Page 23 - 1901-09

Nr. 197—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina S.

în Triesfc, şi de aioî va merge la Viena. Când se întâmplă câte un atentat, Organele de pănă aci ale Asociaţiu­ bună-voiă dela el 50 or. ou totul pentru
In Viena batalionul va petreoe 4 <jil i în poliţia tuturor ţărilor se pune în mişcare, nii au fost mai m u l t organe administrative, locul oe-1 ocupau. Astfel am şi spus înore-
0
oarl nu puteau fi chemate a conduce şi o
oare timp oficerii lui vor fi âspeţii Majes- după-ca însă trece panica, se culcă ârăşl diuţatului meu, ca să incasseze dela ei 50
acţiune literară, ce reclamă o anumită eua-
tăţii Sale monarohului nostru. Din Viena pe ureche. Acâsta îi încuragiâză şi mai cr. Va să (Jicâ numai oompetinţă pe jumă­
lifieaţiune specială. tate, şi nu cum s’a raportat.
batalionul, oare numără 840 feciori şi vr’o mult pe anarchişti. Ar trebui să se înfiin­
Aoum Asooiaţiunea are în secţiunile Unul dintre ei era numai ou o mâuă.
30 oficerl, va pleca direot spre Brema. ţeze o secţiă internaţională poliţieniscă, care ei sciinţifice-literare un organ de speciali­ El făcea pe omul oinstit, oa să prov6ce
să se ocupe esclusiv numai cu supraveghe­ tate, oare va putâ inaugura şi pe terenul mila privitorilor şi tot el a solvit şi com-
Catastrofă. In comuna Vivodina din
rea anarchiştilor. literaturei nâstre naţionale o mişcare mai petinţa de 50 cr. A fost destul, oa să se
Croaţia s’a întâmplat cjilele acestea o mare intensivă şi roditâre. întâmple acesta, oa apoi alţi doi tovarăşi
nenorooire. Două-<jecI şi trei de 6menl au In anul espirat secţiunile au fost oou- ai lui să provâoe scandal, ameninţându-mă,
voit să trâcă rîul Kulpa pe-o luntre, oare Raportul general pate mai mult ou luorărl de organisare, că-ml vor arăta ei, numai să le oer şi lor
însă nu pută duce mai mult de 6 6menl. stabilindu-şî programul de aoţiune, regula­ taxă. T6te aoestea le inscenau numai oa să
Cei 23 imbaroându-se totuşi, curentul de al comitetului central al „Asociaţiunei pentru litera­ mentele interne şi pregătind o modificare mă provâoe să încep eu ou ei. Unul mă
apă a răpit luntrea cu sine şi a isbit’o de tura română şi cultura poporului român“ pe mai aprofundată a Regulamentului lor ge­ ameninţa ou degetul şi altul umbla în ur­
anul 1900. neral, stabilit la adunarea generală dela ma mea, pregătit cu un cuţit în mână.
o m6ră. Luntrea s’a răsturnat şi toţi cei Băile Herculane. Acesta era cel cu prioiua.
23 au cădut în apă. Numai doi din ei au — U r m a r e . — In aoâstă privinţă, precum şi cu pri­ Eu văcjend intenţiunile lor meschine
putut scăpa. Toţi ceilalţi, între cari şi pri­ Am ţinut să relevăm t6te aceste pen­ vire la întregirea locurilor devenite vaoante am cerut, natural, ajutorul autorităţilor oo-
marul comunei, s’au înecat. tru motivul, că nimic nu p6te fi mai po­ în secţiuni, parte prin mârte, parte prin mauale şi al gendarmeriei, oeea-ce s’a şi
trivit pentru arătarea defectelor nâstre de demisiune, se presentâză propuneri speciale. întâmplat, că doi gendarml împreună cu
Canal între Dunăre şi lacul Bala- organisare şi prooedură, deoât raportul Secţiunile au ţinut două şedinţe ple­ ajutorul de primar i-a şi escortat peoeidoi
ton. piarul „Teohnisohe Blătter" scrie, că anual, ce este a-se presenta adunării gene­ nare, una la 14 Octomvrie 1900 în soopul dintâifi la oficiul pretorial din loo.
se discută în timpul din urmă un proiect rale. Raportul anual ajunge în mâna tutu­ de cpnstituire, şi a doua la 14 şi 15 Iulie Despre oele întâmplate aoi a răspuns
interesant, de a împreuna Dunărea cu Ba- ror membrilor Asociaţiunii şi ast-fel toţi a. o., când au deliberat cestiunile pertrac- deja ofiolul pretorial.
au ocasiuue a ounâsoe ideile, de cari ar tate în şedinţele singuraticelor secţiuni.
latonul printr’un canal navigabil. Acest ca­ fir eu mi-am ţinut de datorinţă a
trebui să fim conduşi, dâoă e să progresăm;
nal ar avă o lungime de 80 km. şi prin Asemeuea şedinţe au ţinut: secţiunea purcede aşa cum am purces, nu numai din
şi ast-fel toţi pot să-şi spună ouvântul lor literară 3 în Braşov, secţiunea istorică 1 iniţiativă proprie, ci şi la îndemnul acelor
realisarea lui s’ar asana mai multe terenuri pentru îndreptarea neajunselor şi pentru
în Sibiiu, secţiunea sciinţifică 1 în Rodna omeni, cari mereu mă rugau, ca să fac
mlăştinose, âr altele, cari sufer de lipsă de întroduoerea unor lucruri folositâre. şi secţiuuea şcolară 1 în Sibiiu. Secţiunea ceva rânduâlă pentru asigurarea lor şi să-i
apă, ar fi irigate. Ne măgulim şi de astă-datâ a crede, economică nu s’a putut întruni. mântueso de astfel de lepre, cari mereu le
că esemplul dat de unele despărţăminte şi Afară de lucrările de organisare, mai fâoeau neplăceri prin soandalele lor şi unde
Pentru glotaşî. pilele de anunţare ouvintele nâstre vor avâ efectul dorit, şi sus amintite, secţiunile s’au ocupat păn’ puteau ajunge şi pungăşau, oăol să vede,
pentru glotaşl sunt fixate pe clilele de 18, mişcarea nâstră culturală va străbate în acum şi ou lucrări literare şi au dat în oă acâsta le era adevărata meseriă, pe care
19 şi 21 Octomvrie, orele 8 diminâţa la tâte colţurile locuite de Români şi va cu­ primul rând o atenţiune deosebită publica- o profesau la târgul nostru. ..
prinde în valurile sale pe toţi cei-ce limbă ţiunilor Asooiaţiunii, anume organului aces­ Mi-am ţinut de datorinţă să dau aoeste
poliţia din Braşov. In 18 Oct. se va anun­
românâscă grăeso. teia „Transilvania" şi „Bibliotecii popo­ lămuriri spre liniştirea celor nedumeriţi şi
ţa contingentul 1859—62, în 19 Octom.
fir după acestea să ne daţi voie a rale". spre salvarea onârei mele.
contingentul 1863—65, 6r la 21 Octomvrie 9chiţa pe scurt activitatea despărţămin- Prin disposiţiunile luate în acâstă pri­
contingentul 1866—68 şi mai tineri. Ne- telor. vinţă, oarl — decă adunarea generală va B r a n , în 9 Sept. st. n. 1901.
gligearea anunţării se amendâză cu 4 —200 Dintre 42 despărţăminte, câte a avut vota budgetul presentat de comitetul cen­ Ioan Mânoiu,
corâne seu cu înohisâre. Asociaţiunea în 1900, au funcţionat urmă- tral — se vor pune în lucrare deja în anul comisar de drum în pens., proprietar
târele: viitor, credem că se va face un mare pas îu Şimon (Bran).
Cum şi-au pierdut viaţa nisce 1) Abrud-Oâmpenî; 2) Agnita; 3) înainte spre a da publicului nostru oetitor,
Saşi în America? piarul „Grosskokler Beiuş; 4) Bistriţa; 5) Blaşifi; 6) Bocşa; 7) şi în deosebi poporului dela ţâră, o lectură
pe deplin potrivită ou trebuinţele sale
Bote" din Sighişora aduce soirea, că în Brad; 8) Bran; 9) Braşov; 10) Caranse­ reale. SOIRI ULTIME.
beş; 11) Cluşifi; 12) Cohalm ; 13) Comloş-
oraşul Cieveland din America de nord lu­
St.-Miolăuş ; 14) Deşifi; 15) St.-Mărtiu ; 16) Comitetul central, împărtăşind păre­
crau mai mulţi Saşi emigraţi din Ardeal Washington, 17 Septemvrie. Tre­
Făgăraş; 17) Haţeg; 18) Hida-Huedin ; 19) rea. că secţiunile sciinţifice-literare vor putâ
la un tunel pentru câte 11 corâne pe (Şi. Pe­ Ludoş; 20) Mediaş, 21) Mooiu; 22) Nă- desvolta o activitate cu atât mai mulţămi- nul, care aducea cosciugul cu ose­
trecând noptea în tunel, din întâmplare a săud; 23) Orade; 24) Orăştiă; 25) Oraviţa; , tbre, ou cât luorarea lor se va putâ mişca mintele lui Mac Kinley, a sosit acfî
isbucnit un foc, care a stins viaţa mai 26) Oşorheifi; 27) Panoiova; 28) Reghin; mai liber şi independent, renunţă la influin- la 8 6re 45 săra aici. Pe la gările
29) Sătmar; 30) Sebeş; 31) Sălişte; 32) ţarea aoestei activităţi prin. propuneri con­
multor 6menl. Intre cei arşi de foc era şi pe unde a trecut, masse colosale de
Sibiiu; 33) Sighişora; 34) Şirnleu; 35) Ti- crete şi orede, oă şi adunarea generală va
sasul loban Martini din Sighişâra, care a consimţi, ca lucrările literare, oe vor fi să public aştepta trenul.
mişâra ; 36) Turda; 37) Treiscaune-Oiuc;
lăsat în urmă-i o văduvă cu şâse oopii şi 38) Vârşeţ. se îndeplinâscă în viitor, să se încredinţeze Bllffalo, 17 Septemvrie. In caşul
sasul Mibail Schneider, în urma căruia ră­ Nu au funcţionat despărţămintele: ou totul competenţei secţiunilor şi — întru condamnării la mbrte, C z o 1 g o s
mâne erăşl văduva ou patru oopii. Conclu- Alba-Iulia, Deva, Lugoş şi Zernescî. cât nu ating cest,iunl materiale — să se va fi esecutat prin curent electric.
separeze de lucrările administrative ale oe-
siunea — tţioe numitul cjiar — pâte să Dela ultima adunare generală încâoe lorlalte organe ale Asooiaţiunii. Czolgos e aousat de omor în gradui
şl-o facă singur fiâ-care Sas doritor de s’au reorganisat despărţămintele: „Agnita" cel mai grav.
şi „Deşifi" şi s’au înfiinţat din n o u : „Bran", Din causa aoâsta comitetul oentral —
emigrare. în conformitate cu conclusele şedinţei ple­ Sofia, 17 Septemvrie. Oficibsa
„Dobra", „Lipova", „Merourea" şi „Vârşeţ".
nare din 14—15 Iulie a. c. — a renunţat „Narodna Prava“ anunţa, că princi­
In prăvălia G. I. Eremie, strada (Aid raportul înşiră disertaţiunile, oe la presentarea în forma de păn’aci a ra-
Hirscher, lângă Mutzig, au sosit: cei mai s’au ţinut cu ooasiunea adunărilor carouale). raportului literar obicinuit, şi renunţă şi la pele Ferdinand cu fiiul seu prinţul
bun oaşeaval de munte cu preţul cel mai Mai remarcăm, că în unele despărţă­ presentarea unei propuneri pentru deter­ Boriş, va căletori pe la finea lui Oc­
eftin, en gros şi en detail; dilnio sosesoe minte s’au împărţit între popor cărţi de minarea activităţii literare viitâre a Aso­ tomvrie la Petersburg. In suita prin­
transport de struguri, pepeni vercll, galbeni, cuprins poporal, s’au distribuit premii la ciaţiunii. cipelui vor fi şi ministru-preşedinto,
Tuerckestan, Cantalupi, Icrie negre moi ţărani şi ţărance, în deosebi pentru costu­ (Va urma.) ministru de esterne şi cel de res-
prâspete, bon întreg, 1 klgr. 11 fi., 1 deca mele lor — s’au votat premii pentru diser­
12 or. taţiile oale mai bune, pentru cultivarea po- boiu.
măritului şi a legumăritului, s’au prenumă­ Intempinare-
rat în mai multe esemplare gazetele sorise
Anarchiştiî în Anglia şi America. pentru popor, în oâte-va despărţăminte s’a Onorată Redaeţiune ! Absentând mai
decis conferirea de ajutâre la îuvăţăoei de mult timp de acasă, abia în cplde aoestea Câte limbi sunt în lume? După
înainte ou oinol ani erau Londra, Pari­ meserii; despărţământul „Blaşifi" a premiat mi-a venit la ounoscinţă cele publicate sub Redus în tâtă lumea se vorbeso 1064 de
sul şi JHUano centrele anarohismuiui. Din şi tipărit în broşură „Higiena sâu Cartea titula: „Curier din Bran" în N-rul 172 al limbi deosebite. Cea mai răspândită este,
Paris au cam fost espulsaţl în timpul din sănătăţii" de Dr. Ştefan Erdâlyi; despăr­ preţuitului cjiar, ce redactaţi. precum se scie, limba chinezâsoă, pe oare
ţământul „Timişâra" a votat câte-va aju­ Deore-ce acel „Curier" mă privesce
urmă auarohiştii şi nikiliştii, în Londra însă o vorbaso mai bine de 400 miliâne de
tore pentru şcâla lipsite, de asemenea şi în oât-va şi pe mine, vă rog respectuos,
după cum i-se scrise 4' ara u u âmeul. In acâstă limbă sunt vr’o 100 de
I i «A. Z. din
desp. „Abrud-Câmpenl". oa în interesul adevărului şi pentru liniş­
Miincheo, anarchiştii jtrăeso nesupăraţi de tirea celor nedumeriţi, să binevoiţi a pu­ dialecte. După oea chinezâsoă vine limba
§-lui 39 lit. g) din Regulamentul pen­
nimeni. Acolo trăeso vre-o 1500 de anar- tru despărţăminte au satisfăcut, înaintând blica spre lămurire următârde şire: hindostanieă, pe care o vorbesc mai bine
okiştî, mai toţi străini, între cari 200 apar­ raport anual, domnii directori ai desnărţă- Cei cu pricina din târgul Brannlui de 150 miliâne de locuitori ai Indiei. Limba
ţin şcolei „înăintate". Aceştia îşi ţin adu­ mintelor: Abrud Câmpeni, Agnita, Beiuş, erau vra-o 6—7 indivicjl: bărbaţi şi femei; englesă o vorbeso 120 de miliâne. Limba
Bistriţa, Bocşa, Braşbv, Cluşifi, Oomloş-S.- marfă nu aveau nimio alta, decât vre-o
00
nările lor în apropiere de Tottenham Oourt rusâscă se cp ) o vorbesc 100 de mi-
Miciăuş, Deşiu, Haţeg, Ludoş, Mociu, Nă- 1—2 klgr. bombbne în valâre cel mult de
Road şi Sootbampton Row, âr în Spital- 2 corâne. Yre-o doi dintre ei erau ou pa­ liâue, cunoscătorii susţin însă, oă în reali­
săud, Orăştiă, Oraviţa, Oşorlieifi, Sătmar,
fields se adună într’uu local murdar anar- Sălişte, Sibiiu, Sighişâra şi Timişâra. pagali, oarl trăgeau ţidule de noroo ia cu­ tate nu o vorbeso mai mulţi de 70—80
chiştii jidani (emigraţi din Rusia, (Polonia, Din datele, ce ni-au sosit pănă la rioşi. Alţii umblau prin târg cu femeile ; miliâne. Nemţesce vorbeso 85 milione, spa-
România). Oât timp se pârtă cuviincios, poli­ încheierea acestui raport, constatăm, că unul în drâpta, altul în stânga, ca să soi- niolesoe 60 milione, frauţuzesoe 50 miliâne.
rioâşcă, că ce vândărl ae fac, ca apoi când
ţia nu le face nimica, îndată ce treo însă despărţămintele Asociaţiunii au 42 agen­ le ya veni bine, sâ pâtă pune mâna. Spre Limba portughesă o vorbesc 35 miliâne ca
turi comunale şi 54 biblioteoî poporale (mai
peste măsura cuvenită, poliţia îi ia de scurt. soopul acesta se prefăceau, oă se înjură şi şi pe oea italiană.
multe ambulante).
I. Most a stat în Londra odată 16 luni în se bat, ca să atragă lumea împrejurul lor
Nu putem încheia acest capitol fără
arest. şi prin învălmăşâlă să-i p6t.ă smulge de
a releva o împrejurare, ce ne dă speranţe parale, după cum s’a şi întâmplat deja cu L i t e r a t u r ă .
De atunci cei mai violenţi şî-au mu­ cu privire la o activitate mai intensivă a „Pomenirea Prea on. brâu
al
mai mulţi. La cas de lipsă le pot şi do­
tat cuartirul principal în America, unde se despărţămintelor. E fapt, oft adunările ge­ vedi acestea ou cei jăfuiţl şi ou martorii, Preasântei de Dumnezeu născătdre, scosă
bucură de o libertate mai mare. Centrul nerale din ultimii ani tâte au avut un oarl au văclut aoâsta.
splendid resultat, atât din punctul de ve­ din antologion sâu mineifi şi tipărită eu
anarohiştilor amerioanl este la Spring Balhy, Gendarmii, oarl erau de patrulă în
dere material, cât şi mai cu sâmă moral. litere". Pag. 16. Preţul 20 bani.
unde apare un organ al lor în limba ita­ târg, iau pe respectivii în mai multe rân­
Meritul revine despărţămintelor, conducă­
liană sub titlul „L' Aurora*. torilor aoestora, cari au araugiat festivităţi duri la ordine, dâr ei nici nu-i băgau în OOOOOQOOOOOOOOOSSOOOOOOOOOOOOOCÎO
Guvernul american comite însă o oulturale, oe pentru ani de-a rândul vor sâmă pe gendarml, insultându-i mergeau Dr. Sterie 1T. Ciurcu
mai departe prin târg, îmbrâuoindu-se unul
forma o plăcută amintire în acele părţi,
greşâlă oapitală, pe âugă âoeea,'că nu-i su­ pe altul — pănă se depărtau de gendarml.
şi au sciut să provâea adevărat entusiasm X. JPelilkangasse. — Xr. IO. Viena.
pravegheze, că nu consideră ca o orimă, Sunt atacat prin corespondenţa nu­
pentru scopurile Asociaţiunii. C o n s u l t a ţ i u n i
când anarchişti predică pe faţă asasinatul, mită, că a-şl fi incassat dela un olog 50 cr. cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
drept armă legală îu potriva societăţii ac­ VI. Secţiunile sciintifiee-literare. în loc de 5 cr. Nu este adevărat. La noi
3 3 la terg se ia dela târgoveţi după 1 m. □ facultatea de medicină din Yiena.
tuale. Decă guvernul american i-ar pune la 0030000DOOOC30000I500000000000QOO O
Prin instituirea secţiunilor sciinţifice- 5 cr. Societatea respeotivilor ocupa un
răcâre câte pe doi ani pe aceşti filosofi
literare la adunarea generală di*’ Băile teren de cel puţin 20 m. Q, urmarea era
înfierbântaţi, credem,Joă discipolii lor ar fi Herculane, activitatea literară a Asociaţiu- ea eu să incassez dela ei 1 fi. Unul dintre Proprietar: Dr. Aurel Mtireşianu.
.mai precauţi în întrebuinţarea revolverului. nii a fost pusă pe base nouă. ei să şi oferesce, că plătesce el singur de Redactor responsabil: Traian M. Pop*