Page 21 - 1901-09
P. 21
REDACTIUNEA, „sazeta“ iese în flâcire ţi.
AiministraţiTmea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria: I
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şdse luni I
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nofraneate nu se pri N-rii de Dumineci 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şt străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franoî, po şAso
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
se primaso la Admlnlstraţlune în N-rii de Dumineci 8 franoî.
Braşov şi la următorele Se prenumeră la t<5to ofi
BIROURI do ANUNŢURI: ciale poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Erneric Les-
nor, Heinrich Schalek. A. Op- Abonamentnl pentrn Braşov
polik Nachf. Anton Oppolik. Adrr.mistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, otoşiu
bergor. Ekstein Beraat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
.Lcopold (VII Erzsâhet-korut). luni 10 oor., pe trei luni £ oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Pe an an
o seria garmond pe o colină A N U L 24 oor., pe 3 lunîl2 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 banî. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 197. Braşov, Joi 6 (19) Septemvrie. 1901.
România şi Grecia. cia, care are interes, ca cele doue Presse" cjice, că acâsta nu pâte să într’un răsboiu cu Austria nu linia
state, în contra4icere cu Bulgaria, placă Regelui României, ca aliat al Prutului, ci graniţa galiţiana e ho-
Manifestaţiunile căldurâse şi ono care stă încă tot sub influinţa comi Austro-Ungariei, a căreia influenţă tărîtâre. „Intr’un astfel de răsboiu
rurile, cu car! au fost primiţi de tetului macedonean, se fiă înţelese, în Serbia a ajuns cu totul în al doi România ar fi de sigur pe partea
cătră poporatiunea Atenei studenţii ca se se continue starea de pănă lea plan. Mai mult însă România Austro-Ungariei"...
români din România cu ocasiunea acuma în Macedonia. are să se jăluiască asupra Bulgariei. Spre încheiere asigură, că şi
escursiunei lor archeologice în Gre In legătură cu cele de mai sus Guvernanţii din Sofia s’au justificat pentru România are valâre 4i ^
ca a:
cia, sunt urmărite cu mare interes cjiarul vienes mai face o conclusiune formal prin procesul făcut lui Sara- si vis pacem, para bellum. Şi că acâstă
de cercurile politice din Viena. ţ)ia- interesantă. Arătând, că în împreju foff, dâr în realitate nu se pot opune ţâră a făcut în anii din urmă pro
rul „Neue freie Prease" consideră rările de faţă înţelegerea dintre Ro curentului poporal, care simpatisâză grese imense pe terenul militar...
acea primire strălucită, ca semn me mânia şi Grecia câştigă o importanţă cu comitetul macedonean. Acâsta o Este fârte curios, că un 4i ar ca
morabil al timpului şi punendu o în însemnată internaţională, c^ > că sciu cei din Bucurescî şi dec! ei „N. fr. Pr.", care are cele mai bune
ce
legătură cu întâlnirea Regilor Ro acâsta importanţă resultă din faptul, n’au mai remonstrat la puteri din informaţiunî asupra mersului politi
mâniei şi Greciei „pe pământ aus că politica Bulgariei, ca şi aceea a causa achitării lui Sarafoff şi com
cei esteriâre, vorbesce de eventuali
triac" în Abbazia, face unele con- Serbiei, înotă a c | ! cu totul în apele plicii, dâr neîncrederea faţă cu Bul tatea unui resboiîi al Austro-Unga
templaţium asupra înţelegerei intime, rusesc!. „Dâcă, dâr România, care garia continuă în Bucurescî. riei cu Rusia în nisce momente, când
ce esistă acţî între România şi Gre s’a lipit strîns de Austro-Ungaria, După tote acestea „N. fr. Pr." este cunoscută în tâtă lumea decla
cia, car! ni-se par inspirate chiar de are pe Grecia de amică, atunci şi e de părere, că României nu i-a ră
raţia împăratului Wilhelm al Ger
cătră oficiul nostru de esterne. Acâsta Grecia trebue se fiă amica Austriei"... mas alta, ca să nu stea isolată în maniei, după întrevederea sa cu Ţa
ne îndâmnă de a urmări mersul idei Se scie, că foile române au Balcani, decât ca să se apropiă de
rul Nicolae II la Danzig, „că pacea
lor din articulul fâiei vienese. Sunt anunţat apropiata visită a Regelui Grecia. Mai crede, că Rusia, văcjend,
europână e pe multă vreme asigu
interesante espunerile, ce le face George al Greciei la curtea română că nu pote câştiga pe guvernanţii
rată".
„N. fr. Presse" cu privire la amin din Sinaia. „N. fr. Presse" crede, că din Bucurescî, cari stau tot-odată
Acâsta escită fără voie întreba
tita înţelegere româno-grâcă, deşi în Regele George nu va merge în Ro în înţelegere cu Viena, vrâ să pro- rea : care este atitudinea Germaniei
fond ele conţin puţine momente mânia, fără a-se fi asigurat mai îna vâce curenturî poporale rusofile în faţă cu „pacînica cucerire", ce a
noue. inte de-o contra-visită a Regelui Ca România; vorbesce de revista poli pus’o în lucrare în Balcani de un
Un ast-fel de moment nou ar fi ro'1. Acâsta va şi urma, deşi Regele tică rusâscă „Pravoslavni Vostok"
timp încâce politica pravoslavnicei
soirea, ce o aduce „N. fr. Prease" Carol e forte supus răului de mare şi de propaganda bisericâecă rusâscă,
Rusii ?
în articolul ei amintit „din isvor ro şi din causa acesta încunjură călă ce vrea să o facă şi care nu pote
mân", că se pregătesce încheierea torii pe mare. ţfiarul vienes relevâză conta la mult succes în România.
unei convenţiun! între România şi aicî faptul, că Regele Carol n’a în Intre bărbaţii de stat serioşi din Partid român realist, Ţiarului „N.
Grecia, care, după părerea fâiei vie tors visitele regelui Alexandru şi România, cjice, nu e nici unul ruso fr. Presae" î-sa surie din Cernăuţi: „Iu tji-
nese, ar av6 ao înirogoaoă întelecR- Principelui Perdinand, ceea-ce în ra fil şi toţi sunt de acord în a feri lele ultime s’au făcut paşi, spre a crea un
rt
o
rea dintre Viena şi Bucurescî. porturi normale cătra tteroia şi jdui- J_UU LU CL dl CM — -- . _ 8 0^’\PA iLţP-P4erat al Românilor realişti",
Un alt moment, care, deşi nu e garia ar fi trebuit să se întâmple de rusâscă. Sunt numai âre-carî nuanţe pră-şi deputaţii baron George Vasildo şi
nou, totuşi ni-se pare, că de prima mult. „Regele Alexandru a fost în între ei. Lui Carp îi place de pildă Dr. Lupu. Ambii aceşti domni pot fi oonsi-
ar România încă c’un an şi mai bine să accentueze mai mult contrastul
oră este accentuat de un c}i deraţl ca germanofili şi cu principii pro
mare vienes în mod apodictic, este înainte, Principele Ferdinand a visi- fată cu Rusia, Sturdza vrâ să mârgă gresiste". Comentarul acestei ciudate infor-
afirmarea, că cercurile informate pri tat pe Regele Carol chiar de două cu Austro-Ungaria, fără însă a vă maţiunl, dâcă se va adeveri, îl va faoe de
vesc po contele Goluchowski ca pe orî, şi Regele României, căruia ni tăma Rusia. sigur „Deşteptarea" din Cernăuţi, făcând
acela, care a mijlocit apropierea Gre meni nu-i pâte contesta politeţa şi In fine afirmă „N. fr. Pr.“, că lumină asupra tendinţelor numiţilor dornul.
ciei de România în scop de a con corectitatea nu s’a !dus pănă astăcjî totuşi esistă în România o indispo-
tracara influinţa rusâscă, ce a ajuna nici la Belgrad, nici la Sofia. Acâsta, siţiă faţă cu Rusia. Este o mare esa-
atât de mare în Bulgaria şi Serbia. adauge „N. fr. Presse", e semnifica gerare, dâcă se vorbesce de concen Politica Cehilor tineri. Edmund
Ca dovadă se provâcă şi la locul tiv pentru raportul ce esistă între trarea unei armate rusescî de 180,000 Gregr a ţinut Jn 16 1. o. o vorbire înaiutea
întelnirei Regelui Garol cu Regele România de-o parte şi Serbia şi Bul la Prut, cu scop de-a da să se cunâscă alegătorilor săi din Praga, între cari erau
George (Abbazia), care se află pe garia de altă parte". României, la ce se pâte aştepta, de se şi forte mulţi agrari. Gregr şî-a desfăşurat
pământ austriac. Mai adauge, că Vorbind de Serbia, unde prin va arunca cu totul în braţele Aus programul şi a (jis, că politica Cehilor ti
afară de guvernul austro-ungar înţe influinţa Reginei rusofile Draga asu triei. Dâr totuşi s’ar fi observat în neri a fost prea oportunistă. Aştâptă deci
legerea dintre România şi Grecia pra Regelui Alexandru, Rusia a România, că Rusia susţine prea multă dela viitorii deputaţi cehl-tinerl, ca în dieta
este privită cu simpatiă şi de Tur ajuns astăcjî atot-puternică, „N. fr. miliţiă la Prut. In Rusia se scie că provinoială din Praga să-şi încâpă aotivita-
FOILETONUL „GAZ. TRANS". 1564. Tîlcul Evangheliilor, românesce slavo-română, âr restul de 11 sunt slavo- gheliarul slavonese din 1562 e tipărit ou
[Cazania I], tot la Braşov. nescl. ajutorul judelui Hans Benkner, âr Sborni-
( « ) [1567 sâu 1568.] Sbornio slavoneso. Cele românesc! sunt tipărite tâte la oul slavoneso din 1568 pe spesele Metropoli-
Partea I. Braşov. Looul de tipărire al psaltirei slavo- tului Ardealului, Kir Ghenadie, restul din
Osresi scriitor seu tipograf? 1568. Sbornio slavoneso. Partea II. române din 1577, e controversat, admi- porunca şi ou spesele Voevodului Munte
1570. Psaltirea românâsoă, Braşov. ţându-se de unii Braşovul, de alţii Tirgo- niei Alexandru, şi fiiul său Mihnea.
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură viştea, şi erâşî de alţii Sas-Sebeşul. Looul Faptele istorice, preoum şi conolusiunile
cultă naţională la Iiomâni. 1574. Ootoich slavonese, Partea I. de tipărire al publioaţiuuilor slavone e în legate de ele, aşa, preoum resultă din con
1575. Ootoich slavoneso, Partea II.
(Continuare.) cea mai mare parte necunoscut. Causa este, spectul bibliografie al tipăriturilor oore-
1577. Psaltirea slavo-română.
O privire critică asupra restului con că la mai tâte esemplarele conservate din siane, se pot grupa astfel:
1577. Psaitire slavonă.
servat al tipăriturilor Coresiane ne permite 1578. Triod slavoneso. aceste tipărituri, iipsesce începutul şi mai Tote tipăriturile românesol, oe pârtă
stabilirea unui conspeot cronologio aproxi 1579. Evangheliar slavoneso. ales titulatura-, unde a fost indicat looul numele diaoonului Coresi, sunt tipărite la
mativ asupra aotivităţii literare-tipografice a apariţiunii. Braşov ou spesele reformaţilor (judeţii Bra
1580. Sbornio slavoneso, tipărit la
diaconului Coresi. Lista bibliografioă a ti Din epilâgele, şi în mică parte din şovului Hans Benkuer şi Lukaos Hirsoher,
Sas-Sebeş.
păriturilor Coresiane ni-s9 presentă în or precuvântările conservate ale tipăriturilor precum şi nobilul maghiar Forrâ Miklâs).
1580—81. Evanghelie cu învăţătură,
dine cronologioă astfel : coresiane, se pâte oonstata, că oărţile ro Deşi esistă deja de-o jumătate de secol o
românesce, [Cazania II], Braşov.
în an. 1560—1561 : Tetraevangheliul mânesc! au fost tipărite la îndemnul şi eu tipografiă la Români, în Tîrgovişte, reşe
1583. Evangheliar slavoneso.
românesc, tipărit la Braşov. spesele reformaţilor, în primul rând jucjii dinţa scaunului metropolitan şi sediul soau-
Acesta este lista completă a operelor
1562. Evangheliar slavoneso, tipărit Braşovului, şi anume Haneş Beangner [lo- nului domnesc, şi deşi Yoevodul Alexandru,
bisericescl ale lui Coresi, întru cât se pâte
tot la Braşov. hannes s. Hans Benkuer], indicat ca editor domnul Ţării RomânescI, figurâză alăturea
stabili pe basa resturilor literare din acele
[1563.] ) Apostol românesc, tipărit tot vremuri, precum şi pe basa unor indioii, al Tetraevangheliului româueso din 1560 ou fiiul său Mihnea, ca editor al unei serii
w
la Braşov. —1561, şi Erăjil Lucaci [Lukas Hirscher], întregi de cărţi slavone, tipărite de diaco
oe merită tâtă înorederea. indicat ca editor al Evangheliei cu învăţă
[1563.] Apostol slavoneso, tipărit tot nul Coresi, totuşi autorităţile supreme lu
In total ounâsoem 17 tipărituri Core tură din 1580—1581. Ca editor al Tilcului mesc! şi biserioescl din Muntenia, nu s’au
la Braşov. 20
siane, apărute într’o seriă consecutivă de Evangheliilor figurâză jupanul Foro Miclăuş aflat îndemnate să editeze şi românesce nici
28 de ani, în intervalul dela 1560—1583. [Forrâ Miklâfi. una din oărţile biserioesol. Acesta e un
20 ) Parantesa indică, că datul e numai
aproximativ. Sunt 5 tipărituri românesc!, una mixtă Dintre publicaţiunile slavoneseî, Evan moment, oare decide cel puţin în parte
