Page 2 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 193. —1901.

tote la programul din Linz şi anunţă, exe­ fănuţ şi a tovarăşilor săi. Ştefănuţ aspiră a
„ Journal de St. Petersburg scrie, că
cutarea fără preget a aoeluia, precum şi adeoă la protopopia din Arad*. SOIRILE DîLEI.
întâlnirea Ţarului ou împăratul Wilhelm
lupta în potriva feudalismului, clericalis­ înainte de tâte trebue să accentuăm, este o nouă dovadă de stabilitatea tradiţi­ — 31 August v.
mului, a falsului liberalism şi a intinderei că soirile publicate de organul fracţiunei
onală a prieteniei şi bunei veoinătăţl, ce
Slavismului, mai ales însă în potriva Cehi­ kossuth-iste, în oe privesce pe Români tre­ Esemplul domnitorului. „Alkotmâny
esist.ă între curţile din Berlin şi Pet.ersburg.
lor. Poporul german ^soie, că e necesară o bue întâmpinate cu marc reservă. De aceea spune, că Majestatea Sa mouarohul s’a spo
întâlni rea acâsta se pâte cousidera, ca o
reculegere şi că acesta nu e altfel posibilă aşteptăm să vedem, ce se va comunica din vedit şi Icumineoat în cjiua de 10 jSeptemvrit
nouă garaoţiă a păcii generale şi a buuei
decât strivindu-se ou desăvîrşire politica parte competentă despre acest oas unic şi er în 11 a asistat cu curtea întrâgă la Re
înţelegeri, oe esistă intre marile puteri.
jidano-liberală şi aliaţii ei din partidul po­ fârte regretabil din punctul de vedere al quiem-ul festiv în amintirea decedatei îm
poral. Pe urmă continuă: înainte de tote intereselor autonomiei bisericescl. părătese-regine.
trebue trântiţi trădătorii şi năimiţii, pro­ Deocamdată, precum am regretat la Atentatul contra hi Mac Zinley. Manevrele de sud. Eri s’au începu
priile nâstre rânduri trebuesc purificate şi timpul său prooederea bruscă faţă cu ve­ manevrele în regiunea fluviului Drava. Li
numai după aceea vom pute duce lupta teranul protopop al Aradului, aşa regretăm Despre starea victimei anarehistului aceste manevre iau parte două corpuri d<
pentru biruinţă. ăcj cu atât mai mult urmările triste şi ne­ Ozolgos, vin soiri favorabile. Medicii asi­ armată, anume corpul IV şi XIII şi se vo:
1
Cum că sunt astăcjî politiciaul ger­ aşteptate ale acestui incident. gură, că cel mult peste o lună, preşedin­ face in preseuţa Maiestăţii Sale monarchu-
mani, cari representă politica retragerei în Repetăm, că nu seim, oe şi cum s’a tele îşi va putâ relua înalta să funcţiune. lui şi a moştenitorului de tron român, Fer
faţa Slavismului şi că aceştia sunt omeni, petrecut în adevăr dela suspendarea amin­ Vestea despre ameliorarea stării pre­ dinand. Manevrele vor fi conduse de cătri
cari se bucurau altă-dată de o mare încre­ titului protopop încâce. Aşteptăm să se lă- şedintelui s’a afişat prin planate in esposi- şeful statului major F. Z. M. Beck. Stătu
dere la poporul german, acesta nu se pâte murâsoă lucrul în mod competent şi obiec­ ţia din Buffalo şi a produs mare bucuriă. major va fi instalat pănă la 14 Septemvrie
altminteri esplica, decât că aceşti 6menî tiv, dâr şi pănă atunci nu putem, să nu ne
In cjiua de 10 Septemvrie, la orele iu Dolnij-Miholac, când se va transpune le
n’au caracter. Ei nu sunt apţi pentru o luptă reamintim cu durere cjicala străbună: „Gând
10 sâra s’a publicat următorul buletin: Gorosooy.
care cere înaintare fără şovăire şi care im­ doi se certă, al treilea se buoură*.
pune o ofensivă. „Starea preşedintelui neschimbată. Tem­ Principele moştenitor Ferdinand
1
peratura 100.6, pulsul 114, respiraţia 28. al României a pleoat alaltă-erl la l /^ p. m.
Partidul pangerman din Boemia stă
întâlnirea dela Bansig. Vineri, când au făout operaţia, s’a obser­ în Ungaria, pentru-ca să asiste la manevrele
astăcjî pe punotul, că lupta contra Cehilor
trebue să ia un caracter ofensiv ; de unde vat, că glontele a rupt o bucată din redin­ austro-uugare. Pleoarea s’a făout din gara
împăratul Wilhelm s’a întâlnit Mier­ gota preşedintelui, care bucată s’a oprit la Sinaia, unde prinţul a fost salutat de toţi
urmâză, că actualmente nu ne putem di-
curi, în 11 Septemvrie, cu Ţarul Nicolae, suprafaţă răuei. Stofa a fost oe e drept în­ miniştri aflaţi în ţâră, de d. Emil Petrescu
mite la tratative privitoare la o împăcare.
care înainte de a face visită în Erancia, lăturată numai decât, cu tâte acestea ea prefectul poliţiei capitalei, de prefectul ju­
Decă în timpul din urmă acele partide ger­
a crecjut de cuviinţă să se oprâseă la bu­ a produs o inflatnuţiă în ţesăturile subou- deţului Prahova, generalul Robesou, Colo­
mane, cari vecinie se interesau mai mult
nul său vecin. împăratul Wilhelm i-a eşit tanee. Din causa aoâsta medicii au des­ nelul Constautiuesou şi mai mulţi ataşaţi
de statul poliglot şi de binele conducăto­
înainte spre întîmpinare, cu vaporul, pănă chis din nou rana, ceea-ce s’a putut face militari pe lângă legaţia Germaniei.
rilor lor ambiţioşi, decât de poporul ger­
la Hela, de unde apoi s’au întors amândoi fără nici o complicaţia. Preşedintele mă­
man şi de viitorul lui, au scos la ivâlă din Aniversarea luărei Griviţei. Erî
spre Danzig. întâlnirea s’a întâmplat în nâncă deja supă*.
farmacia lor de partid un medicament so- fiind aniversarea luărei Griviţei, Buouresoii
mijlocul mării, aşa că de pe mal înzadar *
porativ, ce se numesce dualisarea Boerniei, a fost pavoasat ou stâgurl. La mitropolia
ar fi căutat cineva să vadă pe Ţar, era cu
în privinţa acâsta atitudinea nostră faţă Etă textul telegramei trimisă de Ţa- s’a oficiat un Te-deum, la oare au asistat
neputinţă, împăratul tuturor Ruşilor nu a
eu acest program al partidului progresist Nicolae din Freden^borg: „Sunt fârte fe­ autorităţile civile şi militare. O compauiă
debarcat, aşa că şi cancelarul Billow fu
jidano liberal şi a partidului poporal german ricit, că aud, că vă simţiţi mai biue, după | din reg. 4 Ilfov Nr. 21 cu rnusioa reg. de
nevoit a-se imbarca, pentru-ca să pâtă ve­
este de mult jlămurită. Deputaţii panger- infama tentativă de asasiuat comisă în po-' infanteria Mihaifi Vitâzu Nr. 6 a defilat
dea pe contele Lambsdorf, ea să ooufereze
manl ai dietei boeme au declarat deja în triva d-vostră. Mă alăturez şi eu dorinţei în curtea mitropoliei înaintea d-lui minis­
cu dânsul asupra politicei, ţfiarele germane
sesiunea dela 1900, că înainte de proclama­ generale a întregului popor american, oa tru de resbel. Apoi s’a cântat un requiem
releveză în unanimitate importanţa politică să vă însănătoşaţî oât mai curând*.
rea legală a limb ei germane, ca limbă de stat, pentru odihna sufletelor soldaţilor eăcjuţî
a acestei întâlniri.
nu pdte să se dimită la regularea cestiunei de * în memorabila luptă dela Griviţa.
Despre amănuntele întâlnirii dăm ur-
limbă şi că înainte de declararea limbei ger­ Din Chicago se telegrafâză, că poli­
mătârele soiri: Francia aşteptă pe Ţarul Rusiei.
mane ca limbă de stat nu pot să ia nici o ţia americană e convinsă, cum că sufletul
Yachtul Ţarului, care era aşteptat în După o telegramă din Paris, alaltă-erl s’a
posiţiă faţă cu vr’un proiect său faţă cu conjuraţiei din Buffalo a fost Goldmann (!)
(jiua de 11 la orele 7 diminâţa, a sosit cu iţiunt în palatui Elysâe un oonsiliu de mi­
vr'o lege, ce ar privi afacerea de limbă. Emma. In urma aoâsta poliţia din Chicago
îutârejiere de mai multe câsurl abia pe la niştri, oare a stabilit ultimele amănunte
Ţîuta finală a politicei paugermane a arestat pe numita femeiă. Ea a tăgă­
orele 8 p. m. Indată-ce vasele imperiale ale primirei Ţarului. Guvernul franoes n’a
în Austria constă în asigurarea desăvârşită duit la început, că o chiamă Goldmann
ruse ies în vedere, flota germană le sa­ primit pănă acum soire oficială, că Ţarul
a poporului german faţă cu orientul slav, Emma şi spuuea că-i din Svedia, dâr când
lută prin lovituri de tun, înălţând stâgu- va merge şi la Paris. Fâia oficială francesă
Deo-oamdată e vorba să lămurim pe comisarul i-a pus câte-va întrebări în limba
rile de mare gală. Multe bărci şi vaporaşe a publicat în numărul de Duminecă trei
Cehi, că dieta boemă nu este locul pentru suedeză, u’a sciut răspunde şi a trebuit să
private se încâreă a-se apropia, însă sunt ordiuaţiunî privitore la cheltuelile impreu-
desbaterî de natură naţional-politicâ între cele se dea pe fată.
respinse, fiind ordin, să nu lase pe nimeni nate cu visita Ţarului. Totalul cheltueiilor
două naţiuni. Cu acâsta i-se va lua poporu­
a-se apropia. Goldmann Emma spunea următârele : s’a stabilit în suma de 7 milione franci, din
lui ceh ilusia, ce o avea pănă acuma faţă „Scopul nostru, al anarchiştilor, este lumi­
La întâlnirea împăraţilor musicele au care cea mai mare parte o reclamă inims-
ou însemnătatea dietei boeme. narea omenimei. Cine e de vină, dâoă un teriul de râsboifi pentru serviciul militar
cântat imnele respeotive. S’au dat salve de
Apelul arată mai departe, că acăstâ om exaltat mî-a interpretat fals cuvintele? şi paza drumurilor pe unde va călători
tunuri. Suveranii s’au îmbrăţişat cordial pe
dietă n’are să se ocupe, decât cu afaceri Se pote, că eu îl voifi fi inspirat pe Czol- Tarul. Ministeriul de esterue cere 529,400
vasul „Hohenzollern , apoi au conversat ou
u
economice şi nici decât naţionale şi oă tre­ gosz, dâr fapta, oe a comis’o, arată că m’a
vioiciune. In urmă au prânejit dimpreună franci, ministeriul de marină 230,000
bue să echilibreze budgetul ţărei. Apelul înţeles rău*. Pe urmă a mărturisit, că nu de
cu suitele. Nicolae a ridioat un toast pen­ franci.
încheie cu cuvintele: „Programul nostru mult a trecut prin Buffalo şi că a schim­
tru Wilhelm, la care împăratul Germaniei August Pulszky, O figură cunoscută
pangerman este cunoscut alegătorilor. Cu­ bat acolo câte-va cuvinte ou Czolgos.
a răspuns printr’un alt toast în sănătatea
noscută le este de asemenea intransigenţa întrebată mai de aprope, a mărturisit, în politica snprematişciior maghiari, fost
Ţarului. După aoâsta Ţarul a ridioat. un
nâstră. Loziuca nâstră nici la aceste ale­ că a fost împreună ou Czolgos în diua secretar de stat şi fost p'rofesor de univer­
toast pentru Bulow, cancelarul Germaniei, sitate, a încetat din viaţă alaltă-erl. Oa om
geri nu pdte să fiă, decât: curat german, de 7 Iulie la familia Isac (!) ; atunci Czol­
şi tot aşa a făcut şi împăratul "Wilhelm politic Pulszky aparţinea pururea gardei
pangerman şi indivisibil. Poporul german să gos ar fi vrut să vorbâscă ceva ou dân­
pentru contele Lamsdorf, ministrul de es-
hotărăsoă, dăcă vră să fiă slavisat, ori vre sa, ea însă se grăbia la gară şi n’a putut respectivului ministru-preşedinte: Tisza,
terne al Rusiei. In urmă cei Moi suverani
u
să germaniseee . Altă alternativă nu este. schimba ou el, decât două-trei cuvinte. Isac, Szapary, Wekerle, BanfFy.
au ridicat toaste pentru suite.
Apelul este semnat de: „Comitetul dirigent care este editor de scrieri anarchiste, a fost Episcopul ruten Valyi în contra
*
al partidului pangerman din Boemia*. arestat, de asemenea a fost pus în preven­ mişcării: „ortodoxe-panslave* ameri­
Prâncjul era pe sfîrşite, când apăru
ţia şi Morris, în casa căruia au găsit pe cane. Valyi, episcopul rutâu din Eperjes,
în vedere Hela. Timpul era splendid. Flota
Goldmann Emma. ţine să dea dovedi de neîntrecut „patrio­
Ministrul Wlassics şi Episcopul a salutat vasul „Hohenzollern*, care se apro­
Goldiş. ţfiarul „Egyetârtâs* dela 12 Sept. pia. Yachtul imperial a treout pintre cele După „Newyork-Herald* Czolgosz ar tism*. El a distribuit subalternilor săi o
subtitlul „Cercetare cantra Episcopului Gol- două rânduri de vase având pe oatartul fi mărturisit, că atentatul a fost resultatul circulară, în care uâvălesoe ştraşnio în po-
diş comunică următdrele: „Ministrul de prinoipal stâgul rusesc alăturea de oel ger­ unei conjuraţii, la care ar fi participat iriva pretinsei propagande ortodoxe-pans­
u
culte a ordonat cercetare împotriva lui man. Cei doi monarchl au primit de pe mulţi. lave, ce e’ar face chiar din America, prin
Goldiş, episoop gr. or. din Arad, pe basa „Hohenzollern* parada flotei. Marinarii au * „foi trădătore*, broşuri şi oărţl de diferit
deuunţului lui Booşan. Scrisesem adecă mai strigat de trei ori: „Ura*, musicele cân­ Piarul „Bttwd* din Berna reproduce conţinut. Cetitorii noştri cunoso povestea
deunăzi, că fostul protopop român din tau imnele naţionale. Yachturile imperiale câte-va enunciaţiunl de ale anarchiştilor acestei propagande şi e de prisos a mai
Arad, Booşan, a denunţat pe episcopul au ancorat pe urmă la locul destinat de teoretici, după cari în adevăr nu se pâte stărui asupra ei. Ajunge să spunem, că „pa­
Goldiş, oă l’a tras în oercetare discipli­ mai înainte, âr admiralii şi comandanţii mira nimeni, oă anarchiştii praotiol se de­ trioticul* episoop dă leoţiă credincioşilor
nară în mod nelegal şi l’a trecut la pensiă superiori au trecut pe vasul „Hohenzollern*, dau la atentate atât de îndrăsneţe, căci ei săi din „patriotism* şi ast-fel indireot îi
nemotivat, şi când Bocşan a apelat la con­ unde au defilat înaintea monarchilor. nu fac altceva, decât ceea-oe le dic.tâzâ bânuesce, că n’ar fi cetăţeni fideli. Ii con­
gresul bisericesc din Sibiiu, Goldiş a refu- In timpul revistei, împăratul Wilhelm propagatorii nouei evanghelii sooiale. Ast­ jură pe aceştia să se păzâscă de amintita
sat liberarea actelor şi în mod fraudulos a purta uniforma de admirai rus. împăratul fel Johaun Most, într’un număr mai recent mişoare panslavistă şi sub nici un pretext
publicat concurs pentru postul de protopop a visitat după revistă mai multe vase ger­ al organului său „Freiheit“ (New-York Gold- să nu cuteze a primi căiţi, broşuri şi cjiare
din Arad, âr până atunol, Goldiş în mod mane. street 69) glorifică pe asasinul Breşei, ca „trădătore", nici să cuteze a-le ceti, „oa
provisor a pus pe un favorit al său în acel * pe „mm băibat, a cărui amintire va străluci nu cum-va guvernul să fiă silit a vă pe­
post. Urban Ivan, fişpanul din Arad şi Piarul „Kdln. Ztg. salută părechea cu litere de aur pentru tot-dăuna în lista bine­ depsi pe voi, ca pe participanţii la mişca­
u
u
amic intim al lui Goldiş, din însărcinarea imperială rusă fârte călduros şi declară, făcătorilor omenirei . După părerea lui Most, rea aoâsta*.
guvernului a chemat la sine în două rân­ oă tendinţele pacînioe ale Ţarului întimpină cu omeni ca Breşei s’ar pune repede capăt Manevrele corpului XII se vor ter­
duri pe vicarul Vasile Mangra, care presi- simpatiă la toţi bărbaţii politici ai Germa­ actualei societăţi. Ceea-ce e de regretat mina Sâmbătă. Un batalion al reg. 2 şi
dase şedinţa consistorului în afacerea niei, er tripla alianţă — spune numitul însă — spune Most — e că asemenea aten­ două bataliâne ale reg. 50 se vor îutârce
Bocşan şi a oerut lămuriri asupra cestiunei. cjiar — nu pâte decât câştiga prin faptul, tate sunt aşa de rare, deşi în ultimul de­ la Braşov Luni nâptea la ârele 2. Batalio­
In Arad se aştâptă ou un viu interes resul- că şi Ţarul sprijinesce cu puternica sa; in­ ceniu s’au înmulţit considerabil. nul din Braşov al regim. 24 de honvedl se
tatul cercetării, căci tâtă lumea soie, oă fluenţă aceleaşi scopuri pacînice. va întorce la' 15 sâu 16, âr artileria şi oa-
Bocşan, a fost victima intrigilor lui Şte- * valeria la 26.