Page 19 - 1901-09
P. 19
Nr. 196—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
omenesrt nu se pâlc face, decât prin cristianisa- Emma Goldmann a fost transportată în- ou 4796 opere în 5398 tomuri, 4028 bro Ce împiedecă nu odată reuşita adu
rea ei! Grebla evenimentelor din anul tre tr’un arest secret. şuri şi 22 hărţi, dela finea anului 1899; nărilor cercuale, oe împiedecă adesea parti
prin urmare biblioteca s’a sporit în decur
cut nu este a-se căuta în motivele, oi în ciparea mulţimii la adunările nâstre cultu
Esposiţia regională din Vasluiu sul anului 1900 ou 148 opere în 215 tomuri rale, este obioeiul de a incassa taxele cu
resultatele lor®.
s’a deschis alaltă-eri printr’o cuvântare a şi 175 broşuri. ocasia acâsta. Procedura este — ce e drept
După-ce Dr. Concha acoentuâză, că
d-lui prefeot Neron Lupaşcu. Esposiţia e bo B. Depositul de cărţi meuite pentru — normată în statute şi regulamente; dâr
la universitate sunt datori să acumuleze veudare, parte în favorul fondului general înscenarea incassărilor se pâte face în aşa
gată şi bine aranjată; la ea participă în
ounoscinţe cât de multe, dâr să nu între al „Asooiaţiunei“, parte unele în favorul fel, ca ea să nu fie jignitâre pentru public.
mod ooleotiv tâte comunele din judeţul
pe terenul aoţiunei şi cu atât mai puţin şcâlei civile de fete a „Asociaţiunii®, şi Mai practic şi mai folositor ar fi, dâoă
Vasluih, apoi domeniul Coronei ferma altele destinate a se distribui de aici gra
al conduoerei, termină ou enunciarea, că tâte categoriile de taxe s’av incassa înainte
Laza, moşia Negreşti a d-lui ministru Stoi- tuit, numără 27 publicaţiuni în 4260 tomuri de adunarea cereuală şi în acâstă ooasie
precum sentimentul naţional pâte degenera
oescu, număroşi mari proprietari, printre şi 3672 broşuri. s’ar raporta numai despre resultatul înca
în şovinism, aşa şi liberalismul degenerâză
cari d-nii Neron Lupaşcu, prefectul jude Biblioteca proprie s’a sporit şi în anul sărilor. Felul; acesta de procedare s’a pro
în egoism, hbertinism. espirat mai ales în urma relaţiilor de schimb bat, s’a dovedit de practic.
ţului Vasluih, Ed. Ghica, Iulius lulich, dr.
Oam rar se aud asemenea principii, legate ou diferite societăţi soienţifice şi li Tot aici credem a fi locul a suleva şi
Peride, Eug. Miolesou, Gr. Iamaudi, Raoo-
pronunţate fără târnă, dela înălţimea unei terare din patriă şi prin donaţiunea făcută următorea cestiune.
viţă, Mavrooordat, Rosetti Solescu, Sterian „Asooiaţiuuii de ereejii răposatului jude
u
catedre universitare în ţâra unda libertinis- Am esperiat, că unele despârţăminte
eto. Şoâlele primare de fete şi oea profe de tribunal Ioan Bădilă.
mul îşi serbâză orgiile sale şi unde prinoi- an de an îşi ţin adunările oercuale sâu nu
sională din Vasluiă au espus ţesături, bro Prin cumpărare s’a sporit biblioteca
piile oreştinescl au fost oăloate de atâtea mai în centrul despărţământului sâu în oâ-
derii de tot felul, covâre etc. Şcâla de me ou 17 opere în 29 tomuri şi 3 broş. şi s’a te-va comune alternativ. Găsim, că este
ori în piciâre. oontinuat completarea colecţiunii de (ji -
are
serii din Bacău a espus piese de maşini contra intereselor Asociaţiunii, înţelegem
Etă de oe am creclut de cuviinţă a Din publicaţiunile periodice au întrat interesele culturale, âr nu pe cele materiale
agricole. Esposiţia e în sala teatrului din
vi-le comunica. la bibliotecă în anul 1900 următorele: „Bi- ca despărţămâutul să se întrunâscă tot nu
Vasluifi. 11
Unul dela Alma Mater. serioa şi şcâla® din Arad, „Bunul Econom mai în o comună.
11
din Orăştie, „Controla din Timişâra, „Con
Deserton jidani, piarul „Apărarea Ar fi bine, ca adunările oercuale să
vorbiri literare din Bucurescî, „Erdâly
11
11
14
Naţională din Bucurescî adusese mai dău- din Cluşifi, „Erdâlyi Museum® din Cluşiă, se ţină pe reud în tâte comunele despărţă
SOIRILE DI LEI. nădl soirea, oă la Regimentul „Ştefan Cel „Ethnographia® din Budapesta, „Familia mintelor, fără considerare la resultatele
11
Mare s’a constatat absenţa a 600 de de- din Oradea-mare, „F6ia diecesană diu Ca materiale, ci numai scopurile oulturale aven»
w
11
4 (17) Septemvrie. 11 du-se în vedere. E de lipsa deci, ca fie care
r ransebeş, „Foia pedagogică din Sibiiu,
sertorî jidani. Aoum cetim âră în alt c[i& despărţământ să-şî facă un plan, delă oare
„Fâia poporului® din Sibiiu, „Foia şcolas-
Principele României a părăsit erl din Bucurescî, că Joia trecută în Bîrlad a să nu se abată deoât obvenind motive se-
tică din Blaşifi, „Gazeta Transilvaniei® din
11
după amiacjî manevrele austro-ungare. Acjl fost arestat şi dus la casarmă din ordinul riâse.
Braşov, „Hunyadmegyei tort. âs râgâszeti (Va urma.)
sâră va sosi la Sinaia. generalului tînăral Max Dulberg, fiul unui târsulat âvkonyve® din Deva, „Letopis Ma-
bancher, care sub pretext, că e supus aus- tiţe srpske® din Neoplanta, „Lumina® din
Studenţii români la Atena. Serbă Buouresol, „Noua Revistă Română® din
rile organisate în onârea studenţilor ro triao, s’a făcut scăpat de armată, fără însă Bucurescî, „Patria" din Cernăuţi, „Poporul® L i t e r a t a r ă .
să-şî îndeplinâscâ datoria militară în Aus
mâni continuă. Bancherul Pesmagioghi, a din Budapesta, „Revista Economică® din „ Curs complet de caligrafia' , de
1
tria. Vice-oonsulul austro-ungar din acel
dat în parcul vilei sale o serbare oâmpe- Sibiiu, „Revista Ilustrată® din Şoimuş, „Re D. V. Dacianu, profesor de oaligrafiă şi de
oraş, un alt jidan ou numele Sigtnund Ma-
nâscă. Oele-lalte oraşe fac pregătiri pentru vista politica e letteraria® din Roma. re semn la liceul „Alexandri® din Galaţi (Ro
11
ysr, a intervenit la general peutru libera vista „Tinerimea Română din Buouresol,
primirea escursioniştilor. Primarii mai mul mânia). Pe lângă modele de caligrafia cur
rea lui Dulberg, sub pretext, oă acela face „Szâzadok®, din Budapesta, „Tageblatt®
tor oraşe li-au adresat telegrame de bună- din Sibiiu, „Telegraful Român din Sibiiu, sivă, rondă, batardă, germană şi lapidară,
11
armată ou schimbul (?!) în Austria. Inter
venire. „Torteneimi Tar®, din Budapesta, „Tribuna® cuprinde : istoricul caligrafiei şi portretul
venţia a fost infructuâsă.
din Sibiiu, „Tribuna Poporului® din Arad,
Dela institutul pedagogie din „Turul® din Budapesta şi „Unirea® din prinţului Carol al României, căruia e dedi
Burii în colonia Hapului. Din Cap- cată lucrarea. Editura librăriei Negoescu şi
Blaşiu. Ni-se scrie: Ou începerea anului Blaşiu.
staăt se telegrafâză (harului y,Daily
şoolar 190'/ elevii dela „Institutul pe oă situaţiunea în ooloniă e fârte seriâsă, Gratuit s’au trimis şi în anul 1900 Maniţ în Galaţi. Preţul 2 cor. 50 bani.
2
dagogic gr. oat. archidiecesan din Blaşift®, fiind-oă numărâse cete de Africanderî s’au publicaţiunile Academiei magh. de soiinţe
au ţinut în 16 Sept. şedinţa constituantă dat pe partea Burilor. Intrâga parte nor din Budapesta şi ale Aoademiei Române B & S V S S R S I S .
sub presidiul M. O. D. Ioan F. Negruţiu, dică a coloniei s’a resoulat. Pentru a oâtea- din Buouresol.
âră dela începutul rgsboiului ? Şi totuşi Depositul de cărţi de o parte a cres-
care prin o cuvântare bine potrivită a ară Frideric Wilhelm III şi căile fe
Kitohener telegrafâză aca3ă, că lucrurile out prin biblioteca poporală a „Asooiaţiunii®
tat, care e scopul societăţei nâstre, şi, tot rate. Regele Frideric "Wilhelm III din Pru
merg bine. Nr. 1, de altă parte a scăcjut în decursul
odată a îndemnat pe elevi, ca să conlucre anului 1900 în total cu 293 tomuri şi 431 sia era la început mare adversar al căilor
pentru ea, căci numai ast fel putem sg ve Jidovii numeră anul 56(52. Sâmbăta broşuri, între cari 243 tom. şi 418 broşuri ferate, tot aşa ca şi directorul general al
dem înaintarea şi înflorirea ei, declarând treoută s’a început anul nou al Jidovilor. dăruite, 36 tom. date în schimb şi 24 tom. poştelor germane von Nagler. Acest din
şedinţa de deschisă. Iu urma acestora pre După oălindarul lor, ei numeră acum anul şi 13 broş. vândute. urmă însă de sigur numai ca să fie de
şedintele declurâ de v.-preşedinte al socie al 6662-lea dela oreaţiune. aceiaşi părere cu domnitorul său. piarul
V. Despărţămintele „Asociaţiunii®.
tăţii pe Valeriu Iozan elev curs. III, oare „Der Bar® istorisesee următârea interesantă
Ţigara si bacilii. E obiceiîi, ca
fu ales ou maioritate de voturi; apoi de Societatea nâstră a fost întemeiată istorioră asupra modului, cum a fost vin
cine-va intrând într’o tutungeria, ca să-şî
secretar: Ioan Besu ours. III; redactor la pentru două scopuri nobile; să cultive lite- decat regele Frideric Wilhelm III de anti
cumpere ţigări de foi, le pipăe la vârf, dâcă
f6ia inst. „Speranţa * Traian Şuteu ours. teratura românâscă şi să promoveze cul patia sa faţă cu căile ferate: Calea ferată
1
pocnesc ori nu. Pocnind ţigara, e bună, din tura poporului. Ajungerea aoestui din urmă
III; controlor: Gregoriu Baeiu, curs. III; dela Berlin la Potsdam era deja de doi ani
contră e rea. Acâstă simplă îuoercare este scop s’a crejut a fi mai ou putintă prin
bibliotecar: Ioan Eleşer, curs. III; vioe- în circulaţie, dâr regele mergea la Potsdam
primjdiâsă pentru public, fiind-oă pe ţigara mijlocirea despărţămintelor, cari — fiind
bibliotecar: Axente Gearnen, ours. II; cas- mai multe şi mărginite la un cerc mai res- tot cu trăsura. Acum era vorba de antre-
respinsă, purtând urma degetelor omului,
sar: Silviu Ohiş, ours. II; de archivariă trîns — pot veni mai des în contact cu prisa căilor ferate silesiene şi trebuia în
se cultivă în dragă voie sumedenia de ba-
pentru cursul III Vasile Rus, pentru cur poporul şi pot mai uşor cunâsce trebuinţele vinsă antipatia Regelui faţă cu asemenea
oili. Cel oe-şl cumpără o „britanica de 7 culturale ale acestuia.
11
sul II. Mihail CucuiQ, pentru oursul I. antreprise. Problema acâsta destul de grea
cr. nici ideiă n’are ce trâbă a fâout, căci Pentru acest motiv organisarea temei
Ioan Lupp; âr în oomit. redacţional au o luară asupra lor consilierii de stat von
de-odată ou ţigara a devenit şi proprietarul nică a despărţămintelor a fost obiaot de
fost aleşi Nicolae David, Ioan Besu şi Du a mii de bacili, avere însemnată aoâsta, preocupaţiune al tuturor comitetelor, cari Duesberg şi contele Piickler. Pentru a-şî
mitru Răchită elevi curs. III; Traian Bră- au stat în fruntea „ Asooiaţiunei . ajunge scopul, se folosiră de o dibace stra
11
dâoă ne gândim, că în institutul bacterio
toih şi Vaier Besu elevi ours. II-lea; Ioan Durere însă, oă tâte silinţele de pănă tagemă. Cu ocasia unei serate la curte, ei
logic * fiă-care bacii îl costă pe stat o oo-
Murăşau elev ours. I. acum nu au fost de ajuns pentru a putâ se postară într’un alcov de ferâstră în ime
rână. Răspândirea contagiunei prin ţigări
astăclî spune, că activitatea despărţăminte diata apropiere a Regelui, de a cărui ve
Socialiştii din Ungaria iau parte ac a fost descoperită de mult în străinătate şi lor nu mai lasă mult de dorit. Trebue să dere erau scutiţi prin nisce perdele. Acolo
tivă la campania electorală, piarele ungu- s’au luat măsuri de apărare contra acestui fim, nu e vorbă mulţumiţi, căol faţă de tre începură o conversaţie, aşa însă să-i audă
resol aduo mereu soiri despre candidaturi rău. La noi Dumai cei bogaţi sunt scutiţi cut suntem în progres, după cum am cons
tatat şi în raportul nostru trecut. In câte-va Regele: „Ce pâte fi ore causa, că Maies
de ale unor indivizi ca Max Grossniann, de bacilii tutunului, fiind-că îşi prooură despârţăminte se lucrâză cu plan şi cu răb tatea Sa nici odată nu călătoresce cu tre
Max Schwarz şi alţi coreligionari de ai ţigările direct dela fabrici, pe când mu dare, putem efice şi ou suooes, dâr în multe nul?® — „Poporul crede, că i-e frică de
aoestora. Unii îşi pun candidaturile ohiar ritorii de rând şi-le procură diu trafiol. locuri activitatea se reduce la ţinerea unei vr’o catastrofă®. — „Imposibil! Un rege,
şi prin unele părţi locuite de Români, ca Acum, după multe reclamaţiuul, se va in adunări cercuale, încolo nimic. care a comandat în lupta dela Kulm, nu
d. e. prin Bănat. In Budapesta socialiştii troduce şi în traficul cu ţigări o inova- Ei, şi barem! decă cu ocaUuuea aces scie ce este frica!® — „Dâr ce alt motiv
au făcut o demonstraţia ostilă în faţa re ţiune. Direcţiunea monopolului de tutun tora s’ar arangia astfel de lucruri, cari să
agite spiritele — în înţeles oultural — timp pâte să aibă?® — „Eu cred, că Maiestatea
dacţiei clarului „Magyarorszâg®, pentru-oă va lua măsuri, ca pe viitor fiă-care ţigară mai îndelungat. Un ooncert, o prelegere Sa e rău sfătuit şi e de părere, că drumu
acest diar le-a demasoat intenţiunile lor să fiă învălită în hărtiă de mătase. Inova- economică, o esposiţie de manufacturi ţă
subversive. ţiunea aoâsta va fi folositâre publicului. rănesc! sâu de altă natură, inaugurarea unei rile de fer vor îngreuna prea mult statul
• cu datorii®. — „Atunci e timpul suprem,
Autopsia lui Mac-Kinley. Autopsia In prăvălia G. I. Ereniie, strada biblioteci poporale sân distribuirea de oărţî să i-se sugereze o altă convingere . — „Va
11
Hirsoher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai scrise pe înţelesul tuturor, sunt tot atâtea
corpului preşedintelui Mac-Kinley a dove mijloce, cari lasă reminiscenţe binefăcătore merge cam greu, cât timp M. Sa este in-
bun caşcaval de munte cu preţul cel mai
dit, că mortea a fost provocată de can eftin, en gros şi en detail; dilnio sosesoe în inima poporului. fluinţat de Nagler®.
grenă; nici un simptom de peritonită nu transport de struguri, pepeni verdl, galbeni, Din tote acestea numai prelegerile A doua (ji lumea berlineză era fârte
s’a constatat. Tuerchestau, Gantalupi, Icrie negre moi publice se cultivă mai estius. Sunt însă surprinsă, când ceti în „Staatszeitung® :
prâapete, bon întreg, 1 klgr. 11 fi., 1 deca adunări cercuale, la cari nici barem! o di- „ Maiestatea Sa a plecat astăcţî la orele 11
Indignarea contra anarchiştilor 12 or. sertaţiă nu se oetesce, oi se mărginesc la u
cresoe în America din cji în cjk O dovadă cetirea raportului anual şi darea unei sourte a. m. cu trenul la Potsdam . Din acel mo-?
despre acâsta ne ofere următârea proola- Raportul general socoteli. ment regele fu vindecat de antipatia sa
maţiune afişată pe zidurile din Chicago Atât raportul despre activitatea comi faţă cu căile ferate şi de atunci numai
înaintea morţii lui Mao-Kinh-y: „Dâeă ai comitetului central al „Asociajiunei pentru litera tetului cercual, oât şi raţiocmiu! eassei sunt escepţional călătoria cu trăsura. în testa
lucruri prevăcjute în statutele Asoeiaţuni ;
preşedintele Mac-Kinley va muri înainte de tura română şi cultura poporului român" pe presentarea lor este indispensabilă. Fiind mentul său lăsa chiar un milion pentru
anul 1900. construirea unei linii între provinciile de
Duminecă 10 6re, dorim sg se adune vr’o ele însă de-un conţinut mai sec, pertracta
sută de mii de buni cetăţeni americani în — U r m a r e . — rea lor să se mărginăscă la strictul necesar; ost cu cele de vest. Acâstă sumă a eăpă-
apropierea arestului preventiv, ca sg ne IV. Biblioteca „Asociaţiunii . âr partea principală a adunării cercuale să tat’o mai târcliu linia vestfalică.
11
ajute sg spânzurăm pe toţi anarchiştii ares- residâ în prelegeri şi festivităţi culturale,
A. Biblioteca proprie. Conform inven cari sunt mai atrăgâtâre pentru massa po
11
taţî, împreună cu Emma Goldmann . Sem Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
tarului biblioteca „Asooiaţiunii® la finea porului şi mai potrivite a popuiarisa Aso-
naţi: Ch. Weinland, Iohn Pierde, Edward anului espirat a numărat 3944 opere în ciaţiuuea şi scopurile culturale, representate Redactor responsabil: Traian II Pop,
Hufers. Din oausa agitaţiunei extra-ordinare, 5613 tomuri, 4202 broşuri şi 22 hărţi, faţă de ea.
