Page 30 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 199. —1901.

Cum stă aoum lucrul îd adevăr ? Saşii ghiarilor, ci trebue să-şî vadă de propriele să fim pe pază, nu cumva unitatea atenţiuuei generale, preşedintele Loubet a
având majoritatea alegătorilor în t6te patru lor interese naţionale, cari pretind să respeo- statului şi a naţiunei viitdre se fiă rostit următorul toa3t:
oerourilor şi stând faţă numai ou Maghiarii, teze hotărîrile conferenţelor partidului na­ paralisate prin tendinţele naţiona­ „Sire! In numele B'ranoiei, care
vor învinge de sigur. Maghiarii numai ţional român. liste !“ „audind, că veţi sosi aici şl-a dat mai
atunci ar avâ âre-oare speranţă, de-a putâ Insulta, ce se face alegătorilor români Cu alte cuvinte, foia szellistă „îuainte espresiune bucuriei sale prin con­
reeşi în vre-un cerc, dâcă s'ar alătura la prin propaganda în favorul candidaţilor spune, că Maghiarilor nu le pasă, cilierii departamentelor, rog pe Majesta-
consorţiul maghiaro-jidano-armenesc şi alegă­ unguri, trebue respinsă cu indignarea şi decă 1 —2 deputaţi naţionalişti ar „tea Vâstră să primiţi cordiala nâstră sa­
torii români. dispreţul ee-1 merită. întră în dietă, dâr ca intrarea lutare. In visita acâsta, oâreia ca şi mai
Firesce, oă de-o ast-fel de alăturare acestora se fiă făcută imposibilă, „înainte cu cinei ani ii dă atâta farineo
nu pote fi acjl vorba ; mai întâia nu pote provbcă „naţiunea" se fiă pe pază, „preeenţa Maj. Sale împărătesei, republica
fi vorba din punctul de vedere naţional- Revista politică. ca nu cumva nisuinţele naţionalită­ „francesă vede o dovadă a bunelor raporturi
româneso şi apoi din tote oele-lalte puncte ţilor se paraliseze nisuinţele maghia­ „dintre noi, dobândite cu ocasia primei pe­
de vedere. rismului violent.
Sunt numai vre-o 10—12 411© treceri aici. Ţera întrâgă oste cu atât
Cu tote că despre aoâsta puteau să-şî „mai mult mişcată, cu cât acâsta nouă vi-
şi alegerile dieta)e îşi vor lua începu­ *
dea sârnă şi cei dela „Brassâi magyarsâg „sită privesce mai ales armata şi marina ei.
tul în ţera întrdgă. D-l Szell flice,
intezo bizotsâg", totu-şl vedem, că toile După întâlnirea dela Danzig în­
că ele vor fi „curate", faptele şi în­ „Şi una şi alta sunt obiecte de constantă
din Cluşih şi Peşta au destăinuit planul tre împăratul Wilhelm şi Ţarul Ru­
tâmplările 4^ i î © îl desmint „îngrijire şi ţâra scie, că sub acutul lor în
n ce
ns
„maghiarimei" braşovene, de a întră în siei, şi după visita Ţarului în Fran- „siguranţă şi ou demnitate pote să se de-
straşnic. Corteşirî, presiuni, mituiri,
lupta eleotorală, pe care ar putâ-o deoide cia, despre care raportăm mai jos,
tratări cu mâncări şi beuturî se fac „dice rnuncei roditâre neîutrerupte. Ova-
numai „voturile Valahilor". şi acum ca şi la alegerile de sub Banffy, se vorbesce de o întâlnire între Ma­ „ţiunile de cari s’au făcut părtaşi marinarii
F6ia colectivităţii maghiaro-jidano-ar- iestatea Sa monarchul nostru şi Ţarul „noştri sâmănă cu acele ou cari jar saluta
căci „obştea" maghiară a remas tot
meno-nemţâsoă s’a îuoeroat să nege şi să în Spala sâu Skiernievice. Soirea „orî-oinedin Francia pe păreohea domnitâre
cea veche şi domnii „candidaţi"
ascundă aoest plan. Acum de-odată însă despre intâlnirea acâsta o dă cţiarul „a acelei naţiuni mari, pe oare o lâgă cu
sunt departe de a-şî fi schimbat
ne vine soirea din isvor sigur, că agenţii „Lokalanzeiger" din Berlin, şi se c}ico „naţiunea nostre simpatii comune şi intere­
năravul. Numeral acestor candi­
maghiaro-jidanl umblă de câte-va (file prin­ daţi cresce ca nisipul mării; sunt ca întâlnirea va fi în Octomvrie. sele armonice ale politicei guvernelor nâstre
tre alegătorii noştri români, oa să-i câştige
cercuri în cari candidâză câte trei cu „din di în cţi mai intime.
pentru o „luptă comună" împotriva Saşi­
acelaşi program, fiă-care aspirând „Sire! Guvernul franoes e pătruns
lor, să-i îndemne să-şî vîndâ votul pentru se ajungă el la olele cu came. Am Ţarul în Francia. „de adâncă gratitudine pentru onârea de
candidaţii lor şoviniştl, pentru-oa apoi reu­ putâ 4i°e, că candidaţii guverna­ „care-1 împărtăşiţi acum şi câud tălmăcesc
şind să fiă ales vre-unul din ei, acesta să Alaltăerl tn 18 Septemvrie u. s’a în­
mentali sunt aceia, cari a4î mai tâmplat în Duuquerque, in largul mării, în­ „aceste sentimente, ridic paharul pentru
mârgă în dietă şi să eâră acolo în gura „gloriâsa domniă a Majestăţii Vâstre şi in
ales cutreeră în ruptul capului văi tâlnirea Ţarului Rusiei eu preşedintele ra-
mare ştergerea legii de naţionalităţi şi ni­ „sănătatea Mojestăţii Sale împărătesei, a
şi câmpii şi tot ei sunt, cari mai publicei francase. Căpetenia statului frances
micirea acelor Români „agitatori , cari cu- puţin îşi bat capul cu legile şi or­ „familiei domnitâre şi a marinei rusesc!,
44
tâză a pretinde drepturi şi pentru naţia donanţele ministeriale, cari glăsuesc a tners înaintea Ţarului pe vasul „Cussini", „oare numai eri s’a înfrăţit cu marina nâs-
românâscă. oare întâlnindu-se ou yachtul rusesc „Stan­
despre „alegerile curate". Omenii dard", Loubet a trecut pe vasul rusesc, ca „tră în apele Estremului Orient".
Nu e şagă oe spunem. Cei-oe, în foia
vechiului sistem sunt de-abinele să salute pe âspeţii imperiali. întâlnirea a Cuvintele preşedintelui au făcut o
comitetului maghiar din Braşov înjurau pe stăpânii situaţiunei şi în era de faţă, adâncă impresiune asupra celor de faţă.
preoţii români din Soheiti şi din Braşovui- deosebirea e numai, că lucreză şi fost din cele mai cordiale. Ţarul era să Ţarul Nicolae răspunse:
vechiti şi-i calumniau, că au aţîţat în bise­ ÎDtoroă visita pe vasul frances „Cas-
agitâză cu ceva mai multă preve­ sini", dâr preşedintele Loubet însuşi l’a „împărătâsa şi eu simţim o deosebită
rici de pe amvon în contra Jidovilor ; oei-
dere, găsesc înse fel de fel de forme rugat, să rămână pe yachtul „Standard", „buouriă, că am venit ârăşl în Franoia şi
ce întot-dâuna au fost cei mai îuverşunaţî pentru a şi duce la bun sfîrşit meş­ „că putem petrece în mijlocul uaţiunei
duşmani ai oauselor ndstre românescl, nu teşugul cumpărării de suflete. N’o fiind-că marea e agitată şi u’ar vrâ să se „amice şi aliate. Primirea simpatică, ce ni-
se ruşinâză a înceroa aoum să umble după espună. Astfel după revista flotei, vapârele
spunem numai noi acesta, o spun „Oassini" şi „Standard" au ancorat în Ba­ „s’a făout, ne-a mişcat adânc. Am admirat
voturile alegătorilor noştri şi să-i îndemne
şi o ciripesc pe tote gardurile sic de Commerce. Ţarul şi Loubet au putut „cu cea mai mare satisfacţiune strălucită es-
a-se rupe de naţiunea lor, venind în ajuto­
foile unguresci înseşi, cari ditai© debarca numai o oră mai târejiu. „cadra nordică. Vă datoresc sinceră recu-
rul inimicilor ei de mârte.
aduc dovedi noue în ce privesce căl­ „nosoiuţâ, D-le preşedinte, pentru-că la
Suntem siguri însă, oă uneltirile agen­ carea legii prin mituiri şi presiuni. Indată-oe yaohtul „Standard" a apărut „venirea mea în apele franoese, mi-aţi
ţilor maghiarimei braşovene pentru a de­ la orizont, de pe oorăbiile franoese s’au „arătat acest tablou pompos. Ridio paha-
♦ audit strigări de „Trăâsoă împăratul",
părta pe alegătorii români dela datoria lor „rul meu pentru marina francesă, care s’a
„Trăâsoă Rusia!“ Ruşii au răspuns salutând
naţională, care i-a ţiuut pănă acuma uniţi, Foile cari jură în programul lui „înfrăţit cu a mea în apele Estremului
milităre8oe şi musica oâuta „Marseillaisa".
în strînsă solidaritate — aşa că dela oon- Coloman Szell se prefac a-se neli­ „Orient, pentru sănătatea D-vostră, d-le pre­
ferenţa naţionala dela 1881 înoâce nioăiil nişti grozav, că în urma alegerilor La debaroare familia imperială rusâsoă şedinte, şi pentru Francia întrâgă".
Românii nu au fost mai solidari şi nu au „libere" şi „curate" se vor deschide a fost întâmpinată de preşedintele Loubet, de Cuvintele Ţarului au fost primite cu
păstrat disciplina naţională mai mult ca largi porţile dietei din Peşta şi pen­ miniştri, de ambasadorul rus, de senatori,
mare plăcere.
Românii din oraşul şi comitatul Braşovului tru naţionalităţile nemaghiare. Sită ce deputaţi şi de şefii departamentelor. Mai
După dejun Suveranii ruşi ou pre­
— suntem siguri, dicem, oă aceste uneltiri scrie, de pildă, una din gazetele îutâiQ a debaroat împărătâsa Alexandra, după
şedintele Loubet şi suitele au plecat pe un
îndrăsneţe, nu vor reuşi a duce desbinarea cari stau aprope de guvern: „înce­ ea Ţarul Nicolae, Loubet a sărutat mâna
tren espres la Compiegne, sosind acolo sera
în şirurile lor. tarea mituirii şi a presiunei oficiale împărătesei şi a strlns mâna Ţarului. A p o i
Ia 8 âre.
Şi oa să nu pdtă reuşi adversarii noş­ încurajâză naţionalităţile de a păşi preşedintele Loubet a presentat Ţarului pe
tri de a amăgi prin vorbe ademenitâre ort în activitate. Eraşî audim despre miniştri şi pe ceilalţi dignitarl. Primarul a
ohiar prin ameninţări şi numai pe unii partide şi candidaţi naţionalişti. Oă întins Ţarului pâne şi sare, âr Loubet a „Ungaria a Maghiarilor".
dintre alegătorii noştri, cerem şi pretindem, vor ajunge bre în parlament, e tot oferit Ţarevnei un buchet de flori. După
— Elegie. —
în interesai oausei, dela fruntaşii poporului aşa de îndoios ca şi opintirea social- acâsta preşedintele Loubet a oferit împă­
să fiă cu ochii în patru şi să-i ferâscă prin democraţilor. Chiar de ar succede rătesei braţul şi Suveranii ruşi au fost oon- Contele Kârolyi a fost cel dintâiu,
sfaturi bune şi înţelepte de a nu oădâ în ultraiştilor a câştiga 1—2 mandate, duşl în loouinţa, oe li-s’a aranjat în locali­ care a lansat acâstă devisă în mijlocul lup­
oursa, oe li-se pune. nu vedem în acâsta un pericul mai tăţile camerei de oomerciu. telor politice electox'ale. Aceste cuvinte le-a
Românii n’au să s’amestece în trebu­ mare pentru Ungaria, decât în pasi­ La 2 / âre s’a dat un dejun în onâ- scris în scrîsorea sa adresată alegătorilor
3
4
rile interne şi în certele Saşilor şi ale Ma­ vitate. Cu tbte acestea e de lipsă rea Ţarului şi Ţarewnei. Aici, în mijlocul din Goncz, cu aceste cuvinte şi-a înoheiat

scia ceti şi scrie, âr socoti nu scia de loc; cu densul la Brunn. „Trebue să văd pe birt din vecini, juca popiei, bea puţin şi dau bani, să faci o călătoria la Viena, la
de acestea are nevoie, ca femeiă". Sura", dicea el cătră Evreică, „altfel mă venia tot-dâuna de vreme acasă. Pesta, unde-ţl va plăcea. îţi dau scrisori
Mângâierea lui Israel era materială, îmbolnăvesc!" 'f Când Francisc rămânea acasă, petre­ de recomandaţie la prietenii mei din Viena,
dâr mai îmbelşugată şi mai reuşită. Aron Rebeca cea grasă însă clicoa în gân­ cerea lui cea mai mare era să-şî aprindă Pesta. Te vor primi bine, vei petrece mi­
nu se ducea Sâmbăta, cum făcea Horâcâsa, dul său: „Du-te dracului ţărănoii! spurcat", o ţigară şi să şâdă în dosul şurii, unde nunat."
la Leipnik, să facă cumpărături, ci Yineria. âr ca să audă şi el Ţicea: „Fetele din ins­ trierau grâu cu doi cai. T6tă Ţiulica se Francisc a aflat în plietisâla sa, că
Sâmbăta era „şabes", Aron nu făcea nimic titut nu pot primi, decât pe părinţii lor. uita la cai şi la omeni. sfatul jidovului ar fi bun. El băga opt sute
el cinstea „şabesul cu sfinţenie, deşi Să âsă în oraş n’au voie. Oe să cauţi atunci Lucrul acesta însă nu le plăcea jidovilor. de fiorini în buzunar şi două scrisori de
41
de altminteri făcea multe lucruri oprite de lâ Brunn? Nimica. Ai răbdare şi o să vină „Ce trebue să scie gogomanul, cât grâu recomandaţie, din care una cătră Jacob
Talmud. timpul revederii mai curând, decât ai crede . avem?" îşi gândia Aron şi căuta căi şi Gold în Viena, âr cealaltă cătră Isac Ben-
44
Aşa-der Aron se ducea în fie-care Vi- mijloce, cum ar putâ înlătura pe Fx-ancisc ? gold în Budapesta şi într’o bună di părăsi
Şi Francisc avea răbdare şi petrecu
nere la Leipnik, âr Francisc, avend în bu­ Francisc îi dădu nu peste mult singur Hurca.
primăvara şi vara ca şi anul trecut, er când
zunar bani de ajuns, mergea şi el cu Aron. mijlocele. într’o efi veni ârăşl în grădină, în Viena Francisc fu primit cu bra­
sosi tomna nu mai avea nimica nici din
în Leipnik Aron îşi umbla după treburile în dosul şurei, se aşedâ lângă trierătorl, ţele deschise de cătră Jacob Gold şi fiiul
arenda pe anul al doilea.
sale, âr Francisc după plăcerile sale. într’o aprinse o ţigară şi arunca chibritul dela său. II duceau la teatni, la Ronacher şi
Vineri rămase în Leipnik, de unde se duse Jidovilor li-se păjrea însă, că Francisc sine, pănă incă nu era stins. prin societăţi alese, unde se jucau cărţi,
la Olmiitz şi Kremsier şi se întârse acasă cheltuesce prea puţin. „Decă merge aşa De-odată se repedi Aron la el stri­ într’o lună a isprăvit Francisc toţi banii
peste două săptămâni cu buzunarele gole. încet", elicea el cătră Rebeca, „atunci vom gând: „Vrei să aprinejî şura ? Ea este plină şi îi scrise lui Aron să-i trimiţă alţii.
Pănă colo în ernă, Francisc mereu încărunţi aici şi casa încă tot nu va fi a de grâu, şi grâul est ea al meu. Haide, Ţiua, în care sosi scrisârea lui Fran­
nostră".
f&cea asemenea escursiunî. Cum sosi însă plâcă de aici! Jidovul văcju însă acum, că cisc în Hurca a fost o di de sărbătâre pen-
erna, se lăsa de ele şi petrecerea lui cea 0 adevărată spaimă le pricinui Fran­ a mers prea departe în mânia sa, de aceea tni Aron şi femeia sa. „Acuma încep da­
mai mare era să umble prin birturile de cisc, când deodată îşi schimba modul de se apropia eră cu prieteniă de Francisc şi toriile" striga cu bucuriă Ai'on Israel, de
prin satele vecine, unde bea şi juca cărţi viâţă şi nu mai umbla haimana prin sate. flise linguşindu-se: „D-le Francisc, d-ta te acuma este casa şi mâra a nostră, Durnne-
cu ţăranii şi înainte de a se sfîrşi ierna, Pote nu mai găsia nici o distracţie pe acolo. plietisescl aici; tomna este timpul cel mai 4eu să ţină sănătosă pe Sura!"
arenda de pe anul întâiîi o şi tocase totă. Francisc deveni ursuz şi nu pleca la Leip­ plăcut pentru călătorii. Pănă acuma n’ai Aron nu se pi'ea grăbia să răspundă
în primăvară îl lovise un dor de Sura nik, cu tote că Aron îi dăduse parale. El vădut nimica din lume. D-ta mai ai de în- la scrisâre. Abia după trei d^ 6 se P use l
a
cea frumâsă şi se ruga de Rebeca, să mârgă mergea numai din când în când câte la un cassat opt sute de fiorini din arendă. îţi masa de scris şi scrise: „Stimate d-le Fran-