Page 27 - 1901-09
P. 27
Nr. 198—1901. O-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 0.
Conflictul turco-frcmces. Se tele în contra romanisării (!) Intre altele Wlas loc înourend în Prusia, cjece automobile de VIII.
grafia din Atena, că în cercurile diplo sics şl-a îndreptat privirile şi asupra Pre răsboiti vor fi ataşate la diferitele state-
In fine avem onorul a aduce la cu-
matice de aoolo se vorbesce despre un ordin dealului, unde — după cum spune „B, H. w majore. Un automobil este destinat special
nosciuţă, oă cu finea anului curent espiră
al guvernului frances, prin oare se puue în — funoţionarii şi servitorii erau nevoiţi a-şl pentru împăratul Wilhelm II. Ohesonul e mandatul presidenţilor şi al comitetului.
vederea unui detaşament de flotă., să ocupe trimite copiii la şcâla românâscă. Oa să potâ zugrăvit gris-clair şi motorul pâte furnisa Onorata adunare generală va avâ deci să
insula Rliodos şi să nu plece de acolo până înfiinţa şcola din Predeal ministrul Wlas 60 k-metrii pe ceas. Automobilul imperial, alâgă în conformitate ou § 17 lit. a) din
statute pe un nou period de trei ani pe
Turcia nu va da satisfacţia deplină. Guver sics a apelat la ministrul de finanţe Lu- condus de un ofiţer-inginer, va fi pus la
presidentui, vioe-presidentul şi oomitetul
nul engles a ordonat flotei sale mediterane, kâcs, căci în budget nu mai erau parale. disposiţia prinţului Cîun.
central.
oa în aoest cas să ooupe şi ea insula Chios — Ei, bine. De acum'pot să dârmă liniştiţi
Circul Enders a întrunit asâră un public IX. Propuneri.
său Pafos. şoviniştii. Ei posed şi la graniţa României
numeros şi distins. Producţiunile au fost la
o sentinelă a maghiarismului! Supunând acest raport, dimpreună ou
Ţarul în Fi'ancia. Oraşul Dunquer- înălţimea reputaţiunei artiştilor. Directorul
adusele sale, apreciării Onoratei adu
que s’a îmbrăcat în gală, tăte Pasele sunt Ofiţeri români decoraţi. Maj. Sa RiefFenaoh a dat dovecjl splendide în arta nări generale, o rugăm, ca să binevo-
pavoasate, dăr nu aşa de mult în onorea monarchul a conferit colonelului Averescu dresurei; d-şorele Panaitescu au reuşit forte iască :jî
Ţarului, care sosesoe în diua de 18 Sept. din statul major român ordinul corâna de bine ca în tot-dâuna ou producţiunile lor 1) a lua spre soire raportul ^general
în portul de aioî, căci cetăţenii nu vor avă fier ol. II, âr majorului Exarcu ordinul Fran- la trapezul de forţă, de asemenea şi cei pe anul 1900;
onârea să-l vadă, fiind-că nu va întră în cisc Iosif ol. II. — Amândoi aceşti ofiţeri lalţi artişti s’au aohitat bine. Punctul atrac-- 2) a da espresiune oondolenţei pentru
membrii răposaţi după consemnarea pre-
oraş. In schimb însă orăşenii înaugurăză au însoţit pe moştenitorul de trou român, ţiuuei a fost însă în acestă sâră lupta între
sentată ;
noua primăriă, la oare vor avă de âspeţl principele Ferdinand, la manevrele împă- atletul Podrausky şi între munoitorul ro- ‘
3) a da absolutoriu pentru raţiociniile
alăturea ou preşedintele republioei, pe toţi rătesol. mân din Braşov, Vasile Bungheţ. Publicul
Asociaţiunii pe anul 1900;
miniştrii. Yaohtul imperial sosit în cjiua l’a salutat pe Bungheţ cu salve de aplause
Cuimniă. Domnul Dr. Alexandru de 4) a aproba proiectul de budget pen
de 18 Septemvrie diminăţa şi preşedintele când l’a trântit el cel dintâiă pe adversar.
Vaida-Voevod din Olpret îşi va serba cu tru anul 1902 :
Loubet l’a întâmpinat pe mare. După re Trâhtâla însă n’a fost după regulele pres 5) a aproba modificările „Regula
nunia religiâsă cu d-şâra Elena E. Safrano,
vista flotei Ţarul va întră în port şi va crise, adecă se atingă cu amândoi umerii mentului pentru secţiunile sciinţifice-li-
în diua de 9/22 Septemvrie la 6rele4p. m.
debarca în aşa numitul Bassin de Commeroe. pământul, şi triumful defiuitiv tot al lui terare;
în biserica grecâscă cu hramul sf. Treimi
Aioî, în salonul edificiului camerei de co- Podransky a fost. In pantomima „Pensio 6) a alege pe presidentui, vioe-presi
din Cetatea Braşovului. — Adresăm tinerei dentul şi comitetul central pe un nou pe
meroiii va fi un dejun, la oare probabil se natul a fost persiflat duhovnioul unui in
14
părechl felicitările nâstre ! riod de trei ani, adeoă pe anii 1902, 1903
vor pronunţa şi toasturi. ternat, care iutreţinea relaţiunî de amor
şi 1904.
Români în şcola de cădeţi. Ni-se eu directâra şi juca balet ou elevele. Acâsta
M6rtea lui Mac JKinley. Medicul Din şedinţa comitetului oentral al
scrie din Sibiiu, că cu începutul anului pantomimă tendenţiâsă, pe cât am putut „Asociaţiunii pentru literatura română şi
Mao Buruey, mare specialist în terapia ră
şoolar 1901/2 s’au admis în şcola de oadeţl de observa, nu s’a potrivit ou gustul întregu oultura poporului român , ţinută în Sibiiu
14
nilor produse de glănţe, afirmă categoric,
infanteriă de-aoolo, pe basa esamenului de lui public. la 8 August 1901.
că glonţul, oare a pătruns în stomacul lui
primire depus cu succes, următorii tineri Iosif St, Şulliţu, m. p.
Mao Kinley, a fost otrăvit, căci numai aşa In prăvălia G. I. Eremie, strada
români: Ioan Clâjea din Băiţa (corn. Si- Hirsoher, lângă Mutzig, au sosit: oel mai Dr. Ilie Beu, m. p.,
se păte esplica, că întreg canalul pe unde
biiului), Eugen David din Sebeş (corn. Si- bun oaşcaval de munte cu preţul cel mai secretar II.
a străbătut glonţul, era plin de puroi. eftin, en gros şi en detail; cjilnic sosesoe
biiului), Camilo Roşea din Făgăraş (corn.
Jalea este fărte mare în tăte stratu transport de struguri, pepeni verdî, galbeni,
Făgăraşului), Ştefan Şarcadi din Oradaa-
rile populaţiunei amerioane, âr indignarea Tuetchestan, Cantalupi, Icrie negre moi L i t e r a t u r ă ,
mare (oom. Bihariei), Constantin Străulea, iîT. . . i , - • ■ • - • • . . •
contra anarchiştilor este enormă. In New- prâspete, bon întreg, 1 klgr. 11 fi., 1 dşpji
A. Stoica şi Ştefan Stroian din Sibiiu (oom. 12 or. 4
York au devastat localul redacţiunei unui Domnul pfofeăâi Dr. ioan Pelranu
Sibiiului), Ioan Muntean şi loan Vâtăşan din Arad a scos de sub tipar Gramatica
jurnal anarchist. 9. Experienţa de mai mulţi ani au consta
din Braşov (corn. Braşovului); âr în Cursul tat, că la suferinţe de stomac folosirea cunoscu română pentru şcâlele primare. Partea I.
pregătitor de 1 an: Alesandru OodafGea telor prafuri seiălitz ale lui Moli, au efect vinde Materia, oe se predă în clasa III primară.
Gramatica d-lui Petranu are 39 de pagini
SOIRILE DUEL din Turda, Art. Domşa din Şeica-mare, cător, şi sunt de preferit altor medicamente. în şi a apărut în editura autorului. (Tiparul
tăresc stomacul şi curăţă sângele. Preţul unei
Nic. Dordea din Vale, Traian Muţiu din
cutii originale 2 cordne. Se pot căpăta (jilnic prin L. Râthy-Arad). Preţul unui esemplar 30
6 (19) Septemvrie. Halmagiii şi Ştefan Pop din Uz. postă cu rambursă, dela farmacistul A Moli life- bani.
rantul curţii din Viena Tuchlauben 9. In farma
Studenţii români în Grecia. In diua Congresul studenţilor români. După
ciile din provinciă să se ceră preparatul A. Moli
de 4 Sept. v. studenţii au visitat Olimpia, o întrerupere de vre-o doi ani, s’a reluat 8GSRI ULTIME.
provădut cu marca de contravenţie şi subscriere.
unde se făceau în vechime celebrele jocuri ârăşi firul congreselor studenţescl în Ro
olimpioe în onărea lui Jupiter. Şi aci ca mânia. Anul acesta congresul studenţesc Dunquerque, 19 Septemvrie. Con
Raportul general
peste tot locul s’a făcut o primire entusiastă s’a ţinut în cailele de 2, 3 şi 4 Septemvrie form programului anunţat, a sosit
esoursioniştilor. La Pirgos, o mulţime de în oraşul Câmpulung. Studenţii au fost pri astăcjî părechea imperială rusescă.
al comitetului central al „Asociaţiunei pentru litera
fete, îmbrăcate în haine albe, au oferit stu miţi cu multă bunăvoinţă de cătră cetă Preşedintele Loubet i-a salutat în
tura română şi cultura poporului român pe
14
denţilor'buchete de flori şi mici oadourî. ţenii Câmpulungenî. Congresul a discutat anul 1900. mod afectuos. In timpul revistei mâ-
La Olympia, consiliul comunal al ora şi votat statutele şi regulamentul asocia- rinarii au primit pe Ţarul ou urale
— ( F i n e . ) —
şului Pirgos, a oferit un splendid banchet ţiunei studenţescl. S’a votat mai departe entusiaste. Părechia imperială a prân
esoursioniştilor români. In cursul banche o moţiune împotriva acţiunei comitetului VII. Şcola civilă de fete. zit în salonul camerei de comerciu.
tului a luat cuvântul d-1 profesor Tooilesou, macedonean, âr studentul Rosnovanu a ţinut In anul şcolar 1900—1901 şoâla ci Loubet a pronunţat un toast, la care
care, după-ce a mulţumit autorităţilor co o conferenţă despre pericolul anarohismu- vilă de fete, susţinută de Asociaţiune. a a răspuns Ţarul, esprimându-şî bu
munale din Pirgos pentru frumăsa şi oor- lui. S’a făcut şi o escursiune la mănăstirea fost ceroetată de 81 eleve, anumit în cl. I curia, că pote petrece în mijlocul
diala primire, oe s’a făcut studenţilor ro Nămăieştî. In general congresul a fost mai 12, în ol. II. 25, în ol. III 26 şi în cl. IV. naţiunei amice şi aliate.
18, âr alte 4 eleve — absolvente ale şeâ-
mâni, a învitat pe studenţii greci, ca să puţin gălăgios, decât oele de mai înainte.
lei civile — în lipsa cursului complemen
vină în România. Apoi ia cuvântul d-lRa- tar parte s’au pregătit pentru studii peda
Sfinţire de biserică. In cjiua de 16/29 D f ' ¥ £ K S l B ! .
dos, preşedintele comitetului de primire, gogice parte au urmat cursuri de musică,
Septemvrie se va celebra sfinţirea biserioei
care vorbesoe cu multă căldură despre eroii pictură şi lucrul de mână. Atentatele anarchiştilor. Contra
gr. or. din Borgoprund. Actul sfinţirei îl
şi poeţii români. La sfîrşitul banchetului In internatul împreunat ou şoola ci lui Napoleon III s’a atentat în două rân
va săvârşi I. P. S. Sa metropolitul loan vilă de fete au locuit 52 eleve. duri, dâr fără succes; contra lui Friederio
d-1 Tooilesou ţine o conferenţă ; d-sa arată
Meţianu. După sfinţire se va da un ban In oorpul didactic s’au întâmplat âre- Wilhelm IV s’a atentat de două ori la
patriotismul Greoilor, cari dăruesc averi în
chet şi sâra bal popular în folosul bisericei. oarl schimbări în urma abejioerii profesârei 18B1; contra lui Viotor Emanuel la 1853;
tregi pentru museele lor, cjieând, că dela oontra lui Ferdinand, regele de Neapol, la
suplente d-şâra Maria Cioban. Comitetul
dânşii trebue să învăţăm, oum să ne iubim Principele Cîun, care venise la Ber central a publicat conours pentru ocuparea 1856; contra reginei spaniole Isabela la
ţâra. lin să câră ertare împăratului pentru asasina acestui post, dâr nu s’a presentat nici o 1856; oontra regelui Greoiei la 1862. Asu
In sâra acelei clile studenţii au sosit couourentă, care să întrunâscă t,âte cerin pra vieţii lui Abraham Lincoln, presidentui
rea ambasadorului german baron Ketteler, a
la Patras, unde li-s’a făcut o primire trium ţele legii pentru şcâlele civile de fete. Statelor-Uuite, s’a atentat la 1865; asupr
vrut să facă o visită de oondolenţă şi la lui Alfons XII regele spaniol la 1878. Ţa
fală. Pe tot parcursul sătenii au eşit îna Ast-fel s’a vădut necesitat a face o supli
văduva baronului. Baronâsa însă l’a re- nire provisorie, angajând pe d-şâra Laura rul Rusiei Alexandru II a fost asasinat la
intea esoursioniştilor ou facle. Staţiile erau fusat. Vlad. absolventă a Academiei de pictură 13 Martie 1881; Garfield, presidentui Sta-
iluminate ; s’au tras focuri de artificie. Se din Mîinchen şi învăţătâre cualifioată pen telor-Uuite nordamericane fu asasinat la 2
Ciasornicni lui Mac-Kinley. In îu-
vedeau plaoarde luminâse ou aoeste ou- tru şcâlele elementare, ca să propună de- Iulie 1881; Lord F Cavendisch şi T. H.
vălmăşala produsă după atentatul din Bu- Barshe la 6 Maifi 1882; Sădi Carnot, pre-
14
vinte: „Inima nâstră vă va iubi . In tre- seranul şi caligrafia, şi pe d-şâra Eufemia
flfalo, când unii alergau să dea ajutor lui Mac- Katona,: învăţătâre oualificată pentru lucrul sidentul republioei francese fu asasinat de
oerea esoursioniştilor pe domeniul prinţului Caserio la 24 Iunie 1894; Stambulov fu
Kinley, âr alţii se aruncaseră asupra aten de mână în şcâlele elementare, ca să in-
moştenitor Constantin, s’au dat artificii. Ma omorît la 15 Iulie 1895; Nazreddin Şahul
tatorului Czolgos, doi pungaşi cu sânge strueze elevele în lucrul de mână.
nifestaţia, ce s’a făcut studenţilor la Patras, Persiei a oădut jertfă la 1 Maiii 1896; Ca-
rece îşi făceau trebşârele. Unul din ei au Instrucţia a dat resuPate mulţămitâre.
a fost monstră. La întrarea în oraş a tre Ea a urmat în cadrul noului plan de învă uovas del Castillo ministru-president spa
furat ceasornioul şi portofelul preşedintelui, niol fu omorît la 8 August 1897; Joiarte
buit să se oprâscă trenul, pentru-ca poliţia ţământ, acomodat planului de învăţământ
âr celălalt a pus mâna pe ceasornicul lui Bordo, presidentui republioei Oruguai, la
să p6tă înlătura lumea. Mâne studenţii şi ministerial publicat în 1887 sub Nr. 29,000, 25 August 1897; Elisabeta împărătâsa şi
Czolgos. votat de comitetul central în şediuţa sa
studentele sunt invitate la masă de oătră regina Austru-Ungariei a fost asasinată de
dela B Aprilie 1900 şi aprobat de ministrul
ministerul de culte. D-1 Tooilesou a spus, Importarea strugurilor. Strugurii instrucţiunii publice cu data 9 Ianuarie Luccheui la 10 Septemvrie 1898; Umberto
că la întorcerea în ţâră va stărui, oa să se importaţi din străinătate în lădiţe, greutate 1901. regele Italiei la 29 Iulie 1900. Atentate
s’au mai făcut asupramonarchului Frauoiso
bată o medaliă comemorativă, care să se B chgr. se bucură de scutire de vamă. Mersul instrucţiunii a fost supraveghiat Iosif la 1853 şi 1882; asupra reginei An
trimâtă studenţilor greci. Mulţi jupânî, abusând de acest favor, au de d-nii Dr. Ilarion Puşoariu şi Iosif St. gliei Victoria la 1840, 1842, 1849 şi 1882;
adus anul trecut cantităţi enorme de stru Şuluţu ca representanţl ai comitetului, âr regelui sârbesc Milan la 1882; împăratului
întărirea maghiarismului, Ţiarul ca delegat la esameuele anuale a funcţio
guri din România şi aici au stors din ei diu Brasilia Pedro II la 1889; asupra lui
„Budapesti Hirlap , în numărul său dela nat d-1 Nicolau Togan. Crispi la 1894, lui Fehx Faure la 1896 şi
44
vin. Ministrul r. ung. al agriculturei prin
18 Septemvrie, aduce elogii ministrului ins- Date mai amănunţite cu privire Ia 1897 şi asupra ducelui de Wales în Aprilie
ordinul său Nr. 7787 dela 7 Sept. pune în
tructiunei publioe, Wlassics, pentru zelul şcâla civilă de fete se găseso îu programa 1900. Asupra lui Mao Kinley s’a atentat la
vedere tuturor celor interesaţi, că aseme publicată de direcţiunea şoolară, şi care se 6 Septemvrie 1901, care a fost rănit de
oe-1 desvâltă pe terenul maghiarisării. Cu
nea lucruri nu se pot tolera şi că pe viitor alătură sub H. mârte şi a murit la 14 Septemvrie a. c.
începutul anului şcolar, "Wlassios a înfiin
se vor pedepsi aspru. Raţiooiniul şoâlei civile de fete şi al
ţat ârăşi două sute de şcoli primare de stat,
internatului împreunat cu acâsta a fost re-
mai ales prin părţile locuite de Români, ca Automobilul la manevrele ger visuit de comitetul central şi aflat în Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
să asigure prin acăsta pe puţinii Maghiari mane. Cu ocasia manevrelor, oe vor avâ ordine. Redactor responsabil: Traian EL. Pop*