Page 25 - 1901-09
P. 25
REDACŢIITNEA, „gazeta^ iese în Uita jl,
Administraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa marş or. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6oo luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scsrisorl nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă 8 fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România sl străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franoî, pe
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
xe prlmeco la Admlnlstrnţlune în N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la următorele
Se prenumoră la tdte ofi-
SraOUBi do ANUNŢUKÎ: cielo poştale din întru şi din
In Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augonfold & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelxk Naolif. Anton Oppelik. Admmistrafiunea, Piaţa mare.
in Budape3ta: la A. V. Qold- Tflrgul Inului Nr. 30, etapiu
berger. Ekstoin Bemat, Iulin I.: Pe un an ‘40 oor., pe şbse
Jleopold (VII Erzs6bet-kbrut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : A N U L L X I Y . Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colonă 24 oor., pe B lunîISi o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone___Un esemplar
PublioărI mai. dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainto.
1«! a KtlSMJ ■»!«•.> MUlMftWlHlIMWI JtCfBBMMlraBW
7
Visîta Ţarului în Frauda.
der ea a primit nou nutrement în de mult, ca isbucnirea furtunei să fiă tului unguresc din Braşov. La acâsta dis
urma întrevederei dela Danzig şi a neînlăturabilă. De aceea şi impor cusiune vom reveni.
In momentele acestea dela un declaraţiunii ce a fâcut’o împăratul tanţa politică a visitei Ţarului în *
colţ la altul al Franci ei resună stri Wilhelm al Germaniei cu privire la Francia o va descoperi numai — Un candidat — la Orăstiă.
gătul : „TraAscă Ţarul Nicolae II, resuitatul ei. viitorul.
Oei răsleţî — cari vor să umble de
bspele şi aliatul nostru!" Nu este Pentru întâiu anunţarea călăto
capul lor, fără de a mai ţinâ sâmă de si-
pentru prima-ora, că stăpânitorul tu riei Ţarului în Francia deşteptase tuaţiunea generală a poporului nostru, de
turor Rusiilor visitbză Francia, el a temeri mai ales în Germania. Acum Mişcare electorală.
luptele lui din trecut, de direcţia politică
mai fost odată ospele Francesilor. însă totă lumea de-acolo răsuflă mai
Sâmbăta trecută s’a cetit în adunarea ce a luat’o şi a urmărit’o păuă acum, care
Atunci el fu primit cu o însufleţire uşor, căci împăratul Wilhelm a dat
estra-ordinară a representanţei comunale culminâză în programul şi Lotărîrile con-
estra-ordinară şi astăfiî acbsta însu faţa cu primarul din Danzig espre-
prea înaltul resoript privitor la convoca ferentelor partidului naţional român din
fleţire pare a fi mai crescut. Acesta siune bucuriei sale, că întrevederea
rea dietei. îndată după cetirea resoriptu- Transilvania, Bănat şi Ţâra ungurâscă, —
se pote deduce şi numai din primi- sa cu Ţarul a contribuit nu numai
lui a luat cuvântul protopresbiterul evang. ies acuma în ajunul alegerilor dietale unul
rea entusiastă, ce s’a făcut preşedin a strînge raporturile între Germania
Dr. Obert, făcând un apel la alegătorii după altul pe teren, având trista ambiţi
telui republicei Loubet în Dunquerq, şi Rusia, dâr în urma ei popărele Eu
saşi de-aşi aduce aminte, că sunt datori une de a dovedi şi prin fapte rătăcita lor
unde s’a dus ca se întempine pe ropei vor pută se conteze cu siguritate,
a-se folosi de dreptul lor electoral ca Saşi pornire, oare-i îndâmnă să se desbine de
Ţarul. Aclatfiaţiunile însufleţite ale că pacea va fi asigurată pentru
adevăraţi, aşa cum cere interesul poporului marele corp naţional, pentru a alerga după
poporului vreau se că a lui mulţi ani. lor. Membrul maghiar Dr. Zakarias şi-a oai vercll pe păreţi, făcându-se de rîsul tu
Loubet >este-meritul principal, că a Acăsta însămnă, că Nicolae II
făcut în urma acâsta observările sale din turor âmenilor ouminte.
înduplecat pe Nicolae II a visita din al Rusiei urmăresce mai departe po
punct de vedere al Maghiarilor, afirmând Un loc de frunte între aoeştî răsleţii,
nou Francia. litica sa „de pacînică cucerire" în
între altele, oă vorbitorul sas ar fi. făcut o al căror număr din norooire e fârte mic şi
Preşedintele Loubet mişcat de •tăte părţile. El vrea se trăiască în
enunoiaţiune politică, care n’ar fi fost la neînsemnat, îl ooupă advocatul din Orăştie
dovecfile de simpatia din partea lo pace şi bună înţelegere cu Germania
loc. D-l primar Hiemesch a ridicat imediat Dr. Aurel Muntean.
cuitorilor oraşului de port a tălmă şi vrea să rămână tot-odată şi alia
după aoâsta şedinţa. „Kronst. Ztg". ob Dr. Muntean şi-a înfiinţat chiar o fâie
cit sentimentele ce animeză pe Fran- tul intim al Franciei. Cu Germania,
servă, oă aceste două enunciaţiuni sunt săptămânală, ca să pledeze pentru o „acti
cesî, cjicend că se simte fericit, că care e puternică, vrea să stea bine,
precursorii apropiatei lupte electorale în vitate" ou totul pooită şi particulară, cum
va pută saluta părecbia imperială ca se nu-şî creeze dificultăţi şi am comitatul nostru. Alegerile în cele două şi-a oroit’o dânsul după gustul său.
rusăscă pe păment frances şi decla bele state se-şî păta face din cas în
cercuri ale oraşului Braşov se vor faoe în Noi am caraoterisat dela început de-
rând că Francesii ved în legătura cas servicii reciproce; cu Francia
cjiua de 3 Octomvrie a. o. butarea numitului advocat, în urma pro-
tot mai intimă a Franciei cu Rusia vrea să rămână în intimele legături prielor sale declaraţiuni confuse, cu ocasi-
garanţa siguranţei şi a mărirei ţe- de pană acum, fiind-că alianţa cil Erî înainte de amiacji-s’a ţinut, sub unea apariţiunei foiei sale, şi. de aci încolo
rei lor. ea formâză basa de operaţiune a preşedinţa fişpanului oonte St. Lazar, a d u
» n’am mai stat de vorbă cu d-sa, siguri fi
Intimitatea dintre Francia şi politicei rusesc! şi fiind-că Francia narea estraordinară a representanţei comi ind, că acâstă debutare se va sfîrşi prin-
Rusia şi crearea alianţei duble e deja în schimbul amiciţiei cu Ţarul, care tatului Braşov, în oare asemenea s’a cetit tr’un fiasoo inevitabil.
destul de vechiă pentru-ca se nu se a scos’o din isolarea sa, aduce mar! şi s’a luat la cunoseinţă prea înaltul res- Oa să fiă şi mai bătător la ochi acest
mai mire nimeni de acbstă legătură servicii Rusiei, dându-i împrumutu cript privitor la oonvooarea dietei. Astăcfi fiasco, d-l Dr. A. Muntean se candidâzâ
între Republică şi autocraţia impe rile, de care are lipsă şi sprijinin- comitetul central electoral a stabilit ter- acuma însuşi în f6ia sa de deputat al oer-
riului nordic. A(Ţ lumea se mărgi- du-o cu credinţă în acţiunile sale minul pentru alegerile dietale din cercul oului Orăştie.
nesce a se întreba, cari vor fi efec mari diplomatice. Sărmanului şi al Ghimbavului pe cjiua de Când a scos Nr. 1 al „Activităţii"
tele acestei a doua reînoite visite Ast-fel stând lucrul si Rusia 2 Octomvrie.
d-l Muntean asigura, că e ou trup şi suflet
rusesc! în Francia pentru viitorea înaintând pas de pas în cuceririle Dumineoă candidatul partidei popo pentru programul naţional român dela 1881,
constelată europeană şi pentru pacea sale „pacînice", de ce n’ar dori Ţa rale săsesci, Dr. Karl Lurtz, şi-a desfăşu dâr cficea, că unele puncte din program
lumii. rul asigurarea păcii încă pe mulţi rat înaintea alegătorilor saşi din cercul
ar trebui modifioace. Noi am cfis atunci,
Nimeni nu p6te se nege marea an! înainte? Hărmanului, în oare a candidat, progra oă d-i A. Muntean, îndată-oe îşi alege oe
importanţă politică a acestei visite. Nu tăte însă merg în lumea mul său. A fost vorbă mult îu (filele din
vrâ din program, nu mai p6te sta pe basa
D6r sunt mulţi, cari cred, că acâsta acăsta după dorinţă, fiă şi dorinţa Ţa urmă, că Maghiarii din Braşov şi comitat programului naţional. Acum dânsul ni-o
importanţă ar culmina nu în planuri rului tuturor Rusiilor. Dec! rămâne vor să pună candidaţi proprii în contra dovedesoe aoâsta însuşi în apelul, ce şi-l
resboinice, ci în nisuinţa de a asi încă şi de aci încolo fundată temerea, candidaţilor saşi în vre-o două cercuri elec
face pentru candidatura sa. D-l Muntean
gura pacea tocmai prin alianţa strînsă că acjî mâne se păte întărce da-o- torale. De aci presupunerea, că va fi luptă
cfiee în apelul subscris de oâţî-va prietini
a acestor doue state, care ţine echi dată făia şi că norii, ce să arată din electorală. S’a născut şi o discusiune des de cruce ai săi:
librul faţă cu tripla alianţă. Acâsta Aand în când pe orisontul politic, se tul de animată cu privire la acâsta între „Guvernul actul a enunţat de nenu
este o credinţă deja cam vechiă, pot într’o bună diminăţă îngroşaaşa organul comitetului săseso şi foia comite mărate ori, oă devisa sa este „legea, drep-
FOILETONUL „GAZ. TRANS". fao principii calvini de mai târcjiu, ci cu o searecă mai vârtoşii oinol cuvinte cu înţele înţeleage noi, mişelamea [prostimea, poporul].
tactică de conoilianţă şi precauţiune şi în sul mieu să grăesc, ca şi ceilalţi să învăţă, Ce folos-e lor, deaca popa grăiaşie în limbă
(7) tru cât se putâ cu consimţământul autori deoât un tuneareao [10 mii] de cuvinte na- striinâ Rumânilor, sîrbeaşte, de nu înţelegu,
tăţilor supreme ale biserioei românesoî. înţelease într’alte limbi" (apost. Pavel la Co- sau pre altă limbă, ce nu vor înţeleage ascul
Ceresi scriitor sen tipograf? Judele Braşovului Lukas Hirscher rinteni 155) — devisa apostolică a refor tătorii? oum cfiue Pavel aplă cătrâ Corin-
numai după îndelungate negocieri şi corb maţilor — sunt cuvintele, pe cari ou pre- teni. Pice: aşa şi voi, cândă cu limbi
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură dilecţiune le cifcâză diaconul Coresi, şi de grăiţi, d’unde nu daţi un ouvântă adeve-
cultă naţională la Uomâni. sfâtuirî ou capii bisericei române, mitropo
litul Gbenadie al Ardealului şi cel din fapt totă activitatea lui gravitâză în jurul rată, cum poate înţeleage omă ce e grăită
(Continuare.) 21
Târgovişte Serafim, şi numai ou „voia tutu realiaării acestui prinoipiu : naţionalisarea Fiva amu, de veţi grăi în vântă.." )
Oe resultă din tote acestea? ror acestora" tipăresoe Evanghelia eu în bisericei române prin întroduoerea cât mai Aoest răspuns şi alte pasage aseme
Resultă ou deplină evidenţă lupta pe văţătură în anii 1580—1581. neţărmurită a limbei românescl în ritualul nea lui, cuprind o adevărată alarmă revo
de-o parte între limba slavonă, pe atunci ofi- bisericesc.
Ce posiţiune ia diaconul Coresi în luţionară în contra limbei slavone, limba
ciâsă în t6tă biserica românâscă, reprosen- Iu Tîlcul Evangheliilor, tipărit circa
faţa acestor lupte prinoipiare şi mai ales oficiâsă a biserioei române pe atunci.
tată de tâte autorităţile supreme ale bişe- 1564, o carte de predici, oare na este de
în faţa prejudiciilor timpului şi în faţa spi Efectul şi urmarea resolutei şi îndrăs-
ricei roinânesci, în Muntenia de voevodul oât o veche traducere românâscă făcută
ritului radical conservativ al bisericei ro neţei păşiri a diaconului Coresi a fost, oă
Alexandru şi mitropolitul său, âr în Ardeal după un omiliar slavonesc, dâr o traducere
mâne ofioiâse ? a doua ediţiune românâscă a Cazaniei oo-
de mitropolitul Gbenadie; âr pe de altă prelucrată şi amplificată de Coresi cu multă
Că neobositul diacon a fost un spirit resiane, Evanghelia cu învăţătură (1580—
parte intre limba român (iscă, susţinută de îudrăsnâlă în spiritul propagandei refor
mai ridioat şi mai liberal, dovadă etocmai 1581) a fost supusă înainte de tipărire unei
fruntaşii reformaţilor mai ales Braşoveni. mate, cetim în predica pentru Dumineca
faptul, că el din capul locului s’a pus în minuţiose oensurî din partea mitropolitu
Biserica, românâscă oficios nu voesce X după anul nou la întrebarea: „Dereptu
serviciul principiilor mai liberale ale pro lui de atunci al Ardealului Ghenadie şi so
să reounoscă limba română în biserică; re câte lucrure merg âmenii la besearioă?" ur
testanţilor, angajându-se la procurarea şi borul său de preoţi.
formaţii, conseovenţi priuoipiulni lor de mătorul răspuns:
propagandă, câroă s’o introducă în cărţile întocmirea şi în urmă la tipărirea traduce „Dereptă patru lucrure mergă oame (Va urma.; Nicolae Sulicâ.
rilor românesc!.
bisericesol ale Românilor, luând de-ocam- nii la besearecă : cumii acolo popa să spue
dată în contemplaţiune numai pe Românii Cuvintele scriptnrei, că „oine 06teaşte cuvântulă lu dumnezeu, sfnta evglie, in
ardeleni conlocuitori, şi nu cu forţa cum să înţelâgă" (Matbei 109) şi „oă întru be- limba, pre car ea grăescu oamenii, să putem 2I ) Gaster, Chrestomaţia rom, I, pg. 24—25.
i
