ge Nr. 7, comandant oolonel Georgescu A.,
deja abonamente.
838.856. Se înţelege, oă oele mai multe ve neral în frunte ou şeful, general Carcale- 3 bataliâne din regimentul Mircea Nr.
locipede sunt în departamentul Senei. In Scirî economice din România. In ţeanu, apoi ofiţerii, cari vor avd direoţia 32, oomand. oolonel P&pazoglu B.
1900, numărul velooipedelor din aoest de urma supraproducţiei de zahar, guvernul manevrelor şi ofiţerii arbitri. Brigada 10 infanterie, oomandant colo
partament s’a ridioat la 215.959, adeoă a român a pus în vedere fabricilor, oă va ^Esoorta regală va fi oompusă din nel larca Al.:
patra parte din numărul total de velooipedo stabili o vamă de esport, oa astfel să mai tr’un major, un căpitan, doi ofiţeri şi 80 3 bataliâne din regimentul Buzău Nr.
din ţâră. Trăsurile automobile, impuse la scadă prodnoţi». Planul guvernului şi-a avut, dmenl ou 80 oai. 8, comandant colonel Anaatasiu C.;
3 bataliâne din regimentul Ialomiţa
taxă şi ele, au ajuns în 1900 în număr de efeotul. Astfel consulatul austro-ungar din Lăsăm să urmeze aoam ordinea de Nr. 23, oomandant oolonel Cocea D.
2.897, din cari 1.638 au mai multe deoât Constanţa raportâză, oă în Septemvrie s’a bătaie stabilită pentru aoeste manevre: Batalionul 7 vînătorl, oomandant ma
2 locuri şi 1.259 ou 2 locuri. mai făcut, ce e drept, un esport însemnat,
ior Simionesou St.
dâr pe basa comandelor nnteriâre. Comande O r d i n e d e b ă t a i ă .
0 nopte în balon. Balonul „Meteor" 5 baterii din regimentul 7 artileriă,
uouă nn s’au mai făcut în osntitate mare. comandant lt.-colonel Ştefănesou N.
al archiducelui Leopold Salvator s’a ridi Partidul de Nord.
După socotelile aproximative recolta de 1 oompaniă de săpători minări.
cat în sâra de 26 Septemvrie, la ârele 10 Aoest partid este represintat prin di
napi a anului acestuia — deşi teritorul să- Brigada 3 călăraşi, comandant colonel
din staţiunea aeronautică din Yiena. In vizia VI, comandată de d-1 general Maca-
mănat este de 12,640 hectare — abia va Boşianu Const.:
balon era contele Cesohia Santa Croce, rovitch, având şef de stat major pe d-nul
fi suficientă pentru trebuinţa internă, aşa lt.-colonel Bădnlescu Constantin. 4 esoadrâne din regimentul 5 oălăraşl,
baronul MospUrgo şi Tauber, toţi trei lo oă pe anul viitor zaharul român nu va oomandant lt.-colonel Bleţeanu N.;
cotenenţi, âr oa 6spe a participat la călă Divizia se oompune din următdrele 4 escadrâne din regimentul 6 oâlărăşî,
conoura pe piaţa esternă. forţe:
toria, prin aer şi contele Chaware Pius. comandant lt.-oolonel Dărăsou C.;
— In România oomercinl do pasări ne- Brigada 11 infanieriă, oomandant colo
Societatea aeronaută a petreout 18 bre fiiind organisat, în unele părţi preţurile nel Crăiniceanu Or., compusă d i n : 4 esoadrâne din regimentul 11 oălăraşl,
de-asupra pământului, în oare timp a oă- sunt fârte ieftine. Aşa, după rapârtele oon- 3 batalidne din regimentul Rîmnicu- oomandant lt.-colonel Crămlău D.
<Jut şi o nâpte întrâgă. Contele Chamare ; Sărat Nr. 9, comandat de locot.-oolonel
sulare austro-ungare, în Dobrogea o pă- Tema manevrei.
îşi desorie acum în mod fârte interesant Theodoru D.;
reche de pui să cumpără cu 1 leu, curoan
4 batalidne din regimentul Pntna Nr.
e r a l ă . O armată de Nord
I d e i a g e n
impresiile, ce le-a avut ou ooasia esoursiu- gras 1 '/ leu, o gâsoă grasă 2 lei. 10, din care anul de miliţii complet mobi înaintâză prin valea Şiretului, cu intenţiu-
nei ou balonul. Uitându-te din înălţime — 2 lizat şi pentru prima drâ iau parte la ma nea de a se dirige asupra armatei de Sud,
scrie oontele — oraşul iluminat oferea o — In Constanţa oomeroiul a început să nevre dmenl din aoest element. oare concentrâză forţele sale între Buzău
privelişte admirabilă. Sutele de mii de fe devină mai vin. Fiind-oă importul stagnâză Dnpă cum s’an presintat dmenii aces şi Ploeştl.
linare străluciau şi încunjuran uriaşa reşe de 2 ani, reservele s’au împuţinat. Firmele tui batalion, şefii armatei ss arată fdrte sa I d e i l e s p e c i a l e . Corpul de Nord
dinţă ca niaoe lanţuri de aur. La miecjnl din monarohiă, văcjând, oă situaţia cumpă tisfăcuţi. De alt-fel deşi îmbrăcaţi aceşti se găsea în 24 Septemvrie sâra la Tecuci.
rătorilor s’a ameliorat, au înoeput să acorde miliţieni la fel cu camaradii lor din acelaşi El a primit însărcinarea să precâdă marşul
nopţii eram deja pe de-asupra pădurilor din
Boemia. Prin sate şi pe oâmpnrl pretutin- credite mai mari. regiment, ei fac nn oontrast prin vîrsta lor armatei, în scopul de a-i asigura trecerea
înaintată. Aoest batalion se află pus sub peste Rîmnic.
denea era linişte complectă, dâr pădurile comanda d-lni căpitan Mihfeloesou Ant.
Teatru german. Acjl seră se va re- Corpul de sud se găsea oonoentrat în
erau sgomotâse. Se ancjiau ţipotole paseri Brigada 12 infanterii, comandant colonel Buzău.
presenta esooîenta comediă în 4 acte
lor de nâpte, sgomotul fiarelor şi mai ales Groza Moise, oompusă din : In 24 Septemvrie sâra a primit ordi
„Dor Probepfeiî“ da renumitul scriitor
mugetul cerbilor. La âra 1 după mierjul nopţii 3 batalidne din regimentul Şiret Nr. nul să mârgă în intîmpinarea inamicului
0*kar Blumenthal.
au sburat peste Moldava şi nu peste mult 11, comandant lt.-oolonel Teodorescu H.; semnalat deja cu trupe însemnate la Te
a dispărut apoi şi luna, oare le lumina In prăvălia G. I. Eremie, strada 3 batalidne din regimentul TecuoiQ cuci, şi să caute a-i întîrcjia oât se va putâ
Hirscher, lângă Mutzig, au sosit: oel mai Nr. 24. oomandaut lt.-colonel Cuţarida. mai mult înaintarea.
pănă atunol. Balonul şl-a Inat drumul pe
bun oaşcaval de rnnnte ou preţul cel mai Batalionul 5 de vînătorl, comandant
urmă prin Saxonia şi diminâţa pe la 6V eftin, en gros şi en detail; sosesoe maior lonesou CI. In diua de 25 Septemvrie.
2
erau lângă Elba, pe de-asupra oraşului transport de struguri, Chitre soaeso în fiă- Marşuri de apropiere.
5 baterii din regimentul 11 artileriă,
Dessau, la o înălţime de 1200 metri. După care săptămână odată, precum şi în fiă-care oomandant colonel Stoica Şt.; Partidnl de Nord. Inaiatâză ou gro
o âră a venit oraşul Mngdeburg. Balonul Joie şi Vinere somn prâspăb 1 kg. 70 cr. sul diviziei de roşiori pănă la GngeştI:
Tuerchestan, Oantalupi, Icrie negre moi 4 baterii din regimentul 3 artileriă,
era la o înălţime de 2400 metri. La ârele comandant lt.-colonel Uiescu C. avant-garda sa ooupă trecerea peste Rămna
prâspete, bon întreg, 1 klgr. II fi., 1 deoa
3 d. a. erau pe de-asupra oraşului Wolfen- la Plfiineştl.
12 or. 2 oompănii săpători minări;
biittel, âr la 6 s’an ooborît pe pământ 1 companiă pontonierl şi Divizia 6 înaintâză pănă la Focşani,
lângă Hildeslreim. Călătorii, după un drum 1 companiă telegrafiă. trecând Şiretul la Furoeul, pe un pod, care
de 18 bre, nu eran de loo obosiţi. Manevrele române. trebuia aruncat astădl de diminâţă de oă-
Divizia de roşiori, ovmandant ge tră compania de pontonierl.
neral Mânu Ion, având ca şef de stat-ma Partidul do Sud. Brigada 3 de on-
De ce se îmbată femeile? Medicii In cjina de 24 Septemvrie v. s’an în
jor pe d-1 maior Baranga S. Oonst. şi se valeriă, înaintâză pănă la Rîmnic, patrulele
dintr’un oraş din America au fost puşi mai ceput manevrele române îu Rîmniou- compune din : sale suut împinge pănă la Obrcjiţa şi Sih
cjilele treonte în faţa unei grele probleme. Sărat. Aceste manevre au de astă-dată o Brigada 1 roşiori, comandant colonel lele, de unde iau contaotul ou patrulele ad
Mai mulţi domni li-s’an adresat ou între însemnătate deosebită, deâre-oe pentru Fior eseu: versare dela PlăineştI.
vîrî în pământ păna la gât. Scoţând palo pe lângă mine, că mult bine ţi-oiă prinde servitori, care nu şi-au făcut serviciul cum s’o bată toţi cu aripele, şi o să vină acuşa
şul dela brâu, îi taie capul. şi eu vr’odată. trebue. la tine, c’un mânz cu 10 inimi. Cum o veni
După aceea făcu un foc mare şi, pu- — Hm ! . . ! Ce bine pote să-mi facă — Din partea serviciului să n’aibl să-i pui frâul în cap şi s’o duci acasă.
nendu-1 pe foc, îl prefăcu în cenuşă. Ilâna un vultur ? ! . . . îşi cjise în gând. Dâr, ia să grijă; aibl bună nădejde, că am să te ser Puţin mai trecu, după-ce se făcu vul
se uita cu durere cum îi sfîrîia carnea în i-o leg, că nu e lucru mare. vesc cum trebue. turul nevădut şi veni eapa cu mânzul după
foc; însă în faţa smăului nu putea dice Legându-i aripa pleca înainte. Mai ■ — Bine!... numai aşa să f i e ! . . . Etă dânsa. încălecând pe ea, o duse acasă. Era
nimic. îi plângea inima într’ascuns. Fără încolo, dtă un lup şchiop, care cum îl văcju ce servicii! îţi dau:... în fie-care di se-ml oât pe ci să crepe de ciudă baba, când o
a fi văcjută de smău, strînse totă cenuşa începu: pascl eapa, însă în fie-care sâră să mi-o văclu. Nici una, nici două, începu a o bate
rămasă din corpul lui Ionică şi, punendu-şî — Ionică, fie-ţl milă de mine şi-mî aduci cu mânzu. Nefâcând aşa, îţi taiă capul. şi a o mustra pe biata eapă, că de ce nu
0
credinţa în Dumnecjeu, se rugâ trei cjil legă ăst picior, că şi eu mult bine ţi-oih A doua di, des de diminâţă punân- s’a ascuns bine.
şi trei nopţi pentru a-1 învia. La trei cjile prinde. Gândindu-se âr, că ce bine pdte du-i baba în traistă o bucată de palancă — Nu mă mai bate, că nu sunt vi
cenuşa se prefăcu în trup omenesc. Era să-I facă un lup, îi legă piciorul şi-şi plină de cenuşă, fiind coptă în spuză, îl novată. M’am amestecat cu vulturii ş’acolo
Ionică. Văcjându-l viu îi cjise: căuta de drum. Mai încolo, dă de un pesce porni cn eapa la păscut. m’a găsit, îi răspundea.
— Ionică, dragul meu. Să te duci la mare, care să sbătea pe uscat. Acesta, cum Cum mergea densul călare pe eapă, A doua cji âr îl porni. Merse cât
„baba re“ şi s’o slugescl trei cjile;' drept îl vădu, îi dise: deodată se trezesce pe un muşunoiă şi eapa merse călare şi odată se trezesce âr fără
plată să-ţî iai un cal, care ţi-o plăcea ţie. — Ionică, dă-mă în apă, că mult bine nicăirea, Sciind, că mârtea îl aştâptă acasă, eapă. S’apucă de bocit cu glas tare, când
Baba rea are mulţi cai, care mai de care ţi-oitt prinde vr’odată. începi. a plânge şi a-se căina; nesciind ce âtă că vine lupul, căruia îi legase piciorul.
mai frumoşi. Ea scie bine, că ţie îţi trebue îl dădh în apă şi drumul înainte. să facă şi încotro s’apuce. Cum sta şi se — Da ce ai de plângi aşa de tare
un cal şi are să te sfâtubscă să iai vr’unul Ajunse la baba rea. căina, âtă că vine vulturul, căruia îi legase Ionică ? .. . îl întrebă.
din cei graşi şi frumoşi; însă tu, să nu iai — Ce cauţi băiete, îl întrebă babă aripa. — Cum n’oib plânge, dâcă am perdut
decât pe acel mai slab şi mai urîcios. cum îl văcjb. ... — Da ce plângi Ionică?... îl întreba. eapa babei.
în urma acestui sfat, porni spră baba — Caut stăpân mătuşă. — Cum noih plânge, dâcă am pră — Taci, nu mai plânge, s’a amestecat
rea. Mergând aşa, îutîlni pe drum un vultur — La mine este loc; dâr ia privesce pădit eapa babei. cu lupii. îi voiă pune pe toţi s’o gonâscă
o’o aripă ruptă. colo, la cele ţape ascuţite, cum stau înfipte — Taci, nu mai plânge. Eapa s’a şi o să vină acuş c’un mânz cu cincl-spre-
— Ionică, legă-mî aripa, nu trece aşa în ele trupuri omenescl. Toţi aceia sunt amestecat cu vulturii. îi voia pune la cale cjece inimi.