Page 26 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 198.—.1901.

tul şi dreptatea . Să fiă dâră drept şi drep­ făcut nimic pentru eero. Ce lipsă era de şi cam tumultuosă. Convocată a fâafc în âră subînţeleg® ” nu se pâte, decât oea
44
-
44
tate — însă pe tote terenele ! Noi Româ­ „ovodă şi şoâlă de stat, oând în mioul şoâla nâstră confesională, de fapt însă ţi­ română!
14
nii, oa element de ordine, altceva nu pre­
1
tindem' .... opid Ighiu sunt trei şeâle confesionale nută — fără alt avis publicat — în localul Va să d i c ă : $ zidire ridicată-Iu bună
41
bune? A făout dâr ce n’a trebuit, obligând berăriei „Zum Băren , într’o sală despăr­
Va să cjică, d-1 Muntean face o sări­ credinţă, prin rnisaoa nâstră proprie, ou
poporul la plătirea a 6°/» pentru şcâla de ţită de sala ou beuturî şi mâncări printFun materialul nostru propria, dâr spre dejosi-
tură mortală peste programul naţional, de­
14
stat. Acestea sunt „binefacerile lui Ver­ părete portativ de scâudurl, âr intrarea ara rea autorităţii nostre- diaoesane, spre batjo­
clarând, că dâoă guvernul actual va res­
ner, pentru cari alegătorii români ar tre­ prin sala de beuturî.
pecta devisa lui „pe tote terenele", atunci corirea inspectorilor noştri confesionali," spre
bui să nu-1 uite şi în cjitta alegerii să nu Instituţiunea aoâsta ca atare este nouăv
densul se va împăca cu guvernul şi nu-şl aservirea? lor şi spre » deschide lupului uşă
oaloe nici unul la urnă. După vorbire primul product al „erei nouă din Arad'
14
va mai bate capul nici cu sistemul, nici ou i în staul. Dreptul autonomiei în afaceri şco-
a urmat mâncarea unui papricaş. E de pe sâma Românilor din Bănat, aparţinători! ilare se sacrifică pe nesoiute, asemenea se
legile cele asupritâre. Primesoe dâr ca
însemnat, că cina lui Verner s’a dat diecesei Aradului. De aoeea instituţiunea ;
basă, în principiu, programul lui Szell. -.sacrifică şi limba, căe$ pofta inspectorilor
înainte de închiderea dietei, căci soiut este, merită o apreţiare din punctul de vedere
Intr’o lămurire, ce o dă cjiarulni „Tri­ ,ji?©g. cresc» mereu.... şi în total nici umbră
oă dela înohidere pănă la deschiderea nu­ al organismului său, care tradâză de sine -
buna din Sibiiu, d. Muntean spune, că Jdie temere mu se vede, că s’a creat prin
44
mai în taină se p6te mânca şi bea în con­ şi prin sine zidirea întrâgă şi interiorul ei.
ar avâ de gând să nu candideze nici cu •noii înşi-ne o instituţia, oare nu e a nâstră.
tul — ţării. — Alegâtorul Statutele reuniunei înv. dela şcâlele
program guvernamental, niol cu program Nd văd âraenii de acjl,-, că fără lipsă şi
44
naţional, picând: Apucături „liberale . In 15 1. c. a „confesionale sunt aprobate numai şi esclusiv fără scop dau- din mână drepturi esenţiale
44
de guvern! Ven. consistoriu eparchial din şi-‘ cardinale,, pe cari ar trebui să fiâ geloşi
-
„Dâoă guvernul ne împlinesee preteu- sosit în Beiuş candidatul liberal Gajad
siunile nâstre naţionale, biserioescî, şcolare 6don,. ca să-şi rostâscă vorbirea-program. Arad n’a avut nici ambiţia (cofesională), pe- cât timp stau în fruntea diecesei sâu
şi economice, în celelalte apoi putem merge nici datorinţa morală d’a aproba şi el, fiă sunt fcacsaţl, lăudaţi şi preamăriţi ca frun­
cu guvernul, dâoă-i aprobăm vederile . Nu l’a ascultat mai nimenea. Asta n’ar fi preventiv sâu măcar posterior, o institu-
44
ceva deosebit. „Allcotmany ' însă spune, că taşă' ai diecesei ?
44
Dâoă... dâoă... dâcă! „adunarea oonstituantâ a deois, ca în ,co- ţiuna creată anume pentru învăţătorii săi £tă, unde' duca unilateralitatea frun­
14
11
Dâr ce fel de politician „român-na- proprii „confesionali , oi s’a mulţumit nu­ taşilor de acjîi şi> uşurătatea şi noesperiinţai
misiunea partidului liberal să fiă vîrîţl toţi
1
ţional e d-1 Hunteauu, dâcă admite şi mai ou iniţiativă în causă: a numit sâu âmonitor noi şi lacomi după fapta — fiă'.
44
preoţii şi învăţătorii din cerc, toţi primarii
14
numai posibilitatea, oă guvernul de faţă ar delegat un „comisar consistorial , oare a şi ârbe — ai „erei nouă“ clin Aradl
şi vioe-primarii. „Acâstâ — observă numita
fi în stare să împlinescă „pretensiunile na­ presidat pănă la facerea şi aprobarea sta­ Bieţii dâsoălî® au vă'cfţrt şi’ s’au în­
f6iă — însâmnă, că celui ce nu-i place, să
44
ţionale bisericescî-şcolare şi eoonomice tutelor — din partea guvernului. verşunat în simţul lor de nerespectnl şi de-
protesteze, apoi pot preoţii şi învăţătorii
ale Românilor? Şi dâcă d-sa nu este atât Iu acâstâ pompâsă zidire, adecă în josireav ce s’au> făcut „stăpârrirei şi căpete­
să oâră ajutor dela stat“. In oomisiuue au
de mărginit, oa să crâdă aşa oeva în îm­ statute, are ce e drept şi veneratul con­ niilor tor , şi au cutezat să- repareze asta-
44
fost puşi şi următorii: ca vice-president
prejurările de faţă, atunci ce fel de pre- sistoriu un loc, der numai cam după uşă, îueât-v» prin alegerea de preşedinte ah
preotul gr. cat. Ales. Gera, administratorul
1
tensiunl naţionale, bisericescî-şcolare etc. pănă când organele sale legale, înţeleg pe Reuniunei a unui protopop — care de alt­
domeniului episcopese, ca membrii I. Bu-
pot fi acele, a căror împlinire eventuală o protopopii celor patru tracte, cari sunt tot­ cum a plătit taxa prescrisă-, de■ membru..
tean (preot) direotorul gimnasiului din
aştâptă dela un guvern, onoare, c}ice, „pâte odată inspectorii şcolari peste şcâlele couf. şi Insă — unde dai şi unde orâpă! Gfei din
Beiuş, Aug. Antal protopop gr. oat., Flo-
44
să mârgă în tâte celelalte Gestiuni ? peste învăţătorii cei supuşi reuniunei, nu au Arad ţjpă ca din gura şârpeîai, terafiseză,.
rian Stan preot şi oateehet gr. cat., Teodor
Va să cjică nici în căruţă, nici în te- intrare nici după uşă! In statute protopopii, calumniază şi ameninţă îu organul tor ou
Bule profesor. Toţi aceşti domni au fost
leguţă. D-1 Muntean, se vede, vrâ să facă inspectorii şcolari conf. nu sunt nici decre­ disciplinare pe- protopopul •Lipovei şi pe
aleşi fără■ scirea 1 or. — Etă o apucătură
1 -
şi el o politică hermafrodită, ca aceea taţi, nioi consideraţi ca membrii sâu ca su­ cel alea-!'De es ? Peatru-că majoritatea reu­
„liberală vrednică de mameluoâsoa câtă a
14
despre care vorbia un corespondent al nos­ periori ai reuniunei, ci ei pot fi membrii niunei a alea- preşedinte al reuniunei pe
lui Szell.
tru din Sătmar. Unde rămâne însă pro­ onorari, dâcă vor merita aoâstă onâre din unui dintre protopopi, care,- de alfe-cumy.
gramul naţional, unde solidaritatea între Mâncare şi beutură. Se scie, că le­ partea reuniunei, sâu dâcă vor plăti ta­ este doctor în sf-ta theologiă, funcţionar ac­
fraţi pentru apărarea postulatelor naţio­ gea din 1899 opresce strict tratarea cu xele prevăzute în statute pot fi membrii tiv neobosit, pedagog distins,-e^un-foat pro­
nale ? mâncare şi băutură pe timpul cât se fac în una dintre categoriile prevăcjute în fesor de teologje şi subalternul< venercon-
14
Atitudinea d-lui Muntean se carac- alegerile. Dâr legea e lege, ea pote sta statute: „ordinari, fundatori sâu ajutători , sistoriu'&l
terisâză prin sine însăşi ca neleală şi ne­ bine pe hărtiă, căci în praxă lucrurile pot însă numai atunci, dâcă vor fi „cetăţeni ai Gât. de nepreocupaţl, câh de- impar­
naţională, şi sfîrşitul va fi — un ruşinos merge şi altfel. l£tă c u m : „Allîotmany Ungariei®. ţiali, cât de calmă sunt în jţsdeoata<. loir
14
fiasco. primesoe soirea positivă, că în cercul Ne- Sarcini însă li-se impun „inspeotorilor domniL dela amintitul „Leiborgan 141 din
* metujvar oandidatul guvernamental Bosen- şcolari oonfesionall, se înţelege : oa ei să
44
A r a d l N u s’arr deockia !
Slovacii şi alegerile. Foile din Bu­ berg Gyula a dispus să se distribue- alegă­ „învite pe învăţători a veni şi a participa
14
dapesta spun, că Slovaoii din Tnroţ s’au torilor din oerc pentru tj’ & de Dumineca la adunarea generală ş. a. Aceste sarcini
u
organisat cjilele trecute în partid nou, „par­ trecută, oâud şî-a făcut darea de sâmă, li-se impun prin statute, ergo diu partea Din strâinătate,
tidul naţional slovac . Programul partidului blanohete în limba germană de următorul guvernului!
u
cere înainte de tâte esecutarea şi aplicarea cuprins: „Posesorul aoestei blanohete are Mult mai distins — în statute — este Bregcstivil'e 'militare ale > Âsmjliei*
14
legii naţionalităţilor. In conferenţa, ce s’a dreptul, în orl-care birt din Nâmetujvar, inspectorul reg. de şcâle ? Aoesta se invită Piarul „ifap'peî anunţă, că de oâte-va (hl®’
ţinut în Turoţ-St.-Mărtin, s’a enunţat, că în la o porţiă de friptură, un litru de vin şi „.spre a participa la adunarea gen. şi lui se îmbarcă la Dauvres numărâse baterii de
44
44
sînul noului partid vor fi primiţi şi cetăţe­ o bucată de pâue de 3 or. . Oare va să i-se vâ trimite şi o oopiă a protocolul adu­ artilerie de carapaniă şi trupe numărâse^
nii, cari luptă sub stindarde străine, dâr dică: mâncaţi şi beţi, oa la vreme de lipsă nării gen. spre luare la „.ounosoinţă . In Soldaţţi şi materialul de răsboiă. sunt în­
44
cari pretind respectarea legii naţionali­ să şi votarţî. Unde rămâne atunci devisa lui care limbă? Vom vede mai jos! Iţiră ven. dreptaţi spre Gibr&îbar, Malta şi Indiile
14
44-
tăţilor. Szele despre „alegerile curate ? consistoriu îi va fi „anunţată (convoca­ englasa. îmbarcările nu încetâză şi se fac
Slovacii au candidat în Turoţ pe ur­ rea adun. geu.) şi el va fi „învitat a se în cel mad mare secret posibil.. Oommesce
Candidatul cercului Cbliahn, opor­
14
mătorii: In cercul inferior al Turoţului Paul presenta prin comisar Ia adunare — însă credinţa, că Anglia vrea să dispuede forţe
tunistul'şi guvernamentalul szellist Franciso
Mudrony, advocat; în cercul $de sus Sigis- „eopiă“ — nu capătă, şi venerabilitatea sa. considerabile pe drumul, care duca la Imdiu
44
Pildner, e aspru dojenit de „J3iid., Hirlap ,
mund Tcth Pauliny, directorul băncii „Ta- Intru tâfce întocmai s’au oglindat
pentru-că a cutezat să facă una neplăcută Programul lui P&esevelt. Roosa-
1
44
tra ; în cercul Oubinului-de-jos Ioan Pivco, aceste disposiţiunl statutare chiar şi la adu­
şovinîştilor dela oârmă. Numitul candidat vehîy noul preşedinte al Stat.elor-Unifee, a
în cercul Sliacs Ivan Twzo, advocat; în narea generală, despre care vă soriu. Ins­
a învitat printr’o circulară tipărită în trei espus programul său politie miniştrilor în­
cercul Verbo, I. Valaceh, advocat; în cer­ pectorul reg. şedea la masa presidială, pe
limbi pe alegătorii săi la Obhalm pe ejîua truniţi în conferinţă. El a.declarat, că acest
cul Bizin Milaş Ştefanovicî, advocat, — toţi când protopopii inspectori ai noştri şi dis­
de 22 Sept, ca să le- ţină vorbirea-pro­ program este absolut identic eu al lui Mao
cu program naţional slovac. tinşii representanţl ai veoer. consistoriu şe­
gram. A învitat adecă pe conaţionalii săi Kinley. Roosevelt s’a pronunţat apoi pen­
deau chiar la spatele lui, lângă o ferâstrâ
u
Judii alegerilor dietale. Alaltăerl saşi din „Wahlkreis-ul Beps pe alegătorii a sal ei, care ferestră între împrejurările tru îmeheerea de tratate de reciprocitate;
44
au fost aleşi la Curia reg. acei juejî, cari maghiari din ^Icăhalmi kerulet şi pe ale­ s’a; pronunţat de asemenea pentru desfiiu-
normale ale salei este uşa, prin care so
14
din incidentul alegerilor vor judeca con­ gătorii români din „cercul Gohalm la hotelul ţarea vămilor cu âre-oarl reserve.
trece din sală în grădină. Er cuvântul de
44
14
form legei despre judioatura Curiei. Ale­ „Sonne , „Nap , „Sâre“. F6ia maghiară îl deschidere n’a avut nici habar de ei : nu
gerea s’a făcut prin vot secret. Au fost dojenesoe aspru pe PiUdîner, «jicend, că se i-a pomenit ou numele, nu i-a presentai Ţarul .şi A rm enii din Paris. O
aleşi membrii ordinud. A. Paiss şi Bela folosesce de numiri nepermise de legea de deputaţiă a Armenilor, oarl looueso la Pa­
publicului îu mod cuvenit: oficios, oi ceis-
Vavrilc preşedinţi de senat, A Kalman, maghiarisare a numelui comunelor, şi îi ris, a înmânat lui Beleassâ o petiţiă ru-
oe voia, putâ să-i vadă şi, dâră, admire, ori;
Emeric Fittler, Franciso Sălcacs, Adam Lo- spune, oă el nu pâte fi ales nioi în „Reps“ compătimâsoă. gându-1 să intervie pe lângă Ţarul Rusiei
44
14
sonczy, Emil Zachar, Moritz Kelemen, Aba nici în „Gohalm , oi numai în „Kohalom încât privesoe „limba protocolară în favârea Armenilor. Un singur cuvânt al
14
Asztalos, Ales. Nagy judi de Curiă. Sapienţi: Nu oumva vre-un aderent de-al lui „Bud. Ţarului, c}io ei, ar- putâ să le salveze si­
de desbatere sâu de corespondenţă a reu­
Francisc Gyarfas, 6. Nedeczlcy, Stef. Ter- Hirl.“ va face în viitârea dietă o interpe­ tuaţia.
niunei, nu este decretat nici unde în sta­
govcsics, Emil Bolyar, Hugo Becii şi Col. laţia în oestiunea aoâria?
tute, oă ea ar fi oea română; prin urmare Mesagiul reginei Wilhelmina.
Bene, jucjl de Curiă.
rămâne, ca să se subînţelâgă cea română, Regina Wilhelmina a desohis corpurile le-
Din Şard (lângă Alba-Iulia) ni-se fiind-oă învăţătorii şi membrii reuniunei giuitâre în c|dua de 17 Septemvrie în Baga
Timişora, 15 Sept. n. 1901.
scrie : „In 7 Sept. n. şi-a ţinut darea de toţi sunt Români. Destul ar fi dâr&şi atâta, printr’un mesagiu, în care aooentaâzâ bu­
sâmă în lgliiu oandidatul partidului liberal (Adunarea generală a reuniunei învăţă­ dâcă d-1 inspector şcol. regeso.- încă s’ar nele relaţiunl ou tâte puterile. Regina a
Verner Gyula în localul şoâlei comunale torilor români confesionali. — Un ţipet de du­ mulţămi cu atâta. Insă — de ua.de ţ atras în mesagiu atenţiunea guvernului asu­
de-aoolo. Verner a vorbit despre câte tâte, rere.) Joia trecută s’a ţinut aici adunarea In acâstâ privinţă am cetit, chiar în pra principiilor creştinesci, cari tnrebue să fiăr
a preamărit pe Col. Szell, că „păzesce le­ generală a nou înfiinţatei reuniuni a învă­ onor. D-v. „Gazetă , că în sînuli reuniunei basa întregei activităţi a poporului., Trebue.
11
gea, dreptul şi dreptatea , şi a gâdilit ure- ţătorilor noştri „dela şcâlele poporale gr. de asemenea natură din Arad s’a încins revisuită legea răpausului dominical — dice
14
ohia ascultătorilor cu frasa, că ministrul de or. române confesionale din protopopiatele o luptă între Reuniune ş? între inspect. mesagiul — şi trebue asigurată apărarea
14
finanţe pregâtesoe proiectul, prin care se Timişora, Belinţj Comloşul-mare şi Lipova reg. de şoâle, oare cere^ oa şi protooâlele prin legi a virtuţilor poporului; trebue
va ameliora starea sărăoimei prin ştergerea ou „sediul în Timişâra". şi disertaţiunile să i-se facă ori trimită în combătute jocurile hazarde şi alcoolismul.,
nu sciu cărei fel de contribuţiunl. „Libe­ Acâstâ întrunire este cea dintâiii con­ „limba statului . Aici, la noi, nu se mai Trebue luate măsuri împotriva falsifioării
14
44
44
ralul oandidat promite a fi „cu poporul vocată şi întrunită pe basa nouă, adecă pe luptă nimeni cu onor. inspector reg., ci, alimentelor şi împotriva concurenţei ne-i
14
44
şi spre „folosul poporului . D-1 Verner e basa statutelor făcute sub „era nouă a oum aud, d-1 preşedinte „comisar consisto­ cinstite. Se vor aduce legi — spune regina
14
44
„demoorat , nu primesce să fiă întitulat Aradului şi aprobate de guvern în anul rial li-a trimis şi le trimite din propriul mai departe — pentru asigurarea lucrăto­
44
„nagysâgos . A spus, că oeea-oe n’a putut trecut, la 7 Decemvrie sub Nr. 88149. său indemn în „limba statului . Pe ce te- rilor în contra accidentelor. Trebue să se
44
face nu e vina lui, dâr n’a spus, oă afară Despre decursul adunării nu am 3ă meiă? In statute nu este preoisată limba ia dispotiţii, oa în armată şi marină să se
14
£e „ovodâ şi scâla de stat ungurâsoă n’a vă raportez, deoât că a fost bine cercetată de corespondenţă etc. cu inspectorul reg. introducă un spirit religios-moral.