Page 14 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 195. —1901.

preşedinte şi ministru de esterne D. Sturdza primit îndrumări de sus, n’au să rămână rea se face pe patru ani şi după constitu­ şi se vorbesce, că are de gând să refor­
un raport telegrafic mai lung, în oare se pasivi. Deosebirea între trecut şi present ţia Uniunei, dâcă preşedintele mâre înainte meze tariful vamal.
elice, că pe comandantul vaselor de răsboifi este, că în trecut fişpanuî impunea publi­ de espirarea mandatului său, nu se faoe Oeea ce privesoe calităţile personale
rusesol de acolo, precum şi pe comandan­ cului pe candidatul guvernului, aoum însă îşi altă alegere, oi ocupă de-a dreptul scaunul ale noului preşedinte, ele sunt diametrul
tul celor cinci torpilâre şi pe comandantul impune candidatul propriu. Forţa abia dâoă presidenţial vioe-preşudintele, care depune opuse acelora, pe cari le avea puritanul
garnisânei de acolo, împreună cu doi ofi- bate oui-va‘la ochi. Dela vice-şpau şi di­ jurământul acolo, unde se află în momen­ şi blândul Mac Kinley. Roosevelt este un
oerî de statul major, i-a pedepsit cu arest rector de finanee pănă jos la moşă, pân­ tul când primesoe soirea despre încetarea temperament mai violă, am putâ 4>ce chiar
de câte 30 de cjile, după espirarea oărora desc dorinţa fişpanului. Zelul lor n’are mar­ din viaţă a predecesorului său. Membrii răsboinic.
pe comandantul garnisonei îl va transfera gini, ou corteşirile s’au obicinuit şi vor faoe cabinetului însă îşi dau cu toţii demisiunea Roosevelt s’a născut ia 1857 în New-
la Irku.tsk, âr pe comandantul vaselor la ce au mai făout — pentru-ca să se falsi­ şi noul preşedinte îşi formâză un alt ca­ York dintr’o familiă colonistă. El este deja
Vladivostok. fice resultatul alegerilor etc. La fine dio : binet. Astfel Roosevelt va continua cu pre- generaţiunea a opta. Străbunii lui au emi­
0
Aceştia sunt ofioerii, cari înainte cu „E greu de a spăla murdăria din viaţa sidenţia, pe care o va ocupa în înţelesul grat din Olanda. Tatăl său a fost mare in­
o lună, fără ordin superior, au pus la cale publică, tot aşa cum greu este a ourâţi constituţiunii americane, pănă în Noemvrie dustriaş, care s’a îngrijit să dea fiiului său
o demonstraţia ou flota în faţa Ţiglinei agrul de polomidă. Ni-am dedat eu oorup- 1904. o educaţiune alâsă. Roosevelt a urmat la
(lângă Galaţi), portul de ârnă al vaselor ţiunea şi cu forţa brută. Acum aşteptăm să Înmormântarea. universitatea din Harvard, ascultând cur­
de răsboifi românesc!. Ou un cuvânt, Ro­ se aplice forţa chiar şi pentru aceea, ca să suri juridice şi istorice. Deja în etate
Corpul lui Mac Kinley îl transportâză
mânia a primit o satisfacţiune, care va fim cinstiţi şi liberi *. de 23 ani s’a distins pe terenul politic, ca
1
astâcjî 'Luni la Washington, unde îl vor
deveni şi mai deplină prin visita ce o va representant în oorpul legislativ, numele
aşe4a pe catafalc. înmormântarea se va
face generalul Constantinovid, coman­ lui însă a devenit celebru în resboiul ame­
Afacerea colegiului croat din face Joi, în Canton. Autopsia a constatat,
dantul corpului de armată din Basarabia, la
Roma. Din Agram se anunţă, oă ministru că mârtea a urmat din causa cangrenisării ricano-spaniol, la care a participat ca con­
generalul Baicoianu, comandantul corpului ducător al unei bidgade organisată de
de esterne contele Goluchowslii a cerut lă­ produsă de glonte.
de armată din Galaţi.
muriri, prin mijlooirea guvernului unguresc, dânsul.
In ce privesce braţul Chiliei, pe care Condolenţe.
asupra decisiunilor meetingului din Agram, Programul politic, pe care îl va
Ruşii îl regulâză, între guvernele diu Bu-
probabil pentru a arăta, faţă de aserţiunile împăratul german a trimis din Dan­ urma Roosevelt, încă nu e ounoscut în de-
curescl şi Petersburg sunt în curgere tra­
foilor italiene, oă în numitul meeting nu zig două telegrame de condolenţe, una tailurile sale, se crede însă că deja tempe­
tări pe basa protocolului din Londra, care
s’a adus nici o vătămare personei Regelui adresată ministrului de esterne Hay, âr ramentul său viu, l’a predestinat pentru o
în art. VII spune următârele:
Italiei. cealaltă soţiei repausatului preşediute. politică mai puţin paolnica, decât a prede­
„Braţul Cluliei, oare atinge teritoriul Judecătoria din Roma a adus sen- Din Viena se telegrafeză, că miuis- cesorului său.
român şi pe cel rusesc, va fi supus sub
controlul simultan ăl Rusiei şi României tenţă în acâstă afacere. Ea a respins plân­ trul de esterne Goluchowski a avisat pe
la aceaşl regulă, după-ce eventual va fi fă­ gerea rectorului colegiului, Pazmun, pe mo­ ambasadorul austro-ungar din Washington,
cut navigabil, ca şi braţul Sulinei, şi în fiă- tiv, că în urma intervenirei comisarului ca să comunice guvernului Statelor-Unite SOIRILE DUEL
oare an, aceste două state se obligă să dea guvernial, plângerile ridicate au dobândit cele mai adânci regrete.
comisiunei Dunărene lămuririle necesare cu ascultare şi remediare, fiind-că comisarul a Preşedintele republicei francese, re­ 3 (16) Septemvrie,
u
privire la circulaţia făcută pe acest braţ . începutul anului şcolar. La şcâlele
luat administrarea colegiului. Sentinţa s’a gele Italiei, Papa, cu un cuvânt toţi suve­
In miuisteriul de esterne român sunt române diu Braşov anul şcolar s’a început
de părere, că în ourend se va lua înţele­ dat fără drept de recurs. ranii au adresat telegrame de condolenţe cu 4i a de 1 Sept. v. Din incidentul acesta
u
gere pe basa aeâsta între guvernul rds şi atât guvernului american, cât şi soţiei re­ pe lângă profesorii cei vechi s’a augajat
român şi că deja în cursul acestui an se Ce s’a făcut la Danzig ? Asupra pausatului preşedinte.
vor numi cei doi comisari pentru contro­ ca profesor nou d-1 Petrovicl, fost profesor
larea braţului Chiliei. Se crede, că reşe­ întâlnirii dela Danzig între Ţarul Rusiei şi Date biografice la Seminariul gr. or. din Arad. Prelegerile
dinţa acestor doi comisari va fi tot în Ga­ împăratul Germaniei, s’a scris mult în Mac Kinley s’a năsout la 1844, Iunie se vor începe regulat Miercuri, în 5 Sept. v.,
laţi, unde residâză şi membrii comisiunei pressa europână. Ceea-ce s’a scris însă, au 0 âr Vineri, în 6 Sept. v. se va ţinâ esame-
Dunărene. fost numai păreri şi combinaţiunî. Vine 28, prin urmare era de cincl-4 ol şi şâpte nul de maturitate. In ceea-ce privesce nu­
de ani. El se trăgea dintr’o veobe familiă
acum însu-şl împăratul Wilhelm şi spune, mărul elevilor însorişi, după informaţiunile
irlandesă şi bunicul său s’a luptat alăturea
Funcţionarii si cortesirile. Hi- care a fost resultatul întrevederii domnito­ primite, anul acesta la gimnasiu presentă
J 5 5 ou Washington pentru libertatea Americei
nistru unguresc de interne Ooloman Szell rilor celor mai puternice state europene, faţă de anul treout scă4ăment, ceea-ce se
Tatăl său împovărat cu o grea familiă s’a
a dat o ordonanţă cătră tote comitatele împăratul Wilhelm sosind la curtea Arthus pri­ esplică prin cercetarea din ce în oe mai
stabilit în Niles (Ohio) unde i-s’a născut
şi municipiile, în care le atrage atenţiunea, marul oraşului i-â oferit o cupă, pe care frecuentâ a gimnasiilor de stat din Făgă­
al şeptelea copil, William, repausatul pre­
că cu prilejul alegerilor funcţionarii muni­ suveranul luându-o e 4>s : „Viu tocmai acum raş şi Sân Georgiti. (Tfeiscaune) din partea
şedinte. In lupta pentru esistenţa William
cipali să se reţină dela orî-oe presiune ofi­ dela întâlnirea de mare importanţă cu ami­ elevilor români. Din contră la comerciale,
ajunse de tinăr la independenţă. Deja în
cială, căci la cas contrar va lua faţă de ei cul meu, Ţarul Rusiei, întâlnire, ce s’a fă­ singura şcâlă de specialitate română la noi,
etate de 17 ani avea diploma de învăţător
cele mai rigorâse măsuri de pedepsire. out spre mulţumirea cea mai deplină a numărul elevilor cresce în mod vădit au
şi din modestul său salar ajuta şi familia.
amândurora şi oare a întărit neclătinat con­ de an.
In răsboiul civil a întrat ca voluntar şi a
vingerea, că pacea europână rămâne pe mult
dus’o pănă la rangul de maior. Pe urmă Manevrele. In 14 Septemvrie n. Ma-
Dificultăţi. - Sub titlul acesta „Ma- timp garantată puterilor. Faptul acesta îmi
a studiat dreptul şi luând diploma de ad­ jetatea Sa monarchul a întrat în comuna
u
gyarorszag dela 15 Septemvrie serie despre uşurâză şi mie inima, când întru în acest
vocat, a întrat în politică. Era mare ora­ Gârcsdny (comit. Baranya). Suveranul, ca
1
dificultăţile înpreunate cu respeotarea legei veohifi oraş comercial *....
tor şi om simpatic. La 1876 îi vedem deja pretutindeni, avea alături de sine pe prin-
la «fiitârele alegeri. Spune, că Ooloman Aşa-dâr la Danzig, după spusa împă­
senator, ca representant al locului său oipele Ferdinaud al României. Primire ofi­
Szell se va înşela în speranţa, de a face ratului Wilhelm, s’a garantat pe mult timp,
natal. cială n’a fost. In acea 4 oorpul de armată
1
alegeri libere şi curate. Mai întâifi, nu s’a pacea europână. O fi!
Politica lui Mac Kinley era esolusi- 13 a trecut, la vederea Majestăţii Sale, rîul
întâmplat arondarea eerourilor electorale;
vistă americană. Prin bil-ul său care, îi Drava pe un pod instalat de trupele din
al doilea, dreptul eleotoral nu s’a estins.
4
In general cjis, corpul fişpanilor nu s’a Mortea hi Mac Kinley. pârtâ şi numele, s’a ridicat în contra im- geniu. Podul fu gata în timp de l*/ 6ră.
, portului din Europa şi era un adversar al Pe acest pod a trecut şi monarchul rîul
sohimbat — ceea-ce vrâ să cj.ioă, că guver­ O săptămână întrâgă s’a luptat oon-
nul n’a fâout pregătirile de lipsă pentru stituţia puternică a preşedintelui american imigrărilor. El a luat disposiţii, să nu mai Drava, apoi întreg corpul 13 de armată,
lase a debarca emigranţi, pănă nu vor do­
alegerile curate. Publicul maghiar, cjioe cu mârtea. Agonia aeâsta lungă s’a termi­ cavaleria, artileria, 2 regimente de honve4l.
„M-g.“, privesee în posiţia de fişpan o ins­ nat în sfîrşit. Speranţele şi prognosticurile vedi, că sunt angajaţi la oineva, ori oă au Majestatea Sa a urmărit cu privirea timp
tituţia, care liferâză deputaţi şi tot aşa gân- medicilor despre o grabnică însănătoşare, fondurile neoesare, ca să pâtă trăi. îndelungat trecerea trupei, apoi a înoâle-
deso şi fişpanii. Fişpanii, deşi nu vor fi nu s’au realisat; oele două glânţe, oe au Triumful cel mai mare al politicei lui oat, oa să privâscă din diferite puncte lupta,
Mac Kinley a fost acela, pe oare l’a rapor­ ce s’a desfăşurat pe largul câmp de eser-
întrat în corpul lui, mânate de mâna cri­
tat în răsboiul ou Spania la 1898. ciţii. Pănă la Vai-zio monarchul s’a dus
minală a anarchistului Ozolgos, au provo­
Politica lui colonială n’a găsit apro­ călare, âr de aici cu trăsura, având cu sine
decât o singură tipografiă la Româul, cea cat oomplicaţiunl seriâse, cari fatalmente
bare generală şi popularitatea sa a fost pe principele moştenitor român.
de pe lângă mitropolia din Târgovişte, oare trebuiau să ducă la sfîrşitul tragic, pe care
sdruncinată, când înoepuse tratative pentru
singură şi luptând ou tâte greutăţile tech- ni-l’a transmis firul telegrafic Sâmbăta tre­ Ugron vre se fifi erăşl deputat. Din
cumpărarea Mexioului şi oând a trebuit
nioe şi financiare, proprii acelor vremuri, cută. Şimleul-Silvauiei se anunţă biroului telegra­
să întreţină luptele sterpe în insulele fili­
avea să provadâ biserica românâsoă ou tâte Agonia .şi sfîrşitul. pice. I-s’au imputat afară de acestea, că fic ungar, oă Gabriel Ugron a anunţat prin-
oârţile neoesare bisericesol, — acâstă „sărăciă tr’o telegramă, că primesce candidatura cer­
După o agouiă, care s’ar putâ numi are tendinţe imperialiste şi se 4 1 oe > că'avea
şi împuţinare a sfintelor cărţi** e de a-se un adevărat martiriu, Mac Kinley şi-a dat de gând să faoă o lovitură de stat, dâcă cului Şimleul-Silvaniei. Aoâsta întâroare ne­
oăuta, precum observă mai târejiu autorul aşteptată, se 4'oe, ar fi pricinuit mare bu­
sufletul Sâmbătă diminâţa la ârele 2 şi 15 nu i-ar fi ourmat viaţa înainte de vreme,
precuvântării Trebnicului slavoneso, tipărit curia la alegătorii cercului. Ugron a sosit
minute. Ultima luptă orâncenă pe viaţă glontele anarchistului.
la Câmpulung în 1636, în „năvălirea dife­ erl în Şimleul-Silvaniei.
şi pe morte s’a început Vineri la ârele 5. Viaţa lui privată era esemplară. Du­
ritelor popore de altă credinţă, trimise de Medicii îi prelungiau firul vieţii în mod mineca îşi aduna familia în jurul său, îm­ Mişcarea notarilor. Notarii oomu-
urgia dumnecjeească pentru pedepsirea nâs- preună cu servitorii, âr dânsul le oitia din nall şi oerouall din Ardeal au ţinut la 8
artificial cu oxygen comprimat şi ou dife­
tră şi în prădâeiunea cea fără de milă a rite injecţiunl. La ârele 7.30 şi-a perdut bibliă. La masă tot-dâuna el împărţiamân- 1. o. în Târgu-Mureşului un congres, ou
acestor norâde, după cum aeâsta s’a în­ oonsoiinţa, preot n’a fost lângă dânsul. oarea şi niol-odată nu negligea rugăciunea soop de-a stărui pentru îmbunătăţirea stării
1
tâmplat şi la multe alte biserici *. ). lor. La congres au luat parte notarii din
14
Ultimele sale cuvinte 'au fost: „Dumnezeu mesei.
Sunt cunoscute din istoria ţărilor româ­ Din particularităţile lui se citâză obi- 13 comitate ardelene, în număr de vre-o
cu voi cu toţi, acesta-i destinul lui Dumnezeu,
nesc! jaful şi prădăciunile, săvîrşite de nă­ oeiul de a da mâna cu tâtă lumea. Oând 150, între cari şi Români. Congresul a de­
să i-se împlinăscă voinţa .
11
vălitorii Turci şi Tătari, pe la bogatele
Soţia lui Mac-Kinley ă stat lângă se întorcea dela preumblare, de multe ori cis să oâră dela guvern împlinirea următâ-
mănăstiri românesc!, pe atunci siugurile
patul bărbatului său pănă sâra la 11 âre. îl durea mâua de atâtea strîngerî. relor pretenţii: 1) Pe lângă fiă-oare notar
archive ale trecutului nostru şi singurul comuual şi oeroual să se sistemiseze post
In ultimele sale momente n’a fost lângă dân­
loc de adăpost al vechilor nostre monu­ Noul preşedinte.
sul, căci o copleşise obosela şi se retrase de subuofar provă4ut ou 800 cor. plată
mente de literatură. Aceste jafuri nimioi- Până la ocuparea oficială a scaunului anuală şi 200 cor. bani de cuartir. 2) Lâfa
pentru un moment să se odihuâsoă.
tore au causat în mare parte şi „împuţi­ presidenţial de cătră Roosevelt, afaoerile fiă-cârui notar oomuual şi oeroual să se în-
narea sfintelor cărţi * la Români. XJrmaşul lui Mac Kinley. uniunei le va conduce ministrul de esterne tregâscă pănă la 1600 cor. solvibile de că­
1
(Va urma.) Nicolae Sulică. Mac Kinley a fost ales pentru a doua Hay, ca cel mai bătrân membru al cabi­ tră erar. 3) La pensionări să se primâsoă
ârâ în Noemvrie 1900. Tot atunci a fost netului. Noul preşedinte are unele principii, şi statorâscă timpul de servioiii de 35 ani.
u ) Citat la Sbiera, Mişcări c. pg. 29. ales şi vice-preşedintele Roosevelt. Alege­ oarl se deosebeso de ale predecesorului său 4) Dreptul de amendare cu bani — aseme­