Page 18 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 196.—1901.

ocupat ârăşl într’o lungă vorbire cu ces- oarî vor să-şi încerce norocul pentru ne- nioiă, nu face ca depărtarea lui din acel Oel dintâifl., care a luat cuvântul, fh
tiunile economice şi financiare şi a criticat norooul de a-se face din Români teafârl şi post să fiă regretată.
Dr. Kisfaludy A. Bela, dela facultatea teo­
ici oolo unele şi altele din luorările dietei cu mintea sănătâsă, mamelucl zăpăciţi ai Ce să aştepte Chiorenii aoum dela 6l logică, care după renunţarea oolegului său
trecute. A condamnat, în speoial, legea de guvernului. Mi-s’a asigurat, că d-1 Cipu, se- ca deputat?! Rapaics Raymond din demnitatea reotorală,
incompatibilitate, pe care o orede păgubi- oretar la direcţiunea financiară din Braşov Nr. 2 este Dr. Josif Popp, jude de a fost ales în locul acestuia şi a funcţionat
târe intereselor industriei şi comerciului în retragere, vrea ou totă seriositatea să tablă în Sighetul-Marmaţiei. D-sa este fiul cele oâte-va luni, câte mai erau pănă la
uugar. păşâscâ ca contra-oandidat în cercul de sus fostului viee-căpitan al Chioarului, şi fost sfirşitul anului şcolar. Dr. Kisfaludy rele-
La Şimleul-Silvaniei Gabriel Ugron a al Făgăraşului. deputat dietal la începutul erei poreclite vâză mişcările sgomotâse din anul treout
cuvântat înaintea unei mulţimi însămnate In timpul din urmă nu s’a mai audit constituţionale. Dr. Iosif Popp junior vrâ să şi (Ţ > oele arai durerâse suveniri ale
c0
de âmenl. El a făcut, după obiceiul său, nimic de d-1 Oipu, âr mai de mult se dioea, continue politica părintelui şi unohiului rectoratului său de câte-va luni, i-le suge-
politioă mare. S’a declarat adversarul tri­ că va candida cu program liberal guverna­ seu, Sigismund Popp, adecă politica her­ râză măsurile de retorsiune, ce a trebuit să
plei alianţe; a cerut armată naţională ma­ mental. Mai pâte fi în astfel de jurstărî mafrodită, nici maghiară, nici română, sâu le aplice faţă cu tinerimea, pe oare o iu-
K s
ghiară ; a blamat lupta oonfesională şi, în oonsiderat oa „oandidat român ? Acesta mai bine cj' acasă română, în Peşta ma- besce atât de mult chiar şi în esageră-
fine, a mulţumit pentru înorederea pusă în credem, nu o va putâ nimeni susţine, nici ghiaronă, care politică a dus şi pe Chiorenî rile sale.
el, declarând, că mai mult nu va mai primi chiar dânsul, ori aceia, oarî îl vor fi amăgit unde sunt adî, adecă să nu mai fiă de loo După fostul rector ia cuvântul Dr.
nicăirî o candidatură. „ de a umbla pe aceste cărări rătăcite. băgaţi în sâmă în casa lor proprie. Tâte Vdcsey dela facultatea de drept, oare este
p
Partida independentă însă, contra Asemenea mi-se spune, că şi tînărul se fac fără de ei şi în contra lor; toţi ales ca reotor magnificus pentru anul şoo-
voinţei lui, l’a candidat pe Ugron şi se advocat, care abia şl-a depus licenţa, Dr. tr&şi-împinşii şi veneticii dispun şi au ceva lar 1901/902. Dr. Vâosey a vorbit despre
cjice, că el ar fi şi primit. Octavian Vasu, umblă serios ou gândul de vadă în Chior, numai Chiorânul băştinaş art. XIX de lege din 1848, oare asigură
* a face concurenţă la alegerea din cercul n’are nici o trecere la puternicii cailei. desvoltarea universităţii în spirit liberal.
Arpaşului-inferior feciorului popii dela Dâc&x Chiorenii vreau să înainteze în
Vedem aşa-dâr, oă marele bâlciu elec­ Decanul actual al facultăţii de drept
Voila, care şi-a compromis cariera şi şl-a acest bine, să alâgă pe Dr, Iosif Popp ju­
toral, care s’a deschis deja cu luni înainte, Dr. Victor Goncha, luând cuvântul după
bâjbăe ca un furnicar de iroii viitorelor nimicit viitorul prin aceea, oă călcând peste nior. Alt-cum sperăm, oă afară de nisoe Dr. Vâcsey, s’a ocupat mai în detail ou
orl-oe consideraţiunî de disciplină, solida­ lacomi la mâncare şi băutură gratuită, Chio­
alegeri „libere şi „curate , că ce „eurâţe- mişcarea universitarilor de anul trecut şi a
14
11
ritate şi de interes naţional, s’a jucat vre-o renii nu vor merge să alâgă şi să desa-
niă va fi la alegeri o dovedesce în mod făcut nisce enunoiaţiunl, cari n’au prea fost
u
11
clasic o informaţiune a clarului „Drapelul cjece ani cu deputăţia, ca un copil nevârst­ vueze politica poporului român. pe placul jidano-liberalilor, căci li-s’a părut,
din Lugoş. După numita fâie candidatul nic, contribuind numai la infectarea spiri­ Nr. 3 Dr. Bdla Bamberger, advocat în oă aprobă motivele tinerimei oreştinescî în­
tului public naţional între ai săi. Nu cum­ Peşta.
Dr. Lendl a perours Dumineca trecută mai dreptate spre restabilitarea cruoei, pe când
va râvnesce tânărul Vasu la laurii trişti ai Cum ajung bieţii Chiorenî, pe lângă
multe comune din cercul Recaşului şi a ei se aşteptau să le condamne.
fost primit de „fruntaşii români, preoţi şi lui Serbau Miklos ? cele douâ'ferioirl de mai ’nainte, şi la acâsta, In adevăr Dr. Goncha a spus, că di­
11
învăţători, cu mare pompă şi alaifi, firesce Vrând să candideze la Arpaş, d-1 Vasu nu se pâte sci. De esistenţa lui Bamberger recţia mişcărilor din anul trecut a avut
•pentru bani. In cercul Ritbergului (Vâgvâr) sevîră îutr’o daravere, care numai curată nu în acâstă lume păoătâsă, Chiorenii aoum motive sublime şi a regretat numai, că
se combat doi candidaţi guvernamentali: este, căol, durere, alegătorii fostului dipotat aud întâia-dată. Pâte numai coreligionarii acea direoţiă a declinat pe căi râtăoite.
Vargios şi Dr. Gorovâ, ambii jurând în dela Voila n’au fost crescuţi de acesta în lui îl vor fi poftit să-şî pună candidatura Etă ce a cp d-i decan despre aface­
8
programul lui Szell. Oel din urmă percurge moravuri puritane, ci au mers şi ei pe ca­ în Chior. Aceştia nu se încred bine nici în rea crucii :
11
comunele din cerc, visitâză şcâla şi bise­ lea desfrâului politic şi adî se jeluesc în „liberalii lui Tisza, dâcă nu sunt de nâ- „Profanarea făcută prin mâni sacri­
rica, întrebând pe omeni, că ce lipsă au, gura mare asupra propriului lor ales, că nu mul şi sângele lor, adecă Maghiari noi. Din lege, pănă astăcjl nedesooperite, sfintei Oo-
căci el e gata să le dea banii de lipsă, li-a dat, ce le-a promis la alegerile trecute. causa acâsta se îngrijesc să aibă liberali râne, simbolului consacrat prin veneraţiune
ddcă se angnjdsă a vota pentra dânsul. „Dra­ Ore nu se teme d-1 Vasu, oă pe lângă tâte, adevăraţi după gustul lor. de sute de ani al naţiunei, chiar în
pelul spune, că mai multe oornune bise- mai pâte păţi şi ruşinea de a cădâ la ale­ Cum e lumea, pote să reiasă faţă cu noul edificiu al universităţii, a produs în su­
11
rioescl române au făcut în şedinţa comi­ gere, după-oe şansele cele mai multe le va cei doi fii băştinaşi ai Chiorului d-1 Bam­ fletele simţitore şi tinere ale unei părţi din
tetului parochial acest târg urît, presentând avâ numai acela, care va oferi mai mult şi berger. Jidovimea. agilitatea şi banii ei d9 D-vâstrâ dorinţa de-a înălţa partea cea
petiţia şi ridicând sumele de bani din ces- pe lângă care vor fi organele autorităţii sigur vor fi pe partea lui. Apoi guvernului mai sublimă a Gorânei, crucea, printr’un
tiune prin „Peşti magyar kereskedelmi publice. şi âmenilor lui le mai oonvine un Jidov, semn visibil, adecă să se atârne pe păreţii
u
bank , care are deja blanohete tipărite în Eu tot sperez încă, că d-lui Vasu decât un Român, ori cât s’ar umili acesta. tuturor încăperilor universităţii şi prin
11
acest soop. „Drapelul reproduce chiar pănă în cele din urmă i-se vor deschide acâsta să se condamne direcţiunea anticreştină,
:
textul blanchetei şi 4'°® „Nu li-e ruşine ochii şi S9 va opri înainte de a luneca pe Din streinătate. cosmopolită. Aţi petiţionat la miuisteriul in-
fruntaşilor dela sate să se înşire în câta povârnişul unei problematice esistenţe de- strucţiunei publice. Petiţiunea a fost apre­
lui Iuda?... Etă cum se traduce în practică putăţescl, oare-1 va înstrăina în cele din Jurământul noului preşedinte. ciată la diferitele facultăţi în diferite mo­
prin âmenii lui Szell mult |lăudatele „ale­ urmă şi de poporul său şi de cei de la Din Buffalo se anunţă, că d-1 Boosevelt a duri. Eu şi facultatea, din oare fac parte,
11
geri curate . Unde cauţi vedl numai corup- putere! depus jurământ în presenţa miniştrilor şi am admis, să se aprobe aternarea crucei în
ţiă, deoadenţă şi demoralisare". Contemplând starea lucrurilor din co­ a celor-lalţl funcţionari ai statului, lîoose- aulă şi în sala de consiliu, nu însă în celelalte
velt a dis, că în ceasul acesta de doliu săli; consiliul superior al universităţii însă,
mitatul nostru în genere, şi vădând turma
adânc, când naţiunea întrâgă plânge o aşa n’a aflat de ouviinţă a-se aproba de loo
rătăcită şi fără păstor, îmi dio : Iu împre­
Dela Făgăraş, jurări ca acestea eşll condamnat să pri- mare pierdere, ţiDe, să declare, oă va urma cererea. Dâr D-vâstră nici n’aţl aşteptat
politica lui M&o-Kinley pentru a asigura resoluţia ministrului şi aţi atârnat crucile
vesol cu inima strînsă de durere, cum se
Noii candidaţi de deputat. pacea, prosperitatea şi fericirea ţârei. Roo- în mai multe săli, prin care fapt v’aţl opus
petrec caraghiâsele speotacole în detrimen­
Făgăraş, 13 Septemvrie. tul oausei nâstre şi cum unora şi altora sevelt a manifestat apoi dorinţa de a-se consiliului dirigent, ceea-ce a atras după
întreţine ou miniştrii, pe oarî i-a rugat sine suspendarea provisorie a activităţii
S’a vorbit mult despre viitorii candi­ li-86 pare binevenită ocasiunea, oa să-şî sa­ să-şi păstreze, cel puţin de-ooamdată, por­
daţi de deputat în comitatul Făgăraşului. tisfacă deşertele lor ambiţiuni personale. tofoliile. Miniştrii au răspuns dorinţei lui. universitare.
De mult se tot spune, oă mamelucii de Nu-i vorbă, stăm peste tot — destul „După acâsta a urmat protestarea îm­
pănă acuma, Mikszatk la Făgăraş şi Dr. N. de rău. întrevederea dela Danzig. Riarul potriva doctrinelor unui profesor dela fa­
„Novosti vorbind despre intervederea dela cultatea de drept, care, după unele diare,
u
Şerban la Arpaş, vor avâ să lupte la ale­
Danzig, spune, că ea nu trebue considerată aveau direcţiă antireligiâsă şi antinaţională.
gerile viitâre ou contra-candidaţl şi încă Candidaţii din Chioar.
Români, dâr nu soia omul, ce să orâdă. numai oa o consolidare a păcei europene, Prin acâsta s’a vătămat supunerea faţă ou
11
Acum vă pot comunica din isvor si­ (Ooresp. part. a „Gaz. Trans .) dâr şi oa o apropiere între Rusia şi Germu- oonsiliul, libertatea învăţământului şi bunele
nia. întrevederea e, din tâte punctele de relaţiunl între colegi, fără de oarî o uni­
gur, că dintre noii candidaţi au rămas doi, Nimic nu ilustrâză mai bine stările
vedere, un eveniment fericit, a cărui in­ versitate nu pâte esista.
nâstre publice tragi-comioe, decât candidaţii
fluenţă avantagiâsă asupra situaţiunei ge : „Este neîndoios, oă motivele acestor
de deputaţi dietall din capitala Chioarului,
nerale, se va manifesta fără întârziere. fapte au fost neescepţionabile şi-şl aveau ră­
să se tipărâscă la Braşov cărţile bisericesc! din Şomcuta. dăcinile în principiile supreme de viaţă naţio­
mai ales în limba română pe sâma biseri- Unul este fostul pretor al cercului Un nou împrumut rusesc. „Ber­ nală, precum şi în ultimele maxime ale co­
linei Tageblatt asigură, oă în urma visi-
-
u
cei românesc!, ba cu o rară liberalitate au Şomcutei, Vasiliu Inăre, acum advocat în laborării universitare. Greşâla evenimente­
suportat ohi&r şi spesele de tipar în frunte Cluşih. tei Ţarului în Francia, Rusia va contracta lor din anul trecut, nu este a-se oăuta în
cu judeţii Iohannes Benkner şi Lukas Hir- D-sa nu şî-a pus încă oandidatura în din nou un mare împrumut, care să îmbu- motive, ci în resultate.
scher. totă forma, dâr prin epistole deschise atât nătăţâsoă puţin reaua stare financiară a „6re se pâte numi greşâlă, că o parte
Aşa a ajuns Ooresi, diaoonul mitro­ în stilul lui româneso, oât şi în direcţiunea Rusiei. Visitele imperiale rusescl prin ţările însemnată a tinerimei universitare a luat
poliei din Târgovişte, la Braşov, unde mul- resp convingerea politioă la nemurire haz- străine, che® marele diar german, au acâstă posiţiă pentru religiunea creştină, ori că a
ţămită subvenţiei Saşilor luterani, tipăresce liă, s’a recomandat deja ca singurul mân­ particularitate, oă sunt tot-dâuna urmate de manifestat sentimente naţionale? Este gre­
primele cărţi bisericesc! în limba română. tuitor al intereselor Chioarului. împrumuturi. Aşa, în urma întrevaderei dela şâlă, că a protestat în contra profanării re-
Răstimpul de preste 20 de ani de Tenorul oonvingerei politice a d-sale Danzig, un consorţiu de bancheri germani ligiunei şi a cosmopolitismului? Este gre­
munoă tipografioă, începând cu anul 1560, este, că ardelenii au motive de a fi pasivi, din a luat a9upră-şl de-ocamdată mai mult de şâlă, oă a criticat doctrinele unui profesor,
Ooresi şi-l petrece parte la Braşov, parte oausa legei electorale escepţionale, dâr Un­ 80 miliâne de mărci obligaţiuni de căi fe­ ori că cei de deosebite opinii au discutat
în Târgovişte. 11 9flăin pe neobositul dia­ gurenii români ba, căol ei pot alege în totă rate rusescl. între sine, apărându-şl opiniile? Dor esis­
con tipărind cărţi chiar şi în Sas-Sebeş, libertatea, apoi că d-sa ca părtinitor al gu­ tenţa ţării nostre este întemeiată pe credinţa
aşa e Sbornioul slavoneso, tipărit sub aus­ vernului condus de dreptate, egalitate eto. Deschiderea anului şcolar la uni- creştină. Gapul ţării, Regele, după legile
piciile şi cu spesele metropolitului Ghe- al lui Szell, va scăpa Ohioarul de peire. versitatea din Budapesta. fundamentale trebue să fiă creştin, âr oând
nadie al Ardealului în 1580. Ultimele tipă­ Nu oredem, să aibă Chiorenii speranţa naţiunea îşi dă suveranitatea Regelui său,
rituri Ooresiane sunt Evanghelia cu învă­ a scăpa de năcazurile lor prin d-1 Indre. Budapesta, 15 Sept. 1901. legitim, la încoronare, acâsta o faoe prin
ţătură în 1581, publicată la Braşov, şi Soiu ei bine, oă d-sa, ca fost pretore în timp de Astăcjl s’a ţinut solemnitatea inau­ mijlocirea religiunei catolice şi tot ca pe
Evangheliarul slavoneso, tipărit la 1583.
mai mulţi ani al Chioarului, avuse destulă oca- gurării anului şcolar la universitatea din creştini îi ohiamă pe prelaţii religiunilor
De aici încolo i-se perde cu totul urma. siune a face tote acele, câte le indegetâză Budapesta. Acâstă solemnitate s’a început creştine în adunările ei legislative. încă şi
Ou câţl-va ani în urmă îl vedem pe Şer­ şi promite a le face acum în epistola sa ou invocarea spiritului sfânt în biserica uni­ mai mult: Creştinismul şi civilisaţhmea sunt
ban, fiiul diaconului, oontinuând tot la Bra­ deschisă. Atât de puţin a făcut însă în in­ versităţii. Dela biserică consiliul universitar identice. Sub egida creştinismului găsim
şov şirul activităţii tipografice inaugu­ teresul adevărat al poporului român chio- şi studenţii au treout în aula universităţii. cele mai frumâse şi cele mai bune fructe
rate de tatăl său. rân ca solgăbirău, înoât nici urmaşul lui, o Era de faţă şi ministrul instrucţiunei pu-- al omenimei, cele mai grandiâse oreaţiunl
(Va urma.) Nieolae Sulică. nulitate notorică, harnio numai în slugăr- blioe, Wlassies. ale intelectului omeneso! Hvmanisarea fiinţei