Page 112 - 1901-09
P. 112
Nr. 216.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
sursele de cereale şi de vite, de cari dis La alegerile din Braşov, ce s’au Românif din monarchia austro ungară rul obligător tot al 3-lea an, care
pun locuitorii. Solul însuşi, cu accidentele ţinut Mai’ţî a reuşit în cercul I Lutz stăm nepăsători faţă de progresul ne detrage tot x / parte din mo-
3
ce presintă şi refugiurile sale sigure, furni- Korodi, Sas, cu 646 voturi faţa cu timpului, persistând cu obstinaţia pe şiă şi folose, dâr ne încarcă cu bi
seză din tote părţile Burilor hambare şi 477 voturi ale lui Vajna Gabor, er lângă agricultura primitivă, moştenită rul şi aruncurile. Am rămas cu vitele
staulî. în cercul I I E . Hintz, tot Sas, cu 309 din moşi şi strămoşi. Ca se nu mai primitive şi de puţină valore, cu pă
„Prietenii noştri pot fi pe pace: noi voturi faţă cu Rethi, care a obţinut vorbim de poporele culte: Englesii, durile şi păşunile comunale dete
nu o se murim de fome“. numai 252 voturi. Francesiî, Germanii, cari toţi au o riorate şi devastate, cari ac}î sunt
Insurecţia din Caplund. agricultură intensivă industrială-co- mai mult mărăcinături şi tuferişurî
mercială, se luăm bunăoră esemplu fără de orî-ce valore şi folose, în
„Pote că nu s’ar pută spune acelaşi
numai dela Unguri, şi se vedem cât
lucru şi despre armata englesă, căci ea Nou abonament locul codrilor seculari de stejar şi
încă nu cunosce primejdia cea mai gravă, nu sacrifică dânşii în interesul ridi brad de odiniâră. Economia şi pro-
la care e expusă, şi anume, că r&scola e ia cării şi perfecţionărei agriculturei lor. ducţiunea ndstră naţională pe an ce
Guvernul l i - a înfiinţat o droie de merge în loc să crescă şi să se per
generală în colonia Cap. Toţi colonii de
Gazeta Transilvaniei. şcole de agricultură de tote gradele
rassă olandesă, după-ce au contat mai mult fecţioneze, ea decade şi se ruineză
timp pe umanitatea trupelor şi oficerilor Cu 1 Octomvrie sî. v. 1901 pentru luminarea şi instruirea plu şi prea puţini omeni sunt destoinici
garilor celor de limba lor; a mai
britanici, pe moderaţia bărbaţilor de stat de a-se ocupa cu combaterea şi scă-
se deschide nou abonament, la care înfiinţat cursuri suplementare pentru
euglesl şi pe bună-voinţa regală, au sferşit pătarea poporului.
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii agricultorii practici, reuniuni econo
prin a înţelege, că ni-se face un răsboifi Şi cât nu ar face o carte bună
foiei nostre. mice cu esposiţiunî de vite şi pro
de exterminare. pentru preot, învăţător, notar şi pri
„Ei reprobbză un asemenea răsboiă Preţul abonamentului: ducte pentru instruirea plugarilor; marul din sat, în care să p6tă găsi
susţine drâie de reviste şi scrieri eco
şi vin acum la noi, toţi, cu o hotărîre fără Pentru Austro-Ungaria: pe un ei poveţe şi îndrumare în tote ces-
nomice de conţinut diferit, staţiuni tiunile economice, şi după care ar
sbmă şi cu atât mai remarcabilă, că de an 24 cor6ne; pe şâse luni 12cor6ne;
agronomice pentru controlul semin
acum fiind consideraţi ca rebeli de cătră pe trei luni 6 corone; pe o lună 2 pute ţinea conferiuţe şi prelegeri pu
ţelor şi de experimentaţiă, cari se
stăpânii ţării — stăpânii de ieri — orî-ce corâne. blice la popor, ca să-i înţelegă po
ocupă cu diferite cestiunî şi obiecte,
dare înapoi le e imposibilă, orî-ce supunere Pentru România şi străinătate: porul vorbindu-i în limba sa şi cu
cari privesc agricultura raţională, termenii luaţi din gura l u i ? !
ulterioră interzisă. Ei vor fi aliaţii noştri pe un an 40 franci, pe şâse luni 20
numai şi numai ca denşiî se p6tă
pănă la mdrte. franci, pe trei luni 10 franci, pe o O carte de felul acesta scrisă
susţină concurenţa agriculturei ame
„Pănă acum nu cunoscem măcar nu lună fr. 3.50 în limba nostră, compusă special
ricane şi australiane, care a năpădit
mărul lor; dăr de pretutindeni îi vedem pentru trebuinţele poporului nostru,
pornind rend pe rând în campaniă. Ar fi Abonamente numai la numeral poporal târgurile cu productele lor. Progre scrisă într’un stil uşor popular cu
sul la denşiî se şi vede pe fie-care
zadarnic a tăgădui, Colonia Cap e răscu de Dumineca: termini! aleşi din gura poporului, ce
lată, răsboiul e general. Adversarii noştri teren şi în fie-care ramură, între tre a fost premiată de Academia Ro
Pentru Austro-Ungaria: pe un cut şi present.
sunt perduţl. mână din Bucurescî şi subvenţionată
an 4 corone; pe şâseluni2 corbne. Numai noi Românii din Tran de diverse Reuniuni din patriă şi din
Desnodămentul sigur. silvania şi Ungaria pare-că dormim
Pentru România: pe un an 8 România, care ia concurenţa cu cele
„Ne e imposibil a cunosce — decât franci, pe şâse luni 4 franci. somnul de veci în cele economice, mai bune cărţi similare din limbile
p6te peste un timp destul de lung — ver căci pe noi n’are cine se ne trezâscă, culte germană, francesă, şi care n’ar
Abonarea se pote face mai uşor
siunea dată de statul major al lordului Ki- fiind-că n’avem nici bărbaţi specia trebui să lipsâscă în câte un esem-
prin mandate poştale.
techner, asupra tuturor incidentelor ce se lişti, cari se se ocupe cu atarî ces plar două din nici o comună ai că
Administraţiunea.
produc; ne e de asemenea greu a face să tiunî economice, nici şcole, nici reu rei locuitori sunt în majoritate Ro
parvină repede în Europa descrierea esactă niuni economice, decât forte puţine mâni, să nu lipsescă din cancelaria
a operaţiunilor trupelor nostre; der ele pot în cari se se discute Gestiunile, care comunală, din biblioteca şcolară şi
fi — fără a minţi — resumate astfel: dela ne privesc pe noi mai de aprope, ba parochială, că şi din bibliotecile po
NECROLOG. Subserişii ou inimă
Paardeberg, trupele republicane n’au su nu avem o literatură proprie, fie pen porale ambulante, bibliotecile Reu
plină de durere aducem la cunoscinţa tu
ferit nici un eşec serios, în schimb însă ele tru trebuinţele poporului, fie ceva niunilor economice, învăţătorilor,
turor cunoscuţilor, oă prea iubitul nostru
-au pricinuit adesea inamicului adevărate mai desvoltată. O carte de conţinut preoţilor etc. este:
frate, unehiă: loan Moţiu, jude de tabla
desastre. economic şi decă apare în limba Manualul complet de agricultura
reg. pensionat, ac}I în 7 Oct. noptea în al
„Chiar în posesiunile englese, se află nostră, n’are cine o ceti şi a-se fo raţională de Dr. George Maior, profesor
69-lea an al etăţii a înoetat din viaţă. Ră
regiuni vaste, ca de es. Natalul, unde ei losi de ea. de agricultură la şcdla superioră de agri
măşiţele pământesc! ale neuitatului defunct,
n’au putut menţine nici o forţă organisată Preoţii şi învăţătorii noştri, no cultură dela Ferestreu şi la Seminarul Mi
după îndeplinirea ritualelor bisericesci, se
şi cari vor recădâ în manile nostre, ori tarii şi primarii, cu un cuvânt inte- tropolitul Nifon din Bucurescî — compus
vor depune spre eterna odihnă Mercur! îu
când vom voi noi. In Orange chiar şi în liginţa nostră dela sate deşi 90 la în 4 volume.
9 Octomvrie st. n. la 2 ore p. m. în oimi-
Transvaal, îi hărţuim fără ’ncetare, cu o sută trăiesc din agricultură şi portă Voi. I. „Agrologia şi agricidtura ge
teriul gr. or. din loc. Deva, la 8 Oetomvre
vigore neîncetat crescândă, şi găsim în faţa fie-care economiă, totuşi în cele eco nerală*, în 33 cole de tipar cu 217 figuri,
1901. Fie-i ţărîna uşâră şi memoria bine
ndstră soldaţi din ce în ce mai demorali- nomice nici dânşii nu au alte cu- în text; costă 5 corone.
cuvântată! Teodosiu Moţiu paroch ca frate.
saţl, a căror resistenţă e une-orl bravă cu noseinţe şi esperienţe, decât le po Voi. II. „Fitotechnia seu Cultura spe
Aurel şi Nioolae Moţiu ca nepoţi.
tote astea, dâr a căror sacrificii devin din sedă poporul de rând — un badea cială a plantelor ; 38 cole de tipar cu
u
fii în di mai sterpe. Stan şi nenea I6n ore-care; ba cei 202 figuri în text; costă 8 corone.
„Intr’un cuvânt, inimele ne sunt pline mai mulţi dintre ei razirnă în des Voi. III. „Zootechnia seu Cidtura ge
de nădejde, âr hotărîrea nostră neştirbită. SCSRI ULTIME. toinicia şi esperienţa plugarului de nerală şi specială a vitelor“ — dimpreună
Ne-au luat femeile şi copiii; ne-au ars fer e rând, ori a slugilor şi argaţilor lor. cu lânăria şi lăptăria; 49 cole de tipar
mele ; se încârcă a ne pustii ţâra, der ase BuCurescT, 11 Octomvrie. Din Dânşii în loc de a conduce şi de a cu 225 figuri în text; costă 8 cordne.
menea acte, departe de a ne îndemna la Corabia se anunţă, că soldaţi bulgari da poveţe, poporului, sunt înşişi con Voi. IV. „Economia rurală s6u Orga-
supunere, ele ne dictâză datoria, care e de veniţi cu o şalupă de pe malul drept duşi de alţii îu detrimentul lor, al nisarea şi administrarea moşiilor mari şi
a lupta pănă la sfîrşit. al Dunării, au arestat pe 4 funcţio afacerilor comunale şi naţionale. mici“ ; 44 cdle de tipar cu 36 figuri în text,
„Decă vre-unul din actualii seu foştii nari români. Prisonierii au fost duşi Instrucţiunile şi poveţele, ce le costă 8 cordne.
noştri şefi ar slăbi, el ar fi imediat desa- la Rahova şi cu tbte stăruinţele că eăpetăm din a doua mână dela streini, Se află de vîndare la tipografia
vuat. Dâr nu e nici un pericul: acei, cari pitanului portului Corabia, autorită departe de a ne folosi nouă, ies de A. Mureşianu, — Braşov, şi la librăria
ne cunosc, sciu că nu va fi pentru noi pace ţile bulgare n’au voit se-i libereze. cele mai multe-ori în defavorul şi W. Krafft — în Sibiiu.
fără independenţă, şi că ne vom ruga lui Incidentul s’a făcut cunoscut minis spre paguba nostră. O bună dovadă
Dumnecleu pe un pământ liber, sâu vom trului afacerilor esterne. despre acâsta sunt comasările şi se
*dormi, de va fi nevoe, sub un pământ robit. gregările impuse nouă cu de-asila de I a m a.*)
— Din causa ploilor torenţiale
„Să aveţi încredere: vom birui!“ manevrele au fost suspendate din străini; ele au eşit tote în defavorul
nostru, fiind-că noi nu am avut omeni Trecuseră patru luni pline de bucuriă,
ordinul Regelui pănă la altă dispo-
pricepuţi în cele economice, cari să de mulţumire şi de fericire dela căsătoria
siţiune.
L i t e r a t o r â. nostră. Era prin luna lui Septemvrie, când
ne dea instrucţiuni şi să ne lumineze.
Sub titlul „Confecţionarea pălării- Paris, 11 Octomvrie. O scire din Proprietarii mari dela noi şi fis într’o di băgai de semă, că soţia mea ajunsese
-lor de paie“ ou mâna liberă şi cu ma Petersburg spune, că ministrul ru cul şi-au comasat moşiile lor şi au într’o posiţiă interesantă. Intr’o Duminecă
şina, a apărut o carte de Dimitrie Po- sesc de resboiu Kuropatkin a călăto segregat pădurile, luând pământurile diminăţa, nevasta mea, veselă afară din
pescu, fost învăţător al şoâlei de pe do rit la KusJc, ca se urmărâscă de acolo cele mai bune şi posiţiile cele mai cale, îmi spuse un vis curios, ce avusese
meniul ooronei Segaroea (judeţul Dolj"), evenimentele din Afganistan. La gra favorabile din hotar pe sema lor. peste nopte. — Eram în grădiniţa de flori,
ou o Introducere de d-1 I6n Kalinderu, mem niţa Afganistanului sunt concentraţi Dânşii apoi şi-au ameliorat moşiile — dise ea — şi de-odată văd cum din spre
bru al Academiei Române. Ou o gravură actualmente 40,000 soldaţi ruşi. făcând pe ele plantaţiunî de protec- ceriu se lasă în jos, chiar în dreptul meu,
o fiinţă îmbrăcată în haine strălucitore, ca
şi ou mai multe figuri în text. Ediţiunea ţiune, consolidări de terenuri mobile,
lumina sorelui____ Se apropie de mine şi
III. Bucuresol, Tipografia Gutenberg, Ioseph canalisări şi drenagiuvi, au introdus
Gobl. P r o c u r a ţ i pe ele vite de rass'â nobilă şi plante îmi cere voiă să-şî iee o flore. Atunci eu,
D-1 I. Kalinderu, administratorul do de valore mai mare, şi au amena- în grabă, mă duc la cel mai frumos tran
cărţi economice şi biblioteci popo- dafir, îl ian binişor şi îl întind fiinţei tainice !
meniilor Coronei, şl-a câştigat merite ne- giat şi ridicat valorea intrinsecă a
porale de conţinut economic!! — Pentru acâstă fiore, — dice vede
peritâre pentru înaintarea ţăranului român pădurilor, prin care valorea moşiilor
nia cea albă — îţi voiă aduce în schimb
prin înfiinţarea „Bibliotecei poporale“, în care Intr’un timp, când guverne, reu lor a crescut de multe-ori cu suta
peste opt luni de dile, dela noi, din cerifi,
s’au publicat pănă acuma 21 de cărţi folo- niuni private, societăţi de produc- la sută, crescând veniturile şi redu
un ângeraş cu dulci lumine... Şi cu aceste
■sitore, menite a îudruma populaţia dela ţiune ale tuturor statelor şi popore- când spesele de cultură.
vorbe, fiinţa se ridică binişor în sus şi se
ţâră spre oultivarea diferitelor ramuri eco lor fac cele mai mari sforţări şi In acelaşi timp şi mai la tâte
făcu nevărlută!...
nomice, în special a mioilor industrii cas aduc pe fie-care an jertfe de sute comunele noi am rămas tot pe lângă
nice. Cărticica de faţă apărută deja în edi de miî şi milione de corone pe di pământurile de cultură necomasate,
*) Capitolul VII. din cartea d-lui V. Gr.
ţia III, este o nouă dovedă despre necesi verse terene pentru a ridica şi îm- în devălmăşiă, pe lângă economia Borgovan. apărută de curend la Gherla sub titlul
tatea simţită a publicaţiunilor de acest fel. îmbunătăţii agricultura lor, — noi de 8 câmpuri derăpănătore, cu ogo „Ionel . — Preţul 2 cordne.
11
