Page 13 - 1901-09
P. 13
REDACTIUNEA., w ftizETA“ iese în flăcire
AdminlstriUmea şi Tipografia ADoaameate pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorl nef'ranoato nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România ?i străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şăae
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te prlmoso la Admlnlstraţluno in N-rii de Duminecă 8 franot.
Braşov şi la următorele Se pronumoră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nackf., afară şi la d-nii ooloctorî.
Nux. Augenfeld & Emoric Les-
nor, Hoinrich Sckalek, A. Op- A&onamentul pentrn Braşov
polii Nao.hf. Anton Oppolik. Admmistrnţitmea, Piaţa inaie.
In Budapesta: la A. V. &old- Târgul Inului Nr. 30, stagiu
borger, Ekstoin Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şăse
Leopold (VTI Erzsbbet-korut). luni 10 oor., pe orei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : L LXI Y. Ou dusul în oasă : Pa un an
o seria gurmond pe o colină 24 cor., pe 8 luni 12 o., pe trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordno.— On eoomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamontelo
fă şi învoială. — RECLAME pe căt şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte. -
Nr. Î95. Braşov, tunl-larţi 4 (17) Septemvrie. 1901.
Szeli ameninţă pe Saşî cu disgraţia. fâi'ă consciinţă şi seucetorî ai po sesc ca totalitate, cjicend, că poli tal deoulâre pronunţată szellistă-apponyistâ,
porului". tica oficială săsâscă nu s’a ocupat „Bud. Tagbl.", fîresce, trebue să găsâscă,
In numerul seu din urină guver Etă acum întâmplarea cea mai nicî-odată cu cestiunea Germanilor oă mai pe sus de tâte este programul par
namentalul „P. Lloyd" aduce o te prdspetă, ce pune în lumină adevă din Bănat. Şvabii au venit ei sin tidului liberal. Programele partidelor opo-
legramă din Sibiiu cu data de 14 ratele intenţiun! ale guvernului un gur! la diferiţi particular! Saşî, fi- siţionale, ciic©, nu sunt nici pe departe
Septemvrie n. de următorul cuprins: guresc şi uneltirile lui faţă cu na resce ca să se sfătuescă cu ei, şi atât de „clare şi atrăgătore". Programul
„Sieb. d. Tageblatt de astăcjî des- ţionalităţile. „Sieb. d. Tageblatt" es- aceştia nu-i puteau respinge. Dâr partidei independiste e neexeoutabil şi de
u
minte soirea, că mişcarea germană primându-şî părerea de rău, că şi ce au făcut ei, au făcut pe propria ar fi executabil, ar avâ urmări fârte rele
în Ungaria de sud a fost provocată cercurile conducătdre au adoptat pă lor răspundere. pentru Ungaria, mai ales în privinţa ma
prin agitaţiuni săsesc!. Raporturi ale rerea foilor şoviniste despre o pre Poporul săsesc însuşi nu s’a ames terială. Programul partidei poporale este
Germanilor din Bănat esistă numai tinsă agitaţiune a Saşilor ardelenî tecat în afacerile Şvabilor şi nu se un amesteo de idei şi propuneri reacţio
faţă cu Saşî singuratici. Pe aceştia între Şvabii din Bănat, comunică ur va amesteca nicî în viitor, âr şi dela nare şi clericale de ouldre antisemită, cari
f6ia îi admoniază să fiă reservaţî." mătorul fapt bătător la ochi: aceia, car! ca privaţi au legături cu n’ar oorăspunde de loo dorinţelor, tendin
„Un membru al guvernului şi Şvabii din Bănat, se aştâptă se fiă ţelor şi convingerilor maghiare. „Cu mult
Acâsta telegramă ne-a escitat
încă acela, care dintre toţi cel din- mai reservaţî pentru a nu ameninţa peste programele oposiţionale", adauge
curiositatea, şi îndată am luat în
mână fâia germană sibiiană se ve tâiu a dat poporului ^nostru dovecţ! în împrejurările date interesele tota „Bud. Tag.", „se ridică programul partidei
de bună-voinţă, a cjis înainte cu lităţii poporului săsesc. Ca Saşii să-şî liberale guvernamentale; — oare pe basa
dem despre ce anume se trateza. Şi
în adever „Sieb. d. Tageblatt" în- câte-va cjfie cătră o deputaţiune să- renege şi simţul lor pentru conaţio dreptului publio aspiră la o desvoltare ii-
sâscă, ce i-s’a presentat, în ton iri nalii din Bănat şi să nu simpatiseze berâ şi naţională a Ungariei, oare garan-
tr’un articul despre Saşii ardeleni şi
tat, că „agitaţiunea" întreprinsă din cu desvoltarea lor, acâsta nu li-se tâză tuturor religiunilor şi tuturor naţiona
Şvabii din Bănat descopere un fapt
partea Saşilor între Şvabii din Bă păte cere. „Guvernul în caşul cel lităţilor, tuturor grupurilor şi individualită
fârte caracteristic, ce servesco de
nat să ia în nume de rău de cătră mai bun trebue să se mnlţumescă, ţilor economice libera desvoltare şi ţinând
ilustraţiune viuă a situaţiunii, în care
guvern şi a adaus, că dâcă ea se va dâcă faptele Saşilor nu sunt contrare la devisa: drept, lege şi dreptate, nisuesoe
se află ac}î naţionalităţile faţă cu
guvernul şi cu direcţiunea lui poli continua, guvernul va riposta prin voinţei lui". a oonstrui Ungaria în sens modern euro
aceea, că nu va mai fi cu prevenire penesc. Libertate şi liberalism, sub acest
tică. Ei bine, nu este monstruăsă
faţă cu interesele săsesc!, ba că presiunea ce se face tocmai acum semn partida guvernului va întră în lupta
Nu este de lipsă se facem mare
eventual va lua măsuri aspre repre asupra Saşilor, când 4i are e electorală şi în acest semn va învinge".
^ guver
introducere pentru înţelegerea caşu
sive". namentale afirmă, că programul par Un conglomerat de cuvinte umflate,
lui. Cetitorii noştri sciu forte bine
A-ţî mai vecjut dovadă mai fla tidului dela putere lasă liberă des oarl nu oorespuud stărei reale a luorurilor
cât de mult s’au cătrănit foile şovi-
grantă de „imparţialitate şi de res voltarea naţionalităţilor? ca acesta, debitat de „Budap. Tagbl.", niol
niste maghiare, vecjând că Şvabii pectul şi cinstirea libertăţii cetăţe- oăs’a mai pomenit. Adecă d-lor, apponyiştil,
din comitatele Timiş, Severin, To- Nu seim ce să cji cem despre
nescî" din partea guvernului Szeli, sunt acum tari şi mari în partidul lui Szeli
rontal şi din Bacîca au început şi tenorul articulului făiei săsesc! din
de cum este acâsta? De când pâte şi sperâzâ a eşi şi mai tari din alegeri.
ei se se misce şi se protesteze tot fi oprit într’un stat constituţional, Sibiiu, dâr lăsăm • să şi-l caracte- Pentru aceea t6te le văd în oolâre aurie,
mai mult în contra măsurilor de ca cine-va să facă propagandă pen riseze ea însăşî, când scrie: „Este văd garantată chiar desvoltarea liberă a
maghiarisare atât de îndrăsneţe şi obiceiul ţării de a împărţi sâu
tru limba şi cultura neamului seu? naţionalităţilor. Ce fariseism, ca şi când n’ar
brutale. a refusa binefaceri administrative
Ore Saşii ardelenî nu sunt tocmai fi deochiată pănă dinoolo devisa lui Szeli
după conduita politică, şi cu acâsta
Fiind-că înse nicî-odată şovi- aşa Germani, ca şi Şvabii din Bă voim se socotim şi noi (Saşii). Nu prin faptele, ce se petrec şi cari numai a
niştii n’au admis la vr’un popor „de nat şi dâcă da, cum ar fi posibil se libertate şi liberalism adevărat nu mirâsă.
mai sub acâsta presupunere voim să
altă limbă", că nemulţumirea lui li-se împute ca un lucru nepermis, Dâcă foştii aderenţi ai partidei naţionale
ne încercăm a arăta, că poporul
derivă din propriele sale sentimente că sprijinesc prin pressa lor mişca deja de aoum se dedau la tămâieri bisan-
nostru săsesc nu merită nicî decum
pentru limbă şi neam, ei au atribuit rea Şvabilor, care nu are alt scop, disgraţia guvernului, cu care este tine de acestea, oe o să fiă atunol, când
şi acesta nouă apariţiune numai agi decât apărarea naţionalităţii şi a va întră şi Apponyi în guvern.
ameninţat".
taţiunilor din partea altora şi au în culturii germane a acestora în contra
vinuit pe Saşii din Ardeal, că ei procederilor volnice şi ilegale ale Satîsfaeţiâ dată României, piarul
ar fi introdus curentul naţionalist maghiarisatorilor ? Programele partidelor maghiare. „Budapesti Hirlap* din 15 Sept. publică
în sînul Şvabilor. Aşa-der după Dâr cjiarul numit nâgă, că Saşii Vorbind despre nouele alegeri şi despre sub aoest titlu o soire, pe care cjice, că a
trei-cjecî de an! au ajuns şi Saşii ardelenî ar fi produs acea mişcare probabilul lor resultat, „Budapester Tag- primit-o dela corespondentul sâu din Bucu-
noştri cei blajin! şi precauţi la ond- între Şvab! său că ea ar fi fost spri blafct" îşî dă, părerea şi asupra programelor rescl şi oare cuprinde următârele: „Consu
rea de a fi timbraţi de „agitator! jinită vre-odată de cătră poporul să partidelor maghiare. Ca cjiar guvernamen lul român din Ismail a trimis ministrului
u
FOILETONUL „GAZ. TRANS". Centrul de activitate tipografică e în conul , (fice îosu-şl despre sine cu o sme- Ooresi pare a fi fost trimis la Braşov din
acest period pentru Ooresi parte Braşovul, reniă proprie feţelor bisericesol din acele capul locului ou misiunea de a mijloci
(4) parte Tîrgoviştea şi într’un timp şi Se- vremuri, în epilogul Sbornieului elavoneso cumpărarea celor trebuinciâse pentru in
u
Coresi scriitor sen tipograf? beşul-săsesc. tipărit la Sas-Sebeş în 1580. ) Că s’ar fi stalarea unui atelier tipografic, dela Saşii
In Braşov a avut legături strînse cu numit din botez Emanuiî, e o hipotesă, Braşoveni, oarl de altmintrelea înşişi de
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură preoţii dela biserioa sf. Nioolae, între oarl estrasă ' probabil din o falsă interpretare cretaseră, în vederea propagandei reformate,
cultă naţională la JRomâni. protopopul Iane [numit de unele oroniol şi paleografică. ) Şerban e numele unui fiu tipărirea de oărţl bisericesol în traduoerl
12
— (Continuare.) — Enea] şi popa Mihaifi sunt ounoscuţl chiar al diaconului, ounosout oa tipăritor al unui românesol pe sâma bisericei române.
ca colaboratori ai lui. In Braşov însă n’a Liturghier slavonesc, la Braşov 1588. „împuţinarea ăumnedţeescilor cărţi* e o
Descendent al unei erudite familii
funcţionat nici când oa diacon, precum Diacon la mitropolia din Tergovişte, plângere generală, ce o întâlnim în mai
din insula Chios, dâr stabilite deja de mult
credea canonioul Oipariu [Analecte pg. oepitala de atunci a Munteniei, şi precum tâte epilâgele, ce însoţesc tipăriturile de
în Muntenia şi romanisate aici, Coresi a
XVIII]. să vede, om de încredere al mitropolitului, provenienţă românâsoă din prima şi a doua
fost diacon la mitropolia din Tîrgov'şte,
de unde trece ca tipograf în Ardeal, unde-1 „Meşter învăţat", oum a fost în ale 11 ) Bianu-Hodoş, 'op. c. pg. 84. jumătate a vâoului al XVI-lea.
vedem mai ales la Braşov muncind cu un Tipografiei, o raritate pe timpul aoela la Aşa sunt: Apostolul slavonesc, Târ-
12 ) Aşa crede d. e. A. Philippide, In
deosebit zel pe terenul tipăririi de cărţi Români, Ooresi era ounosout de toţi con troducere în istoria limbei şi lit. rom. Iaşi, govişte 1547; Octoichul slavonesc 1574 şi
pentru trebuinţele biserioei române timp timporanii săi, în Ţâra Românâscă, ca şi 1888 pg. 73. In epilogul Evangheliarului 1575; Triodul slavonesc 1578; Sbornicul
de preste 20 de ani. ) în Ardeal, simplu sub numele de „diaconul slavonesc din 1579 şi 1683 oa culegătorl- slavoneso, Sas-Sebeş 1580, ultimele trei ti
10
Coresi". tipografî sunt indicaţi diaconul Coresi şi părite de Ooresi.
10 ) Date asupra familiei Ooresi din „Din porunca prea osfinţitului mitro Mânăilă. Aşa se cjice d. e. în epilogul „Din pricina acâsta şi eu robul lui
Chios, probabil de origine italiană, şi apoi polit al Ardealului, Chir Ghanadie, m’am Evangh. din 1579:“ eu diacon Ooresi şi Dumnecjeu Io Alexandru voevod.... am vă-
greoisată, tflăm la C. N. Satha, [NaoeD.tjvuir] Mânăilă (K0PSGH H AlTiHyYvHAAv) ne cjut şi am înţeles domnia mea sărăcia şi
cpiloloyla, Atena, 1868], care amintesoe ostenit cu aoâstă carte eu păcătosul şi ti- am aprins de dragostea sf. duh... şi am
peste opt inşi sub numele de Ooresi, dintre oâlosul, ce mă numesc între dmenl Coresi ăia- soris(recte : tipărit) aoâstă oarte". Conjucţiu- împuţinarea sfintelor cărţi.... şi am dorit să
oarl unii fârte erudiţi, oa George Ooresi. nea slavonă H (şi) din citatul text slavon se tipărâsoă aceste cărţi...." se (Jice d. e.
De diaoonnl Coresi însă Satha n’are ounos- (Revista Rom. 1862 pg. 112). Cea mai ve- printr’o forţată şi falsă interpretare paleo în epilogul Triodului slavonesc dinl578. )
13
oinţă. Un ram al acestei familii s’a ehiă diplomă pentru familia Coresi o ci- grafică a fost considerată ca iniţiala nu
stabilit în Muntenia deja în secolul al XV- tâză Haşdău (Ool. 1. Traian, 1877 Nr. 10—11, melui propriu, ce-i urmâză (Mânăilă), şi Abstrăgând de faptul, că în timpul
lea, oăol cel mai vechifi Ooresi, cunoscut pg. 571) din anul 1529. DetaiurI să se vadă pe calea acâsta s’a interpretat greşit: „Co- acesta, după tâte probabilităţile, nu esista
cu numele în România, e ce! subscris în- la Oipariu, Analecte pg. XVIII sqq. A. resi Imănuilă (!?!)" în loc de „Coresi şi
tr’un document muntean din anul 1492 Densuşian, Istoria lit. rom. 1894, pg. 192. Mânăilă 13 ) Bianu-Hodoş o. c. pg. 69.
