Page 17 - 1901-09
P. 17
HEDACŢIUNEA, *gajzeta“ iese înMcirs fii.
Aiministratim şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24oor., pe şbsolnnl
12 oor., pe trei luni 6 cor.
SnriaorI nefranoate nu se pri- N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
moao.—Manuscripte nu se Pentru Komânia şl străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franol, pe şAse
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te primesc la Admlnlstraţlune în N-rii do Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următorelo Se prenumoră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: ciole poştale din întru şi din
în Vlana: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emorio-Les-
ner, Hemrich Selialek. A. Op - Abonamentul pentru Braşov
pelik Nuckl'. Anton Oppelik. Aimtnistraţiunea, Piaţa maro.
In Budapesta: la A. V. G-old- TSrgul Inului Nr. 30, etagiu
bergor. Ekstoin Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şâse
Leopold (VII Erzs6bet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢII) HILOR: A N U L L X I V . Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o oolbnă 24 oor., pc 6 luni 12 o., po trei
10 bani pontru o publicare. — luni 6 oordne___Un esomplar
Publicări mai doso după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe eftt şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 196. Braşov, Hemuri 5 (18) Septemvrie. IDOL
Gandidaraa Sui iocsary. dinăuntru. Or! dâră acum se se fi Punctul privitor la naţionalităţi stărilor agrare. Sinecurele trebue şterse şi
schimbat situaţiunea şi elementul din programul kossuthist Mocsary starea funcţionarilor îmbunătăţită.
Foile din Pesta, ce ne-au sosit stăpânitor se fi ajuns a ţină sâm.ă nu-1 pote primi, dăcă vrea să ră- Contele Ştefan Tisza a ţinut un dis
ac]î anunţă sub rubrica „mişcarea elec de admoniările şi sfaturile înţelepte mâuă credincios părerilor şi princi- curs remarcabil la Ugra. Accentuâ situaţia
torală", că partida kossuthistă din ale lui Mocsary? Nicî pomenire. Un pielor sale profesate mai înainte. Er financiară strîmtorată în oare se află ţâra
Sătmar a proclamat ca candidat al bărbat politic serios şi conscienţios primirea din parte-i a candidaturei pe urma urcării cheltuelilor de stat an de
ei pentru mandatul de deputat pe ca acesta, nu pote umbla după cai cu clausula, că-şî va conserva păre an. Trebue să se creeze un prisos de bani,
Ludovic Mocsary. D6ca n’ar fi tipă verejî pe păreţi, cura sunt vor rile sale proprii în cestiunea naţio spre care scop trebue să se faoă economii
rit negru pe alb în tote foile ungu bele şi — devisele lipsite de te- nalităţilor, nu pare nicî-decum pro ou banii şi cu puterile de muncă în t6te
resc!, chiar şi în organul fracţiunei meiu real ale actualului ministru- babilă. ramurile vieţii de stat. Vorbi apoi despre
kossuthiste, am crede, că avem de preşedinte, ci va judeca numai după Din tote trebue dec! să conchi mercantilism şi agrarism. Mercantilismul,
a tace numai cu o giumă ironică. fapte. Nu se pote dec! admite, ca dem, că Mocsary nu va primi can <fioe, este un nou sens, âr egrarismul este
Adecă „corbul alb" din dietă, cel el la bătrâneţe să-şî fi perdut echi didatura, cum n’a primit (fii ! fă adversarul declarat al liberalismului şi e
0 6
ce pentru părerile şi convingerile librul judecăţii sale clare şi să vadă cute candidatura din alt cerc; fără sluga reacţiunei. Spune, că Ungaria e bân
sale mai umane şi mai drepte faţă o schimbare spre bine în sensul do considerare la aceea, dăcă are şanse tuită de sărăcia capitalului, trebue deci să
cu naţionalităţile a fost părăsit de rinţelor sale atunci, când, în loc de se fiă ales la Sătmar ori nu. se facă tot posibilul, oaţi ţâra să se ajute
soţii sei de partid, al căror condu a-se revisui, cum cerea el, legea de ou capital străin. In privinţa aoâsta e re-
Geea-ce ar fi de dorit însă în
cător fusese multă vreme şi a fost naţionalitate pentru a lărgi şi asi maroabilă regularea valutei. Un mare şi
interesul ţării chiar, ar fi ca Ludo
escomunicat nu numai de partidul gura mai mult dreptul de limbă al vic Mocsary să arate pentru ce nu vital interes al ţării e garantarea valorisă-
dela putere, ci şi de întrăga oposi- naţionalităţilor, ministru-preşedinte rii cât mai favorabile a produselor brute
pbte primi încrederea acelora, car!
ţiune maghiară dietală, se fiă se plimbă cu petiţiunile dela 19 co Industria ungară e mult mai puţin desvol-
i-au fost retras’o în mod atât de bru
de-odată invitat de-a primi un man mitate unguresc! în buzunar, car! tată, decât ca ea să aibă desfaoere chiar în
tal atunci, când a vrut să aducă pa
dat chiar dela partidul kossuthiat, petiţiunî cer delăturarea totală a Ungaria; piaţa de consum se pâte asigura
triei -sale cel mai mare serviciu din
care n’a tăinuit nicî-odată, că este amintitei legi. deci numai prin susţinerea tarifului vamal
câte i se pbte aduce.
neîmpăcat duşman al naţionalităţilor. De altă parte însă nicî partidul comun cu Austria.
Acăsta tr9bue se surprindă, şi kossuthist nu şl-a schimbat întru Ministrul Hegediis şl-a espus părerile
trebue se ne întrebăm, ce s’a petre nimic politica şi tactica sa faţă cu Mişcarea electorală. într’un toast ţinut la banchetul, oe s’a dat
cut în timpul din urmă, ca Ludovic naţionalităţile. In programul său elec în onârea lui la Cluşifi. A început prin a
Mocsary se între erăş! în graţia şo- toral, publicat (filele acestea, se vor- ţ)iua de Duminecă, a fost (fi intere spune, oă faoe parte din guvernul, oare a
viniştilor din stânga estremă? Una besce de îngrijirea ce ar trebui să santă în mişcarea electorală, ce se desfă venit pentru restabilirea păcii şi care a şi
din doue : or! Mocsary nu mai este o dea statul naţionalităţilor pe te şură acum îu Iotă ţâra. In Budapesta, ca restabilit paoea. Conducerea parlamentară
omul, care a fost, or! partidul kos- renul material. Dăr se accentuăză şi în provincia corifei de a-i partidelor se află atfi în mâni bune, fiind-oă Coloman
sutb-ist şî-a schimbat vederile sale mai nainte fdrte lămurit, că parti maghiare au ţiuut discursuri oătră alegă Szell scie cum să armonieze diferenţele
în cestiunea naţionalităţilor, apro- dul kossutliist voesce* înainte de tori, şi tot Duminecă s’a presentatşi Ugron între factori şi idei. Spune, că eoonomia
piindu-se de vederile, pentru cari tote ca naţionalităţile „să simţă pu la Şimleul-Silvaniei. câmpului se luptă c’o puternică crisă, în
Mocsary a fost atât de vehement terea statului", Mocsary scie fărte Br. Podmaniczlcy a vorbit în hotel urma cărei crise sufer şi industriaşii şi co
combătut, ba huiduit chiar din dietă bine ce vrea să însemne acăsta. Vai „Hungaria" din Budapesta înaintea alegă mercianţii Silinţa lui este de a întări pe
de cătră acest partid în unire cu de „îngrijirea pe teren material", torilor din oraşul central. Fără nici o re- toţi factorii „naţiunei". De când e minis
întrega cetă şovinistă. dăcă naţionalităţile vor fi lipsite de servă el e eu trup şi suflet pentru progra tru, numai pentru desvoltarea căilor ferate
Noi nu seim şi nu putem crede, or! ce drepturi -şi considerate ca mul guvernului Szell şi a cerut dela toţi a folosit 100 miliâne oorâne, a înfiinţat 67
că Ludovic Mocsary se-şî fi schim trăind numai dîn graţia rassei dom- deputaţii liberali, să fiă şi ei tot aşa. mici asooiaţiuni industriale, a garantat
bat vederile sale în causa raportu nitore. Cine a mai văc|ut, ca un po Ştefan Pernat (liberal) a vorbit în esistenţa a 73 fabrici nouă, în oarl îşi câş
rilor cu naţionalităţile, pentru car! por asuprit să se potă bucura de o hala de gimnastică din Buda. S’a ridicat ener tigă pânea cfilnioă 17,450 munoitorl. Sub
s’a întrepus nu numai ca deputat stare înfloritbre materială ? gic în contra emigrărilor, cari an de an titlul acesta a adus în ţâră un capital de
în dietă, ci şi prin publicarea unei Acestea le scie Mocsary prea despoie ţâra de 200,000 locuitori. Situaţia 75 miliâne corâne.
broşuri voluminose, în care a desfă bine şi scopul lui a fost nu de-a li-se rea generală o oonfirmă şi aceea, că nu Se laudă, că guvernul Szell n’a fi
8
şurat pe larg convingerile sale cu da milă naţionalităţilor, ci a li-se da este clasă a societăţii, care să nu se plângă nimic oe să nu fi şi împlinit, n’a promis
privire la politica, ce ar trebui se o măcar drepturile cele mai elemen De aceea e necesitate arejătâre, oa lucra ceva oe n’ar fi putut realisa, oăol cabine
urmeze guvernul şi naţiunea ma tare de limbă, ca să se potă simţi rea de reoonstrucţiune începută de Col. tul Szell nu luorâză ou calendarul greo etc.
ghiară faţă cu popdrele de altă limbă bine în acest stat. Szell, să se continue. Accentua remediarea La Mişcolţ Lanczy Leo (liberal) s’a
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. repeţita constatare, oe o fao editorii cărţi atunci oele mai bune ateliere tipografioe, „popă" şi apoi „diaoonul vlădichii" trimeşl
lor biserioescl în tot decursul ^veacului al fabrică de hârtiă, ba ce e mai mult, Hon- fiind ambii din partea domnului ţării ro
(5) XVI-lea despre „împuţinarea şi rărirea" terus, care înfiinţase la Braşov prima ti- mânesc!, Alexandru, care figurâză ca edi
Ooresi scriitor seu tipograf? cărţilor bisericesc!. pografiă în Ardeal, adusese cu sine din tor al mai multor oărţl bisericesol tipărite
Era mare lipsă de cărţi bisericesc! pe străinătate şi introdusese în Braşov nu nu slavonesoe de Ooresi. 10 * * ).
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură la mijlocul veaoului al XVI-lea, când îl mai arta tipografică, ci şi arta sculpturii Că „diaconul vlădichii" nu pâte fi al
cultă naţională la Eomâni. vedem apărând pe scenă pe „meşterul în literelor de tipar. tul, decât diaconul Ooresi, nu încape nici
(Continuare.) văţat" în ale tiparelor, diaconul Ooresi. întinsele relaţiunî comerciale şi în o îndoială.
Tipografia din Tîrgovişte, unica pe atunci parte culturale ale Braşovului ou Ţâra Ro- Inceroarea de a cumpăra otipografiă,
Acelaşi lucru îl constată şi diferitele
la Români, era deja învechită; nioî literile, mânâsoă, precum şi strînsele legături ale după tâte probabilităţile, nu se face pen
crisâve de danii făcute pentru mănăstiri.
ce le vedem folosindu-se în tipăriturile voevodilor Munteniei ou magistratul puter tru prima 6ră în 1578. încercarea trebue
Aşa e d. e. un orisov slavoneso din 1617,
apărute în timpul acesta în Tîrgovişte, nu nicului oraş autonom, Braşovul, le atestă că s’a făcut din capul locului, oâud a ve
prin care Alexandru, Domnul Ţării româ-
mai sunt caracterele mari şi frumâse, oe le în de-ajuns istoria vâourilor trecute. Des nit mai întâiă Ooresi la Braşov. Care a
nescl, reînoesce mănăstirii sf. Troiţa de
ounâsoem din tipăriturile lui Macarie pri pre judele Braşovului Hans Benkner, pri putut fi resultatul acestei misiuni, ne pu
:
lângă BuourescI, tote posesiunile dela Domnii
mul tipograf, cunoscut cu numele în Tîr mul oonducător braşovean al mişcării de tem închipui. Pe Ooresi îl vedem rămâ
anteriori. Din istorioul mănăstirii, schiţat
govişte. ) Era lipsă deci de tipografii nouă propagandă reformată între Români, ne nând în Braşov şi tipărind aiol ou spesele
16
pe scurt aici, se pâte vedea, cum ardeau
în ţâra Românâscă, sâu cel puţin de ad- spune contimporanul său Ostermayer, oă judeţilor saşi oărţl bisericesol românescl
Turoii pe aoele timpuri şi jefuiau mânăs*-
justarea mai perfectă şi mai oorăspunejă- a avut chiar o întâlnire cu Petraşcu-vodă atât înainte, cât şi după anul 1573.
tirile, nimioind archivele mână3tiresoî, tâte
t â r e a celei din Tîrgovişte. din Ţâra românâscă ). E forte probabil deci, oă Saşii nevă-
18
aotele sorise, cărţi eto. In aceiaşi sens se
Iu Braşov, „îu minunata cetate a La Braşov aşa-dâră trebuiau să re tjând de-ocamdată şanse de propagandă re
esprimă cu 14 ani mai înainte Radu Voe-
Braşovului", — preoum se efice în epilogul flecteze voevodul şi mitropolitul din Ter- formată şi în ţările românesc!, şi pâte şi
vod, oare printr’un chrisov al său din 1603
Evangheliarului slavoneso tipărit la Braşov govişte pentru acoperirea trebuinţelor lor geloşi pe preţiosa lor artă, n’au voit să-şi
oonfirmă nisoe moşii mănăstirii sf. Nicolae
îu 1588 de Şerban, fiiul diaconului Ooresi în tipografice. înstreineze tipografia; au permis însă, îu
de lângă Gherghita, constatând, „oă cărţile
colaborare cu popa Mihai ) — aici în oraşul Gel puţin atâta soim ou siguranţă vederea propagandei religiâse, oe şi-o des
17
15
s’au prăpădit de oătră procleţii Tătari". )
autonom, oare întreţinea legăturile oele mai din registrele de socoteli ale oraşului Bra tinaseră din capul locului ca scop final,
In chipul acesta se esplică aşa-dâr şi
estinse comeroiale ou ţâra Românâscă, erau pe şov, că în Iunie şi Decemvrie 1573 a ve
10 ) Săchsischer Hausfreund, Kronstadt, pg.
nit la Braşov pentru presă, mai întâitl un
15 ) Citate de d-1 Ilie B&rbulescu, în Noua 10 ) Sbiera, Mişcări, pg. 28. 81—107. Bariţ, Catechismul calvinesc, Sibiiu, 1870
Rev. Rom. 1901, V. 8, pg. 459—460. n ) Bianu Hodoş pg. 100. 18 ) Haşdeu, Cuv. II, pg. 93. pg. 99 i
t
