Page 22 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 197.—1901.

tea prin a adresa o representaţiă la tron în portant în evenimentele politice din întrâga tele dumnealor, oe ar trebui să consune cu
lui înouujurat de oousiliul comunal. Tote
cestiunea dreptului boem. Gregr a atacat lume. Le trebuia numai omul, oare să aoeste vorbe umflate de „pace şi frăţiâ", autorităţile erau de faţă, precum şi un pu-
violent pe naţionalii german!, car! voieso aibă şi înţelepciunea şi energia, de a in­ tot întârejie, la tot pasul însă s’arată fap­ blio numeros, care a salutat pe escursio-
să germaniseze Boemia. Corâna, cjice el, carna în sine aoeste forţe. tele lor cele diametral opuse acestor frase nişti, cu strigăte entusiaste de: „Să tră-
are datoria, de a apăra pe Ceh!, căci altfel Acest om este Theodor Roosevelt. sunătâre. âsoă România! Să trăescă fraţii Români!".
vor ajunge şi Cehii la sortea Polonilor din Calităţile lui personale, trecutul lui ca băr­ Nu faoe escepţiune nici Ugron. El Musioa cânta imnul român. Oasele şi stra­
Posen. bat politic şi oonducător al ordinei publice încă e şovinist, ca toţi Maghiarii astăcjl, şi dele erau frumos iluminate şi pavoasate ou
în New-York, talentul organisator, de care faţă ou naţionalităţile aderâză la o politică drapele greoescl şi românescl. Din bal-
Imperialismul american. a dat dovecjl în departamentul marinei şi dintre oele mai nefericite pentru acâsta cone s’au arunoat asupra studenţilor români
mai pe sus de tâte popularitatea, ce şl-a ţâră. Cine va trăi, va vedâ şi va da drept flori şi bombâue. Pe zidurile caselor sunt
„Preşedintele a murit! Să trăâscă pre­ câştigat’o ou brigada sa în atacul asupra unicului Maghiar, care dintre ei soiea să lipite fâşii de hârtiă, pe cari stă scris:
şedintele!" Aşa esolamă astăcjl cetăţenii lui St. Jago de Cuba, patriotismul lui în­ fiă echitabil faţă cu naţionalităţile, lui Lu- „Bine aţi venit fraţi Români". La 8 ora
statelor Uniunei nordamericane. flăcărat, sunt tot atâtea garanţii pentru ce­ dovio Mocsary, pe care ohiar pentru aoâsta s’a dat un banchet studenţilor.
Conform constituţiei acestor state, tăţenii americani, oă noul preşedinte va fi l’au esilat din mijlocul şi societatea lor.
după mârtea lui Mac Kinley, vice-preşe- representantul par escellenae al tendinţei Ugron a renunţat la mandat, der ade­ încheierea manevrelor. In urma con-
dintele ocupă de drept scaunul defunctului împărtăşite în largi straturi ale populaţiu- renţii lui nu şi-au perdut speranţa, oă-1 vor tiuuelor ploi, manevrele din sudul Ungariei
şi în oaşul de faţă Theodor Roosevelt va nei, tendinţa, oe se numesce imperialism îndupleca, să le mai primâsoă mandatul. au fost sistate la espresa dorinţă a monar-
continua a conduce afacerile Uniunei pănă american. \ Vom vedâ. ohului.
la 4 Martie 190B, când espiră mandatul In mişcările politice universale s’a Sâra oonduct de torţe în onârea iui Versare (le sânge. Pentru alegerile
periâdei aotuale. vorbit 'pănă aouma de panslavism, de pan- Ugron. „curate", oe vrâ să le facă Szell, e un prog­
Victima anarchistului Czolgos a fost germanism, de panislamism etc. De aoum Se svonesce, că neprimind nici baro­ nostic reu ceea-ce s’a întâmplat cjilele tre­
bărbat însemnat şi popular în patria înainte cătră acestea se va mai adauga un nul Pronay mandatul independiştilor Şim- cute în Merâny. Postul representaut al cer-
sa. El era un orator esoelent şi adânc cu­ nou — ism, panamericanismul. leului, oandidatura se va oferi baronului oului Iglo, MiXnnich Aurel, s’a dus Dumi­
noscător al eoonomiei naţionale. Populari­ „Panamerioanismul", al oărui simbol Arpad Chemeny dela Chiesd. necă la Merâny, ca să-şi ţină discursul
tatea sa o mulţumia principiilor sale es- este esposiţiunea din Buffallo — spune un De alt candidat şi alt partid nici program înaintea alegătorilor. Alegătorii
clusiviste americane. El era un aderent al mare cliar german — nu mai este,un vis. amintire nu se face în Şimleu, unde înainte partidului poporal din localitatea învecinată
dootrinei Monroe, proclamată cu 80 de Etă de ce schimbarea de preşedinte de Ugron se alese ou aolamaţiune vestitul Zavadka, au pătruns într’o cârciumă ;din
an! înainte, şi care se pune faţă cu Europa în America se p6te considera ca un eve­ baron Banffy ; firesoe, că atunci acesta a Mereny şi au surprins aici pe alegătorii
pe un teren proteoţionist. niment epooal în istoria universală, oăcl fost ministru-preşedinte şi acjî nu mai e. lui Miinnioh şi i-au bătut straşnic, pe câţr-va
Ceea-oe este de remaroat în direcţi-, este de prevădut, oă bogatele şi înfloritâ- Aoâsta esplică întru cât-va schimbarea la din ei spinteoându-i cu cuţitele şi rănin-
unea politică, de oare era condus Mac rele state ale Uniunei, când se vor fi or- faţă în politică a patrioţilor din Şimleu. du-i grav. Se cjice, oă în contra lui Miin-
Kinley, este tendinţa imperialistă. ganisat şi ca putere militară şi vor cere să
nich îşi va pune candidatura contele Eer-
Iu oe constă aoâstă tendinţă? li-se asculte cuvântul în politica generală,
dinand Zichy.
Sistemul de guvernare predominant cuvântul lor nu va fi ouvântul unor rugă­
în statele libere nordamericane, înainte de tori, ci ouvântul unor diotatorl. Din străinătate. Agata Bârsescu la Berlin. ţ)iare!e
Mac Kinley era sistemul democraţiei, oare ^lr dictatura americană, ori cine pote Ţarul în Francia. Părechia impe­ din Berlin sunt pline de elogii la adresa
se mulţumea a consolida viaţa economică să vadă, că va produce o schimbare epo­ rială rusâscă a plecat în 16 Septemvrie n. d-şârei Bârsesou, marea tradegiană română,
internă, fără să caute la triumfuri politice cală în mersul afaoerilor politioe de pe din Kiel spreErancia pe yaohtul „Standard*. care a obţiuut un sucoes enorm în rolul
esterne. Sub Mac Kinley s’a inaugurat pe- vechiul continent. Acjî în zorii cjilei yaohtul „Standard*, având Medeei în tragedia ou acelaşi nume a lui
riâda espansiunei, a gloriei şi a militaris­ Etă de ce imperialismul american ne pe bordul său pe Ţarul Rusiei, a întrat în Grillparzer. Eminenta artistă a fost ohemată
mului. interesâză şi pe noi. apele franoese, unde â fost întîmpinat de la rampă de 16 oii şi publicul i-a făcut
S
fită ce se numesce imperialism ame­ 0.... preşedintele Loubet pe bordul vaporului ovaţiunl entusiaste. Numitele cji&re P UD >
oă deja de mulţi ani nu s’a văcjut un ase­
rican. „Cossini“, unul din mândriile flotei franoese.
Pe când însă Mac Kinley, conform Ugron în Şimleu. De sigur, că întâlnirea acâsta are o deose­ menea succes pe scena germană. „Revistele
temperamentului său paoîoic, avea tot-dâuca bită importanţă politică, pâte mult mai mare ilustrate" îi publică portretul şi îi dau titlul
reserve, dictate de prudenţa diplomatică, Şimleu, 16 Sept. a. o. decât întrevederea dela Danzig. După cum de „prima eroină a teatrului naţional" din
devisa „America a Americanilor“ este de In 15 a. lunei curente pe la amâtjî a anunţă o telegramă din Paris, alaltăerî s’a Buourescl. D-şâra Bârsescu va continua a
prevăzut, oă sub noul preşedinte va eşi ou sosit Ugron la Şimleu, adus fiind dela Ciu- ţinut în palatul Elysâe un consiliu de mi­ debuta pe seeua din Berlin tâtă luna Sep­
mai multă forţă în relief, esclusivismul doo­ cia într’o trăsură ou patru cai şi însoţit de niştrii, oare s’a ooupat cu ultimele pregă- temvrie, âr în Ootomvrie se va întâroe la
trinei Monroe va fi şi mai mult accentuat alte trăsuri şi oâţl-va domni călări. 1'___ V_________ 4. ..... «••«An Qn moi or>nn^ , Bucurescl.
t“o.« fuoiuioB mneiuiur celui mare
“
tarea puterei militare pe mare şi pe uscat, l’a salutat advooatul Veveran (să cugete că la dejunul, oe se dă acjî în Dunquerque Cnnuniâ. D-şâra Eugenia Stănescu
preşedintele Loubet şi Ţarul Nicolae se vo;
va găsi în Theodor Roosevelt un protago­ oine-va, oă e Român") preşedintele partidu­ din Braşov îşi va serba cununia religiâsă
nist din cei mai fervenţi. lui indepeudist. Ugron a ascultat salutarea mărgini a-se bineventa reoiproo. Toaste po cu d-l Dr. Isidor Bodea din Arad, medic
litice se vor ţinâ Sâmbătă. Ministru de ester
Pe oâud Mac Kinley era un cap, ce stând în trăsură şi îndată a şi răspuns la în Viena, Duminecă în 9/22 jSeptemvrie la
ne Delcassi a dat alaltăerî în onârea oontelu
vecinie calcula şi socotea, urmaşul său este ea, anunţând, că la 3 ora d. a. va ţinâ ârele 11 a. m. în biserica Sf. Adormiri din
Lambsdorf un dejun splendid.
mai mult inimă şi temperament. vorbirea sa de dare de semă. La 3 6re Cetatea Braşovului. — Felioiţările nostre!
Inferior în oratoriă predecesorului său, şl-a şi ţinut vorbirea ou oratoria cunoscută Fortul Burgas — staţiune di Din Baia-de-Criş i-se scrie lui „Al-
superior însă ca om de oondeiii şi ca ener­ înaintea unui public număros şi frumos cărbuni rusescă. piarului „Daily Mail Icotmdny“ oă Dr. Nicolae Şerban, fostul de­
k
gie, Th. Roosevelt este representantul cla- fiind chiar Dumineca şi âmenii fiind cu i-se anunţă din Constantinopol: Rusia şl-f putat al cercului Arpaş, îşi încâroă noro­
sio al tendinţelor de espasiune americauă. rioşl, să audă pe oratorul Ugron. Dânsu realisat planul de a câştiga portul dele Bur cul şi acolo. Dr. Şerban, cjice numita fâiă,
Bogăţiile aoumulate în ţările Uniunei, vi­ a spus multe adevăruri de ale sale şi a ac­ gas, ca staţiuue de oărbunl pe sâma ei îşi va pune oandidatura cu program libe­

aţa economică prosperă, triumfurile răs- centuat şi lipsa concordiei între cetăţenii Prin acâsta Rusia devine de fapt stăpâni ral faţă de Hollaky Irnre. Interesant este,
boinioe oâştigate în timpul din urmă, au de diferite limbi ai ţărei. a Bosforului. Soopul celei din urmă visifcc oă în cercul Bâii-de-Criş va mai candida
provocat dela sine atenţiunea Americani­ Le-am audit aceste şi le aucjim deja a marelui duce rusesc Mihailovicî în Cons şi un al treilea liberai în psrsâna advooa-
lor asupra forţei inherente acestor factori de cjeol de ani din gura tuturor deputaţi­ tantinopol a fost, ca se mijlocâscă învoirea tului Okoliosanyi, — Răsar candidaţii ca
de putere, de cari dispun, şi li-a inspirat lor, de orl-oe partid, oarl se perd prin ţi­ Sultanului, după-ce guvernul bulgar îşi dă­ bureţii după plâie.
dorinţa de a fi consideraţi ca element im­ nuturi locuite şi de nemaghiari; dâr fap- duse deja învoirea.JJMarelui duce i-a succes
fără mari greutăţi, a stâroe învoire». Sulta­ Pentru masa studenţilor români
nului, după-ce i-a promis, că Rusia îl ve din Braşov au întrat dela d-l 1. Petric
oontroversa asupra locului de tipărire a tot prin diaconul Coresi un Sbornic la Sas- apăra în contra orl-cărui inirnio estero, protopresbiier în Braşov 20 cor. întru amin­
psaltirei slavo-române din 1577. In Tîrgo- Sebeş. >. „Apărarea" acâsta e firâscă, mai ales că tirea reposatei sale nepâte Lucia Romul
vişte, sediul tipografiei domnesol, judecând Notă. In numărul de erl, fiind vorba dela Burgas până la Coustantinopole flota Petric. Primâsoă piosul donator cele mai
după analogia tipăriturilor românescl, nu e de Şerban, fiiul diaconului Coresi, s'a dis rusâsoă pote să ajungă în timp de 5 — 6 ore. căldurâse mulţumite. — Direcţiunea şcdlelor
probabil să se fi tipărit acâstă carte. din erâre, că aoest Şerban e ounosout ca medii gr. or. române.
Semnificativ şi remarcabil în legătură culegător-tipograf al unui Evangheliar sla-
Nouâ cancelaria advocaţială. D-l
ou constatarea de mai sus este faptul, că voneso tipărit în 1588 la Braşov în oola)-, SOIRILE DILEI. advocat Dr. George Adam, faoe cunoscut,
chiar la început, nemijlocit după apariţiu- borare ou popa Mihai dela biserioa sf. Nj
T că şl-a deschis canoelariă advocaţială în
nea primei tipărituri românescl (Tetrae- colae din Braşov. Adevărul este, că Şerbâh 5 (18) Septemvrie. Timişâra, cetate, piaţa prinţului Eugen
Aj.- ... . ' - r V ''/iu
vanghelul din 1560—1561), tot la Braşov a tipărit un Liturghier slavonesc, şi nu
Escursiunea la Atena. La telegrama. Nr. 3.
şi tot din mânile diaconului 0ore9i, ba ce Evangheliar. In epilogul aoestui Liturghier ;
prin care s’a oomunicat la Ragaz' toastul
e mai mult, chiar sub auspiciile judelui re­ să cjice: „Inceputu-s’au aceste sfinte cărţi rectorului universităţii din Atena, Regele Adunare de controlă. In cjilele de
format Hans Benkner, apare aceeaşi carte şi în numite Liturghia... în minunata cetate a Carol a răspuns ou următorea depeşă : „Sunt 29, 30 şi 31 Ootomvrie st. n. a. o. se va
ediţiuoe slavonă (Evangheliarul slavon din Braşovului. Eu păcătosul Şerban, fiiul dia­ ţinâ adunarea de controlă militară. Lajjaoâstă
fericit, că toastul ridicat în sănătatea mea
1562), ediţiune retipărită a două oră de conului Coresi, isprăvitoriul popii Mihai din adunare se vor presenta concediaţii reser-
de Universitatea Atenei, a găsit aprobare
Coresi în anul 1579, acelaşi an, în care aceeaşi cetate braşovenâsoă". (Bianu-Hodoş, în tâte inimile. Mă bucur, oă tinerii ro­ viştl de reîntregire din suburbiul de sus
vedem publioat alt Evangheliar slavonesc o. c. fasc. 2, pag. 100). Resultă din aoest mâni caloă pe pământul lui Omer şi spe^ în 29 Oct, cei din Braşovul-vechiă şi Stu-
în Alba-Iulia, de Lorinţ Diiao la porunca epilog, că Liturghierul a fost înoeput de oă acâstă călătoria va întări mai mult le­ pinî în 30, cei din Cetate, Blumăna, Timi­
prinoipelui Ardealului Batăr Cristov (Oris- Şerban, şi apoi oontinuat şi terminat de şul de sus şi de jos, din Dârste şi Predeal
găturile de înfrăţire între R.omâuI şi Greci".
tofor Bâthori), deşi cu clausula, „ca în timp popa Mihai. Causa acestei repentine între­ Acest răspuns a fost comunicat de prinţul în 31 Oct. la ârele 9 a. m. (Casarma de
de 30 de ani nimenea să nu îndrăsnâscă a-1 ruperi e probabil mârtea neprevăcjută a lui moştenitor regelui Greciei, care se află în infanteria nouă, lângă târgul de vite.) Con­
mai retipări din nou". Şerban, a oărui urmă de fapt să pierde ou străinătate. Dl Gr. Tocilescu a fost primit trola snpletorie se va ţinâ în 15 şi 16
Metropolitul Ardealului, Ghenadie, desăvârşire din 1588, data tipăririi Litur- în audieuţă de Diadoh — principele moş­ Noemvrie.— Intrelăsarea presentării se pe-
care după o consfătuire prealabilă cu preoţii ghierului. tenitor al Greciei — care l’a reţinut la depsesoe.
săi, înouviinţâză tipărirea în românesoe a (Va urma.) Nicolcie Sulicâ. masă. Alaltăerî esoursioniştii au plecat la Un batalion german în Viena. Ba- ,
Evangheliei cu învăţătură din 1580—1581, Patras, unde au avut o primire entusiastă. talionul 2 din regimentul 2 german, oare
cu un an înainte, 1580, tipăresee slavonesoe La gară au fost primiţi de primarul oraşu­ a combătut în China, va sosi în 26 1. o.