Page 111 - 1901-09

Divizia 5 de infanteria înaintâză la adecă în diua de s-tul Uie profetul, s’a pre- Nu pot trece cu vederea un incident marea acestui chirurg a produs mare con­
Zoiţa. sentat poporul la casa parochială înaintea petrecut cu ocasiunea acestei alegeri. Es- sternare îa oerourile înalte berlinese. îngri­
Diua de 2G Septemvrie preotului local, în frunte cu mai mulţi in­ misul comisiunei administrative din Făgă­ jirile acestea sunt justificate prin o soire
teligenţi posesori şi învăţători pensionaţi, raş, ca să conducă alegerea, inspectorul sosită alaltă-erî din Londra, în oare se
întâlnirea celor două Cavalerii
ca să declare solidari a se abţine pe timp şcolastic Varo Băni, ajungând din întâm­ spune, că invitările la înooronare au fost
Partidul de Nord. — Divizia de ro­ nedeterminat de beuturile spirtuose, şi mai plare vorba la greutăţile, ce are poporul retrasa din causa bolei incurabile de care
şiori înaintezi cstrâ Sad spre Rîmnic, se ales de beutura puturosă a vinarsului. In cu susţinerea şcolei, s’a grăbit numai decât
întenlnesoe cu cavaleria adversă, o atacă şi 44 sufere Regele.
o respinge. faţa preotului s’a luat un protocol subscris a adauge în ton de „compătimire (?), v«Zî E de notat faptul caracteristic, că de
de peste 200 capi de familiă, cari solemn Domne, că: pentru-ce n’au cerut Tobăneuii
Ine.iulând mai departe, ia contacul cu aoeeaşl teribilă bâlă au murit ducele Albert,
avanfc-garda diviziei a 6-a, oare o silesce, şi resolut să declară, că pragurile a şese la timpul său ajutor dela stat pentru şcâlă, bărbatul răposatei regine Victoria, bunicul
după o sourtă resistenţă la trecerile peste cârciume din comună, nici ei, nici familiie căci statul de bună-sâmâ li-ar fi dat chiar actualului rege duoele de Albany, sora Re­
Slimio, să se retragă la Plăinescî.-Aici, di­ lor nu-1 vor călca, beuturl spirtuose din pentru toţi învăţătorii — 4 la număr? — gelui văduva împărătâsă Frideric (Victoria)
vizia de roşiori se va menţine pănă la so-
Birea avant-gardei diviziei 6-a, în urmă se loc nu vor bea, ci la cas de lipsă extraor­ şi altele____ şi fratele mai mio al Regelui, Alfred du-
retrage ia Gugeşti. dinară vor procura spirt din Cluşifl. şi-şi Dâcă d-1 inspector, care şi pănă acum oeie de Saxa-Coburg.
Divizia 6-a înaintâză cu grosul ia Plă- vor face ei beuturl după plac. Au pus ei ni-a dat destule doveZi de bunăvoinţă de Atât spune telegrama numitei foi. Se
iuescl, âr avantgarda sa ooupă solid drâpta înşişi o taxă de 10 corone pedepsă, pentru a d-sale arebişovinista — alte poveţe mai aştepta acum cu mare încordare confirma­
Rămuei. cei cari ar călca acest propus. puţin deocbiate nu scie, ori nu vrâ să spună rea sâu combaterea din parte oficială a

Partidul de Sud. — Brigada a. 3-a Şi mirare! poporul din Borşa în mâ­ Românilor, apoi pentru d’ald’astea numai scirei, despre grava îmbolnăvire a Regelui
de cavaleria, îu timpul oiocnirei sale ou nia mare a jidanilor acest propus şi l’a îi mulţămim, şi le pote ţinâ, căci seim şi Eduard.
divizia de roşiori, se retrage pe flancul ţinut şi-l ţin şi astădl cu cea mai mare noi de unde bate vântul. Prea bine cunos-
drept al avaut-gardei corpului de sud şi la 44
terminarea acţiunei, oantonâză la Sihlele. acurateţă. Şi a doua mirare! în 3 şi 4 Oc- cem „dragostea statului faţă de noi şi faţă Resboiul sud-african.
Divizia a B-a de infanteria, înaintâză tomvrie în Borşa se ţine târg de ţâră la de şcolele nostre în general.
în două ooione, pănă ia Obrejita şi Sihlele care vine jurul. Afară de străini un Borşan Ne-a strins deja pănă acum aşa de (Doue-deeî şi şepte de mii de Buri sub arme.)
unde se opresce, după oe a isg'onit mai în- în crâjmele jidanilor n’a intrat. bine în curele, cât în casa nostră nu mai
tâih de aici.divizia de roşiori. Apucatu-s’au jidanii de preotul nostru suntem noi stăpâni. Eie sigur — inspec­ Piarul „Matin publică următo-
11
Ioan Bochiş, descrisu-l’au prin gazetele un- torul — seim şi noi, că dâcă statul dă bani rea corespondenţă din Africa-de-Sud:
44
gurescl de „agitator , „antisemit şi aşa tot din punga nâstră îi ia, şi nu din a
14
0 comună românescă mode!. mai departe. Cercat’au a tupili pe cei mai Americanilor. Efectivul «Je rcslioiu.
slabi de ânger, însă tote svercolirile jido­ Dâr ce să le fad! Aceşti domni folo­ . . . . August 1901.
JBorşa, 9 Oct. 1901.
vesc! au rămas fără efectul dorit. sesc ori-ce prilej pentru a corteşi în favo­ „...Resboiul a reînceput, mai vajnic
Onorată Redacţiune! Comuna Borşa rul maghiarisării.
Lăţitu-s’a vestea despre ţinuta borşie- ca nici odată, dela venirea primăverei. Aici
din comitatul Ooşocnei, afară de puţini Un asistent.
nilor în jur, şi întreb, că ore ceialalţî preoţi credem cu toţii, că acâstă luptă nesfirşită
Unguri şi Jidani, numără aprope 2000 su­
făcut’au asemenea ? Nici vorbă, toţi tac trebue să neliniştâscă pe prietenii noştri
flete românesc!. Poporul din Borşa e forte
tăcerea pescelui. Ba ne rîd şi ne fac proşti din Europa, îutrebându-se, dâcă mai suntem
sîrguincios, sănătos şi bine nutrit. îmbrăcă­ Regele Eduard VI! nu se va
a nu da trupului aceea ce doresce. în stare s’o ducem înainte. Dorim ea amă­
mintea lui mai ales la bărbaţi, încă şi as-
Vedeţi, D-le Redactor, ce pote face încorona? nuntele ce urmeză să cadă sub ochii nu­
tădl e portul original românesc. De patru­
cu turma sa un preot zelos şi conseiu de miţilor amici. Pentru adversarii noştri nu
zeci de ani având tot preoţi harnici, cari Pentru luna Maih a anului viitor s’a
cbiămarea sa! îi mulţămese preotului de e nimic nou în tote acestea, ei sciu cum
l’au crescut moralminte, nume bun şl-a plănuii^încorouarea lui Eduard VII de
lucrul început, şi dic poporenil, „că pentru stau lucrurile pănă acum. Peste puţin timp,
eluptat în tot jurul acesta. Rege al Angliei.
ce nu s’a început lucrul acesta barăm cu 10 vor sci şi mai bine. Nicl-odată luptătorii
Cumcă Borşanul e om pe talpă cum ani mai înainte, că astădl ar fi în altă stare Oe se întâmplă însă. După oum i-se pentru neatârnare nu fură mai număroşl în
se dice, se vede din împrejurarea, că materială . — S’a presentat înaintea preo­ telegrafâză din Berlin diarialui „P. Naplâ , cele două republici. Nicl-odată nu fură în­
44
44
în răstimp de 20 de ani şl-a adunat o avere tului un poporean cu numele Dascal Ioan, în cercurile bine informate de acolo a sufleţiţi de mai multă hotărîre. Nicl-odată
bisericâscă de 20,000 florini, din care şl-a care dice: „că de când s’a subscris, şl-a produs colosală sensaţiă şi consternare n’avură mâi multă încredere în isbânda
zidit şi terminat în auul trecut o biserică, pus la o parte 10 fl. în restimp de 2 luni, soirea sosită din Londra, după care fes­ finală.
ca şi care la sate nu-i în tot comitatul; i-a cari, de nu se făcea lucrul acesta, toţi mer­ tivităţile de încoronare s'au amânat] mai mult, Se pote evalua destul de esact la
impus legea şcolară să-şi renoiască şcola geau în punga jidanilor, dâr aşa ca banii tâte pregătirile pentru încoronare au fost cind-spre-dţece mii numărul burgherilor sub
conform legilor vigente şcolare, şi numai adunaţi i-a dat împrumut. Din acest unic sistate. sub arme în Transvaal; la doue-spre-cjţece mii
ca să nu o scape din mână în vara acâsta cas să pote vede câtă avere românâscâ Măsura aoâsta e ou atât mai surprin- acei, cari duc lupta în Orange. In total ei
a spesat pentru renoirea edificiului şcolar merge în punga jidanilor. Ei rădimând us- Zătâre, Z' telegrama numitei foi, ou oât formâză o armată de două-Zecî şi şâpte de
00
1000 florini, aşa, că şcola statului să pote ciorul uşii se înavuţesc, âr noi din di-în numai c’o săptămână înainte s’as dis­ mii bărbaţi, având cu toţii un singur gând,
ascunde dinaintea ei; i-a impus susţinerea cli ce merge văcjend cu ochii sărăcim; tribuit invitările la festivitatea încoro­ însufleţiţi de acelaşi patriotism şi devota­
a 2 învăţători, şi la aceea s’a obligat nu­ nării tuturor membrilor din înalta aristo­
I. P. M. ment, botărîţl să lupte pănă la cel din urmă,
mai Români să fiă. craţia englesă şi scoţiană şi tuturor colo­ pentru independenţa lor.
Despre un fapt de mare însemnătate niilor. In invitările trimise aristocraţiei, cei
voiesc a raporta, care merită atenţiunea Corespondenţa „Gazetei Transitaiei". invitaţi erau rugaţi să apară la serbări în Punea şi glânţele.
a tot Românului. Am tot aşteptat ca până costume vechi oeltioe şi auglo-saxone si să Ei an în belşug tot ce le e trebuin­
mai dibace decât a mea să raporteze un Tolianul-vechiu, 6 Oct. n. 1901. participe la convoiul festiv. Coloniilor ii-se cios. Şefii lor păn’ acum nici n’au avut
lucru început acum mai bine de două luni, Adî s’a făcut alegerea de învăţătore cerea, să participe la couvoib fiă-care cu măcar nevoie să le dea din reservele de
şi după-ce pănă astădl nimeni nu s’a aflata la şcola nostră comunală — fostă grăniţe- simbolul lor distinct.
muniţii, căci numărosele luări de convoiuii
apreţia resignarea unui popor brav — după râscă — din Tohanul-vechih. Dintre cele Când înainte ou oâte-va Z^ e 80 lă­ d’ale inimicilor şi produsul gibernelor (rani­
puterile mele voiesc a aduce la publicitate 12 concurente a fost cn maiorRate de vo­ ţise vestea despre repentina îmbolnăvire a ţelor) prisonierilor englesi, ajung pentru
un fapt de mare bravură bărbătâscă. turi alâsă d-şora Olimpia Sassebeşi, învăţă­ Regelui şi au fost chemaţi medici în cas­ alimentarea tirului.
După mai multe învăţături date de tore diplomată. telul din Aberdeen, buletinele ofioiose spu­ In ce privesce merindele, e o prostiă
păstoriul nostru, care a combătut din tote Alegerea a decurs în perfectă ordine. neau, că Regele s’a răcit, dâr că urmările d’a crede, că o armată de două-sute de mii
puterile beutura, ajutat fiind preotul nostru Sperăm, că nou alesa învăţătore se va de­ răcelei vor dispare în curând. De atunci de omeni, răspândită pe un teritoriu de
şi de două puteri tinere în personele d-lor dica cu tote puterile şi frumosele-i calităţi nici o soire n’a mai eşit din castel. In 7 două ori mai întins decât' Spania şi Fran-
Ioan Bochiş şi Ioan Bodocan, teologi se- chemării sale şi ne va produce mulţămire. Oct. n. însă a fost ohemat ia castel un re­ cia la daltă, ar pută chiar prin procedeu-
cundianiţî, în 2 August a anului cureut, * numit chirurg engles. Soirea despre che­ rile cele mai sălbatice, să distrugă tote re-

Cu aceste vorbe se făcu nevăc).ut. O Cum o vădu, reamintindu-şî binele ce Scuturându-se, rămase curat şi frumos — Bine ! . . . fie ş’aşa.
0
lâcă mai trecu şi veni eapa cu mânzul. In- făcuse vulturului, lupului şi pescelui, cari de nu mai avea cum. Apoi er Zis : Să prefăcură în perl de foc. Oum se
călecând pe ea o duse acasă. Să moră baba îi spusese, că şi dânşii îi vor face mult — Stăpâne, stăpâne !. .. vîră mâna în luptau, âtă că vine un vultur. Smăul, cum
nu alt ceva de ciudă, când o vădu. Luând bine, dise: „Binele în tot-dâuna cu bine se ureebia drâptă şi scote: şâua, biciul de foc îl văZu, începu a-1 striga Zi c0n du-i:
44
un fus de letcă, înferbântat în foc începu răsplătesce . Incălecând pe eapă porni acasă. şi dăsagii cu galbinl.
— Vulture, vulture!... Moieţi aripele
1
a o frige, a o. înţepa şi a o mustra, că Foc se făcu baba şi de astă-dată. Vai de S0:
Când se se sue călare, 6r îi Z’ în apă, şi vino de stinge acâstă pară roşie
de ce nu-s’a ascuns bine. capul iepei, ce păţi. Intrând baba în grajd — Stăpâne, stăpâne!..... spune-mi de foc, că-ţî voia da să mănânci boitul unui
— între lupi m’am ascuns şi acolo se puse pe ţesălat caii totă noptea. Pe foţi cum să te duc: „ca vântul ori ca gândul ? u om şi a unui cal.
am fost găsită. Nu sunt vinovată, nu mă caii îi făcuse de strălucia părul pe ei, ca — Ba ca gândul.
AuZind aşa, calul lui Ionică se repeZi
mai chinui degeaba. sorele, numai pe cel cu trei-ZecI de inimi Când auZi ca gândul, îl amestecă cu asupra smăului şi asupra calului său, şi îi
A treia di îl porni âr. Abia ajunse la îl lăsase feştelit, ca vai de el. Diminăţa nourii şi într’o clipă fu la podul de aramă.
0
jumătatea drumului şi se trezesce pe o ră­ cbiemând pe Ionică îi Zis : Acolo se întâlni cu smăul, care venea tot făcură bucăţele p’amândoi.
După acâsta, luând Ionică inelul din
dăcină; âr eapa nicăirî. — Hei!... băete, m’ai servit trei Zd călare. Calul smăului era frate cu calul lui
0
degetul smăului se întorse la Ilâna Cosîn-
S’apueă de plâns şi de văieărat, când forte bine. Uite caii, alegeţi drept plată Ionică; însă cu Z c inimi mai puţin. Apro- zâna, care văZ ndu-l cu inelul în deget îl
0 0
0
âtă că vine pescele, pe care îl dăduse în apă. unul, care voescl din toţi. piindu-se unul de altul, calul smăului în­
apuca în braţe şi, sărutându-1 pe frunte îi
— Ce plângi Ionică?... — Apoi, răpciugosul şi urîciosul ista, cepu a sforăi. Smăul uitându-se spre Ionică Zise: „De acuma al meu să fii Ionică şi eu
— Cum n’oiă plânge, dâcă am per- am să-l iau mătuşă; apucând de căpăstru i-se păru eă-1 cunosce şi de aceea îl întrâbă : a ta“.
dut eapa babei. calul cel neţesălat. — Nu cumva tu esc! Ionică, pe care
— Taci, nu mai plânge. Eapa s’a as­ eu l’am ucis şi l’am prefăcut în cenuşă?... I-am lăsat să trăiâscă în linişte şi în
— Mei băete, de te-a invăţat eine-va pace sub paza celui a tot puternic şi, dâcă
cuns între pescl în fundul mărei. Am să-i — Ba da, eu ! . . . răspunse. Am venit
să iai pe acesta, mult bine ţi-a voit; âr de n’or fi murit, sigur, că trăiesc şi astăZl tot
pun pe toţi s’o isgonâscă şi numai decât să ne luptăm din nou.
l’ai ales din capul tău, halal să-ţî fie. amândoi.
o să vină c’un mânz cu trei-cleci de inimi. — Hei ? . . . cum vreai ? ... Să ne tăiem
Sein că ai să iai dela babă un cal; să nu Calul uitându-se ou ochi dulci la Io­ în săbii sâu luptă dreptă să ne luptăm ? . . . Banca (Tutova). Gr. JV. Coatu.
iai decât pe acest mânz. nică îi Zi S0: — Ba nu. Să ne facem două perl de
Pescele se făcu nevăclut. Peste puţin — Stăpâne, stăpâne!... Dă-ml dru­ foc, eu roşie şi d-ta verde; ş’apoi să ne
timp veni eapa cu mânzul. mul o lâcă, ca să mă scutur. luptăm.