Page 29 - 1901-09

REDACŢIUNEA, gazeta« iese ii flîcire di.
AOministraţinuea şi Tipografia ADosaraente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare ar. 30. Pe un an 24 oor., pe şAse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori jia francate nu se pri­ N-rii de Duminecă 8 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franoî, po şAso
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ao prlmoso ia Admlnlstraţluno în N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la nnnătiirele 8o prenumorâ la t6te ofi-
BERGUBJ do ANUNŢUBÎ : oielo poştale din întru şi din
în Viena: la N. Dukes Naehf., afară şi la d-nii colectori.
îîux. Augonfeld & Emerio Los-
nor, Hemricli Sehalok. A. Op- Abonamentul psntru Braşov
pelik Naoiit'. Anton Oppelik. Administra) iun ea. Piaţa rnaie.
I n Budapesta: la A. V. (Jold- TArgul Inului Nr. 80, atapiu
berger. Ekstein Bemat, luliu I.: Pe un an 20 oor.. pe şAse
Laopold(VII Erzsdbet-korut). luni 10 oor., po trei luni 5 ooi.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Po un an
r. seria gavmond pe o oolonă (Numer de Duminecă 36). 24 oor., pe 8 luni 12 o., petre:
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorbns___Un esemplar
Publicări tnai dese după tari­ 10 bani. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cat şi inserţiunilo sunt a se
pagina d-a o seria 20 bani. plăti înainte.
irsttmwauMKKM tvmmu \
Ir. 198.—Anul LXIV. Braşov, Sâmbătă 8 (21) Septemvrie. 1901.

Din causa sfintei sărbători do mâne, Sâni- Pece £in! de (fii a mers eres- Nicî-odată şi nici într’o împre- cjioea, că în cercul I electoral din Braşov,
0
bătă, îiascerea Preacuratei Mar ia, dinrul nu Ta cend pornirea salutară spre consoli­ jurare ori cât de ameninţătore şi Maghiarii vor să pună un contra-candidat,
apare pană Luni sera.
darea partidului şi a neamului. Cei asupritbre ar fi, nu e pierdută o ca să dobore pe candidatul sas. Se mai
cjece an! din urmă înse au pus soli­ causă dreptă, care este susţinută şi dieea, oă Maghiarii au mulţi alegători în
!n jurul steagului. daritatea nostră la probe grele, mă- apărată de omeni hotărîţî a aduce acest cere şi oă, „dâcă vor reuşi a câştiga
rindu-se şi înăsprindu-se tot mereu orî-şi-ce jertfă pentru ea. Dâcă nu şi pe aligâtorii valahi, atunci pot fi siguri,
” Ciue ar fi crezut înainte numai prigonirile adversare. Cu t6te aces­ ne înşâlă simţul nostru românesc,— oă vor bate pe candidatul sas ia alegere".
cu doui>(fecî de ani, că starea politică tea şi cu tote sguduirile periculbse şi cum ni-ar pută înşela când acest Acâstă soire a produs svon între Saşi,
a Românilor din acest stat va ajunge îu organismul partidului nostru na­ simţ mişcă tbte inimile Românilor de
fiind-că pănă atunci nu se soiea nimic de
se fiă atât de grea şi aeupritore, ţional, cu tote jcă în cele din urmă bine — atunci poporul nostru se
candidarea unui Ungur. îndată „Kronstădber
cum este astăzi. furia, adversarilor s’a folosit de forţa află într’un stadiu de trecere spre u
Ztg. a deolarat de neadevărată soirea, că
Totuşi Românii, când au înfiin­ publică pentru a decreta mortea un period de luptă seribsă politică. alegătorii maghiari din oercul I al Braşo­
ţat la conferenţia naţională din 1881 acestui partid, totuşi putem afi! con­ In straturi larg! se lăţesce tot mai
vului ar fi în majoritate faţă ou Saşii;
p.artidul naţional român cuprinfiend stata cu sufletul mângâiat, ca ceea- mult convingerea, că o ast-fel de
1
„Maghiarii *, (fise, „pot oe-i drept să mobi-
pe toţi fii! naţiunei nostre din Tran­ ce au sădit la 1881 bărbaţii de în­ luptă se impune.
liseze mulţi alegători compuşi din ameste­
silvania. Bănat şi Ţâra ungurâscă, credere ai naţiunei nbstre, n’a putut Acâsta convingere este, care cătura de Maghiari, Armeni, Jidovi, Ţigani
au presimţit, că vor pute urma vre­ fi nimicit nici de grindină, nici de
ţine pe Român! şi în momentele de şi Nemţi catolici, dâr cu totâ sforţarea nu
muri şi mai furtunbae ca cele de vijeliă, nici de arşiţa sbrelui. Să­
faţă legaţi de olaltă. Ei vor afla vor pută ajunge la nici un resultat, ceea-ce
atunci şi în acâsta presimţire ei mânţa cea bună şi salutară trăesce
calea, care să-i ţină în jurul steagului 8'a dovedit şi ou ocasiunea ultimei alegeri
au căutat se afle un mijloc, un ta- şi aduce şi a<f! rbdele sale, âr bu­
şi cu ocasiunea alegerilor viitbre, de deputat".
lisman, care, orî-cât de turbat s’ar ruienile ce le-a aruncat mâna duş­ deşi puternicii (filei au pus scăiuş în Fbia maghiară la rândul ei a des-
repec}) valurile vremurilor asupra lor, mană în holdă, împiedecă mult, ce-i
gura partidului naţional român, ca minţit soirea adusă de „Ellenzâk", oă ale­
se-i ţînă la olaltă ea legaţi într’un drept, crescerea şi desvoltarea aces­ să nu se pbtă validita şi ca Românii
mânunehiu. Şi acest mijloc, acest tor rode, der nu le pbte copleşi. cu atât mai uşor să fiă espuşî unel­ gătorii maghiari ar fi ţinut o consfătuire şi
ar fi pus un candidat. S’a înoercat apoi să
talisman a fost solidaritatea între fra­ Har Domnului, că tbte miseriile tirilor, ee tind la desbinarea lor.
ţii de un sânge în tbte cestiunile prin care am trecut în aceşti an! ia în zeflemea pe cei dela „Kr. Zbg.“, Ţi-
In aceste momente grele Ro­ când, că Maghiarii, cu tbte oă Saşii s’au
lor de viată naţională, ee au mărtu­ rei din urmă, n’au fost în stare se
mânii îşî vor aduce aminte de isvo- spăriat, nu vor pune contra-candidat. A
risit’o serbătoresce la acea memora­ sgudue în poporul nostru credinţa şi
rul, ce li-a dat puterea să resiste certat apoi pe oei dela „Ellenzâk", oăaduc
bilă conferenţă. speranţa, că prin unitate în luptă
Unirea între fraţi a fost în t6te îşî va pute salva esistenţa lui naţio­ pănă a<fî. Şi acest isvor este solida­ astfel de soiri, cari chiar de ar fi adevă­
ritatea naţională, care va dăinui în rate, cu atât mai mult ar trebui tăinuite,
timpurile dorinţa cea mai ferbinte nală şi astăcjî Românii noştri simt
mânia tuturor svîrcolirilor inimice şi âr nu să fiă date în vileag; „corespondenţii
a Românilor de bine. Era dec! lucru şi ved, că numai printr’o frăţâscă
va duce causa română la isbândă. Ţârelor maghiare şi „Kr. Ztg," să lasetre-
firesc, ca şi Românii întruniţi la şi comună conlucrare se pot mân­
bile acestea în grija conducătorilor ma­
1881 se fiă animaţi de aceeaşi do­ tui de îmbrăţişarea mortală a ad­
ghiari şi să dbrmă liniştiţi, oăol aceştia vor
rinţă, îndcită-ce şi-au pus ca ţîntă versarilor neamului lor.
lupta pentru libertatea şi drepturile Se nu se mire nimeni, că după Braşovul şi alegerile dietale. sci, ce. trebue sâ facă*.
poporului român. Dâcă cu tote astea atâtea prigoniri şi nedreptăţii!, par­ Iutr’aoeea Saşii s’au pus pe lucru, ca
Braşov, 6/19 Sept. s. c. să-şî asigure isbâuda la alegere şi „Kr.
bărbaţii întruniţi în acea conferenţă tidul nostru şi conducerea lui a
au aflat de bine a da o formulare ajuns în starea întristătore de acjî. De-o săptămână şi mai bine se dis­ Zig." a asigurat de repeţite-orl, oă pentru
Saşi nu mai încape îndoiblă, oă Maghiarii
deosebită cerinţei unităţii în acţiune Provedinţa a vrut se ne mai pună cută în organul săsesc de aici „Kroustăd-
se mişcă şi că vor pune un candidat al
numindu-o solidaritate naţională şi irn- încă odată la probă, ca se ne con­ ter Ztg." şi în foia maghiară „Brassoi La-
lor; cel puţin în cercul I de alegere, dâcă
K
punându-o fiă-cărui membru al par­ vingem, că lupta pentru libertate şi pok asupra viitorelor alegeri dietale în
nu în amândouă, ba Saşii pot fi pregătiţi,
tidului ca o călăuză sfântă în con­ drepturi recere dela noi muncă, ab- oraşul şi comitatul Braşovului.
oă vor avâ să lupte cu vr’un candidat un­
lucrarea cu fraţii sei — au tăcut’o negare şi sacrificii mult mai mari, Despre ce e vorba? •
gur chiar şi în oercul Hărmanului.
acăsta în firma convingere, că în de .cât am crecţut. Saşii încă dela sfîrşitul lunei lui Iu­
situaţiunea creată de sistemul de Acum, suntem convinşi, li-s’au nie şi-au pus candidaţii lor pentru tbte Foia comitetului maghiar (Brassoi
guvernare unguresc, Româuii nu mai deschis ochii multora dintre noi, cari oele patru oercurl. Maghiarii pană aouma magyarsâg intezo bizottsâg) răspunde la
au se alâgă decât între aceea că seu în credulitatea şi naivitatea lor ş’au nu şî-au pus nici un candidat şi acâsta s’a tbte acestea cu „uite popa, nu e popa" ,
se se valoreze prin unitatea luptei făcut ilusiunî, ce nu corespundeau tălmăcit aşa, că ei n’an speranţă de a reuşi, oft Maghiarii nu s’au gândit a pune contra
lor pentru limbă şi naţionalitate, sâu cu starea adevărată a lucrurilor, că de orece alegătorii saşi sunt în majoritate. candidaţi, dâr vădând temerea oe o arată
se se espună de a fi desbinaţî şi ri­ nu se pbte dobendi de-odată ceea-ce Der âtă ce s’a îutemplat. Intr’o bună cjiarul săsesc, par’că i-ar îndemna totu-şl să
sipiţi ca făina orbului, devenind trebue eluptat cu multă grije şi trudă diminâţă Ţiaru 1 şovinist din Oluşiii „ElleD- între în lupta electorală, şi aşa mai de­
pradă lăcomiei cutropitorilor lor. palmac de palmac. zek" aduse o soire telegrafică, în care se parte.

FOILETONUL „GAZ. TRANS". prietinesce: „D-ta n’ai astâmpăr, d-le Fran­ Horăcesei, pe bătrânul Anton. „Eşti bătrân cum îi dădea lui Francisc o sărutare. Acâsta
cisc, de ce atâta zor? D-ta scil, că Sura şi nu mai poţi lucra" (fise jidovul cătră nu se pbte să mârgă aşa înainte.
te iubesce, ce vrei mai mult ? Haid’ să vor­ bietul Anton. „Fratele tău e proprietar în
într’o sâră, când Sura dormia, dise
bim de afacere. D-ta îmi primescl sfatul. satul vecin, du-te la el să te hrănâscă". Rebeca cătră Aron: „Aronleben, Sura nos-
Aron Israel. Bine, mâne mergem la notar, să facem con­ Anton părăsi casa, unde a slujit cu tră iubesce pe dobitocul ăla de ţărănoih.

Tragediă din viaţa ţăranilor din Moravia. tractul şi obligaţiunea de cincî-spre-dece credinţă din eopilăriă şi cu lacrămile în Eu nu pot să fiu vecinie lângă dânsa. Cât
sute de fiorini, pe urmă mergem la jude­
După I. Skalka. ochi se duse la fratele său. Acesta însă nu de uşor ’i să pbte întâmpla o nenorocire
cătoria, plătim taxele şi scriem casa şi mora era proprietar, ci jeleriu şi om sărac, care
(Fine.) frumosei nostre copile. Să dăm pe Sura în­
pe numele d-tale. D-ta vei fi atunci stă­ adesea-orl nu scia de unde să ia o bucă­ tr’un institut, la Briinn, unde îşi are şi
Israel îşi beu şi el păharul, apoi se pânul casei şi al morii, âr Aron Israel arân- ţică de pâne pentru copiii săi. Cu totă să­
Kohn cel bogat din Holleschau copilele
scula şi dise ironic: „Va să cjică vrei să daşul d-tale“. răcia însă îl primi pe fratele său şi împărţi sale".
ceri sfat dela slugă? Au nu d-ta eşti stă­ După cum spusese Aron Israel, aşa cu dânsul, ce biată avea şi el.
pânul ? Oe ai nevoie de sfatul slugii — ce. se şi întâmpla. Francisc deveni stăpânul Bunăvoinţa şi dragostea cu care l’a „Rebekkaleben, tu eşti femeiă înţe-
sfat bun pbte să-ţi dea o slugă? Der poţi casei şi al morii, âr Aron Israel arândaşul primit fratele, l’au înveselit pe Anton, dâr lâptă, Dumnedeu să-ţî dea sănătate", răs­
să faci, ce vrei, du-te şi cere sfat dela lui, dâr frumosa moştenire nu mai era li­ gândul, că „tu eşti bătrân, nu poţi lucra punse Aron, desmierdând pe Rebeca. „Sura
slugă. Eu plec astădl de aici, tot nu am beră de datorii. In cărţile funduare era în­ şi îi eşti spre greutate fratelui tău", în cu­ să se ducă la institutul din Briinn. Ea este
nici o afacere în sat, mă duc numai decât, cărcată cu suma de cincî-spre-dece sute de rând i-au prefăcut veselia în mâhnire aşa, fiica unui om bogat şi trebue să capete o
âr d-ta poţi să cauţi cele cincl-spre-qece fiorini. oă îşi doria singur mortea, âr părintele din crescere alâsă".
sute de fiorini, unde vrei. Sănătate bună, După seceriş se mutâ Aron Israel cu ceriurl îi ascultă dorinţa nu peste mult. O săptămână după acâstă convorbire,
d-le Francisc". Rebeca şi cu Sura în casa liberată şi luâ încă nu se recoltase bine cartofii, când Rebeca să duse cu Sura la Briinn. După
Jidovul se făcea, că vrâ să âsâ din asupra sa conducerea gospodăriei. Francisc credinciosul sfetnic al Horăcesei era deja câte-va (file Rebeca se întorse singură la
casă. Francisc îl apuca de braţ şi dise cu trebui să se mute la morâ, pentru-ca gura în mormânt. Hurca.
gla3 rugător: „Mai staţi, d-le Aron, am lumei să nu o vorbăscă de rău pe Sura cea Jupânâsa Rebeca făcu cu ocasiunea Dispariţiunea Surei aduse o adevărată
să vă dau tbte în arândă, dâr trebue să-mi frumosă. In schimb însă avea voie să şacjâ preumblărilor o descoperire, care apăsâ greu nenorocire pe capul amoresatului Francisc.
daţi întâih pe Sura de nevastă ! u de vorbă cu Rebeca şi cu Sura în odaia cea inima ei jidovâscă. Ea află, că Sura nu Părechia jidovâscă îl mângâia în două mo­
Jidovul nu mai vrea să audă nimica mare a birtului şi să se preumble prin grădină. numai, că se pusese bine cu Francisc, după duri. Rebeca îi asigura pe Francisc, că
do vr’o afacere şi-şi puse pălăria în cap. Cea dintaiâ faptă gospodărâscă a lui cum îi poruncise tatăl său, dâr că îl iu­ Sura trebuia să fie dusă într’un institut:
Pe urmă se aşecjâ erăşî la masă şi (fise | Aron fu să gonâscă pe credinciosa slugă a besce chiar. Ea o surprinse îutr’un rând „Sura nu avea cultură", (ficea ea, „abia