Page 31 - 1901-09

Nr. 199—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

discursul său electoral pronunţat mai dău- ani îţi dau aşa dicând cu degetele în ochi să nu orâdă cine-va, că ,nu sunt şi âmenl
nădl în numitul oraş. şi servesc ca un esemplu înspăimântător ou carte, cari sunt anarohişti. Aceştia se SOIRILE D1LEI.
Ce însemnâză aceste cuvinte? In po­ pentru tote poporele ahtiate de prietenia pun de scriu fel de fel de teorii, în care
7 (20) Septemvrie.
triva cui sunt îndreptate ? şi alianţa unor imigranţi de talia acelora, cer desfiinţarea şi răsturnarea societăţii aşa
Studenţii români la Atena. Dumi­
Nimeni nu le-a tâlcuit pe faţă, nici cari străbat în ţâră prin strîmtârea dela cum este ea astăcjl, să nu aibă adecă ni­
neca trecută am adus soirea despre visita
chiar autorul lor nu le-a esplicat mai pe Y ereczk. meni proprietate privată; nici legislaţiune,
studenţilor români la Atena. De atunci
larg şi cu tâte acestea tâtă lumea scie, că O.... nici justiţiă, nici poliţiă să nu fiă, oi să fiă
(Ţârele din România în fiâ-oare di ne aduo
devisa lui Kârolyi este îndreptată în po­ nn fel de oomunism anarchistic, în care
detailnrl despre primirea oordială, do oare
triva acelor âspeţi nepoftiţi, cari se năpus­ oum am cjis mai sus, să nu fiă niol oine
tesc în ţâră prin stîmtârea dela Yereczk, ÂnarcliismuL să poruncâscă, niol cine să asculte. au fost împărtăşiţi studenţii în tâte păr­
ţile. Grecia fiind un loc classio de cultură
respândind în jurul lor miros de usturoii! Văcjând desele atentate, ce se oomit Cel dintâiii, care a propagat prinoipii
şi sărăcirea populaţiei băştinaşe. din partea anarchiştilor în potriva capete­ anarohiste a fost Francesul Proudhon, oare veche, aoolo sunt multe luorurl de văcjut,
Ei invadâză în ţâră, ca într’un pământ lor încoronate şi a şefilor de state, cum e a murit la 1865. Dela el se trage faimâsa ca d. e. zidirile veohl monumentale, admirate
al făgăduinţei, vin lihniţi de fâme şi peste de esemplu preşedintele unei republici, mulţi clicală, că „Proprietatea este fart . de tâtă lumea şi rămase de pe vremile antioe,
u
câţl-va ani devin proprietari de fabrici şi se vor fi întrebând, care este pricina acestor Adevăratul întemeiator al auarohis- despre cari atâtea oitim prin cărţi şi învă­
de pământuri, dictatori în politică şi în afa­ lucruri criminale? Ce este anarchismul? ţăm la şoâlă eto. Ei bine, tâte aoestea nu
cerile ţării, stăpâni pe conscienţe şi diri­ Cuvântul anarohism este cuvânt luat mului a fost însă Rusul Bahunin, oare a se pot vedâ în timp aşa de scurt. Etă de
guitori ai opimunei publice. din limba grecâscS, căci mai tâte numirile murit la 1876. ce studenţii nici astădl nu s’au întors. Vorba
în timp ce ei se strecâră pe strîmto- ce se întrebuinţâză în sciinţă, în medicină, Dintre cei oe trăeso astăzi oel mai e, că unde te primeso ou flori şi parfumurl
rea dela Yereczk şi pe alte strîmtorî, — la farmaoie etc. sunt luate ori din limba însemnat este KrapotJcin, un alt Rus şi încă şi cu îmbrăţişări, de acolo nu pleci bucuros.
Rutenii şi Slovacii, ba chiar înşişi Maghiarii grecâscă ori din cea latinâscă. Aşa şi în principe de nascere. Să-ţi faci cruce când Şi studenţii români aşa au fost primiţi la
sunt siliţi să ia lumea în cap, căutându-şl societatea omenâscă, când se ivesoe vre-o aucjl asemenea lucruri! Bine înţeles, el ne- Atena.
o nouă patrie, dincolo peste oceanul atlantic, mişcare nonă şi trebue să i-se dea nume, putându-şl propaga ideile în ţâra lui, s’a Administratorul tractului Cluşiu.
unde îi aştâptă de multe-orl fâmea şi des­ tot la limbile aceste vechi alergăm. mutat în Anglia, unde pâte trăi în liber­ Aflăm, că în locul decedatului parooh şi
perarea. Pe grecesce archos însemnâză domn, tate mai mare, cât timp nu trece marginile protopop al Cluşiului Laslo, a fost nu­
Popârele, cari au udat pământul ţării archia însemnâză domnie, âr particula an bunei ouTimţe. mit administrator protopopesc şi paroohial
cu sudori şi cu sânge, sute de ani, trebue este negativa, care pe românesce se pâte Tot ai ol trăia şi anarchistul Ioan preotul-oooperator d-1 Ştefan Eoşian în şe­
să plece şi în locul lor vin speculanţii, de­ traduce cu „fără". Anarohia prin urmare Most, care însă a fost înohis într’un rând dinţa oonsistorială archidieoesană din 3 1.
prinşi a trăi din înşelătorii şi încetul cu însemnâză „fără domnie", „fără stăpân , pe un an şi jumătate, fiind-oă scrisese, că ar o. Numirea d-lui Roşian în acest post este
11
încetul se aşâcjă pe grumaclii ţării, oprin- „fără oap". Cu alte ouvinte o stare de lu­ fi lucru legal să asasineze cineva pe Ţarul împlinirea dorinţei credincioşilor. D-1 Ro­
du-i respiraţia. cruri, unde nu poruuoesoe nimeni şi unde rusesc. De-atunel a trecut în America, unde şian e şi absolvent în drept a fost aplioat
Pănă acuma şoviniştii unguri îi pri- nu asoultă nimeni. redectâză un (Ţar în limba nemţescă înti­ la tribunalul din Tergu-Mureşului şi can­
miau cu braţele deschise, căci vedeau în Şi e bine potrivită numirea aoâsta tulat „Die Freiheit" (Libertatea). Acuma, didat de advocat, ast-fel, oă densul nu e
ei un element aliat în potriva naţionalită­ pentru âmenii, cum a fost Caserio, care a ou ocasiunea asasinării lui Mac-Kinley a numai un bun păstor al turmei sale ouven-
ţilor, cei mai valoroşi promovători ai uto­ omorît pe preşedintele republicei francese, fost din nou arestat. In America trăesce şi tătâre, oi şi un povăţuitor îu a-le justiţiei.
piei lor descreerat.e, maghiarisarea tuturor Sadi-Carnot, pentru Lucheni care a omorît anarchistul italian JMalatesta, împreună ou
popârelor nemaghiare. pe Impărătâsa şi Regina Elisabeta, pentru alţi tovarăşi ai săi, primejdioşl ca nisce 0 propunere pentru „Asociaţiune."
Mai sunt şi astădl încă mulţi printre Breşei, care a omorît pe regele Umberto şi oânî turbaţi. Din Arad primim următârea propunere, pe
şoviniştl, cari, otrăviţi de scrierile falsifi­ pentru Czolgos-Nieman, care a omorît pe Dintre cei mai puţin primejdioşl tră- care o reoomandăm atenţiunei comitetului
catorilor de opiniă publică, tot mai urmă­ Mao-Kinley. ieso câte-va mii în Londra. Intre aceştia „Asooiaţiunei" nâstre:
resc visul lor nebun în tovărăşia scribilor Pentru-că âmenii aceştia în adevăr sunt mulţi Jidovi, emigraţi de prin Rusia, „Fabrica de chibrituri din Timişâra
a
venetici, — dâr nu e mai puţin adevărat, nu vrâu să recunâsoă nici şef, nici ordine Polonia şi unii chiar şi din România. De a fâout mai anii trecuţi societăţii Emhe
n
că bărbaţi serioşi au început să vadă pră­ şi regulă în sooietatea omenâsoă, nici po­ altfel unii spuneau, că şi Czolgosz-Neiman propunerea de a vinde chibrituri ou eti­
pastia adâncă, ce au săpat’o singuri şi în­ runcă nici ascultare. precum şi prietena sa Goldman Ema şi ti­ cheta numitei societăţi şi i-a oferit 5°/ din
0
groziţi de ruina economică provocată cu Cu drept ouvânt i-am putâ aşa-dâr pograful Isac, cari au fost arestaţi acum în venit, dâcă membrii sooietăţii vor face pro­
ajutorul lor propriu strigă: oonsidera de nebuni, oăcl dâr’ asta o scie America, ar fi tot Jidovi. Noi însă nu ne pagandă pentru asemenea chibrituri. Anul
„Ungaria a Maghiarilor! 14 şi un copil ou mintea sănătâsft, că în lume putem pronunţa, decât o bănuâlă, judecând trecut „Ernke" a încasat 2000 oor., âr anul
Da, „Ungaria a Maghiarilor" acuma, nici cel mai mio lucru nu p<Jte esista fără adeoă după numele lor. acesta 10.000 oorâne numai dela fabrica
şi nu â departe, ba e forte aprâpe timpul, ordine, şi nici o societate fiă mică, fiă Pe noi Românii ne-a ferit Dumnecjeu din Timişâra. — O mare fabrică de hărtiă
când îşi vor modifica lozinca, spunând pe mare, nu pâte trăi fără să aibă un diri­ pănă acum de u’am avut anarohişti printre a făout de asemenea propunerea, că va da
faţă: „Ungaria a poporelor ei.'- băştinaşe! guitor, care să poruncâscă şi organe, care noi, afară pâte de nisce tineri râtăoiţl din 5% din venitul său fondului EdlvOs al învăţă­
u
— Dâr ore nu va fi prea târdiu ? . . . să-l asculte. ţâra româoâscă, ale căror nume nici nu-le torilor maghiari, dâcă aceştia vor.face pro­
Acuma au început să vadă, că chiar Dâr oe i-a îndemnat pe aceşti des- pomenim, căci sperăm, că înourend se vor pagandă pentru hârtia eşită din aeâetă fa­
şi simulacrul de patriotism cu care i-au creeraţî, oa să se facă anarohişti? întârce dela rătăcirile lor. brică. Fondul Eotvos încassâză an de an
orbit acei speculanţi pănă acuma, n’a fost De-o parte sărăoia, pe oare nu caută oâte-va mii de oorâne pe acâstă cale. —
Aveam de gând să povestim tot în Dâoă fabrioa din Timişâra vinde chibrituri
decât o mare minciună şi cu durere cons­ să o îndepărteze prin muncă seriâsă, căci
articolul acesta câte ceva şi despre socia­ ou eticheta „Emke" mai cu sâmă în ţinu­
tată un cjiar cotidian din Budapesta într’un dâoă ar munci oa lumea, atunci n’ar mai
lism, mai ales, că cu alegerile, oe se apro­ turile locuite de Români, âre n’ar fi ea
număr mai recent, că un archimilionar, avea timp să se gândâsoă la averile altuia
pia am cetit prin (Ţârele ungurescl, că di­ bună bucurâsă a pune eticheta „Asooiaţiu­
venit aici ca calfă de morar, astădl refusă şi să-i râdă pisma la inimă, de altă parte
feriţi candidaţi, cu numele de Max Kauf- nei" nâstre culturale, în schimbul unui spri­
a depune jurământul de cetăţen, âr femeia lipsa de orescere religiâsă; care ne asigură
mann şi Max Schwarz eto. colindă prin jin din partea nâstrâ? Nu s’ar găsi âre şi
şl-o trimite în străinătate să dea nascere oea mai mare mângâiere în orele de nă-
unele părţi locuite de români. vr’o fabrioă, oare să dea 5°/ din venitul ei
copiilor acolo, ca să nu fiă siliţi a deveni oasurl. Ei bine, ei n’au mângâierea acâsta, 0
Dâr acuma ne mai având loc, vom în schimbul propagandei, oe i-am face pen­
cetăţeni unguri. ei biserica nn o cercetâză, ci stau mai
vorbi despre socialism în numărul viitor, tru fabricatele ei provăclute ou marca Aso­
N’ar fi fost nevoie de esperienţe atât mult la cârciuma şi în loo de adevărurile
dâcă vom fi sănătoşi. oiaţiunei ?" El.
de triste, făcute pe socotâla proprie, ca să veclnice ale Mântuitorului, asoultă şi ce-
ajungă Maghiarii la o convingere mai bună. teso scrierile âmenilor rătăciţi. DeMetca. Din temniţele poliţiei, ţliarul „Nagy-
Să fi citit numai istoria altor ţări, ca d. e. Aceste scrieri s’au înmulţit în timpul vârad" de Miercuri scrie despre maltrată­
a Pranciei, ale cărei esperienţe de 100 de din urmă ca oiuperoile după plâie. Căci rile comise faţă ou un Român de oătră po­

cisc! D-ta scil, că la plecarea d-tale ţi-am să-l ducă şi pe Francisc. In Peşta lui Fran­ cari jidovul îl lăsa să-i câştige în cărţi, cise" îl întimpinâ Aron, „sunt lucruri fârte
dat ultimul rest din arândă. Fiind-că însă cisc îi plăcea mai bine, decât în Viena, înainte de plecare; El sosi pe neaşteptate importante, despre cari trebue să vorbim.
casa d-tale aprope nu-i încărcată cu datorii dâr şi banii se cheltuiau mai repede, decât şi găsi pe Aron Israel, pe Rebeca şi pe Ocupă loc".
eu tot v’aşl trimite bani. însă nu am. Dâcă în Yiena. La începutul lui Ianuar Francisc Sura, frumâsa Sură, cu ochii negri şi cu
„Şi eu am lucruri importante de vorbit
vrei bani, să te duci la Pesta. Isac Ben- nu mai avea, decât atâta cu cât să plă- părul negru şi cu faţa ca florile de măr,
cu d-vâstră" răspunse Francisc, lâsându-se
gold tot-deuna are bani. I-am scris să-ţi tâscâ drumul pănă la Hurca. şedend la masa încărcată şi ospătându-se
pe un scaun. M’am săturat de vagabondat.
împrumute, cât vei cere. Mergi aşa-dât la Francisc voia să se ducă acum acasă. împreună cu Jacob Gold junior. Yrâu să rămân acasă şi se mă însor. Un-
Pesta şi spune din partea mea complimente „Acuma d-le Francisc, când încep Nobila păreche serba tocmai logodna de-i Sura?
lui Isac Bengold". câşlegile, acum să te duci în satul acela frumâsei Sura cu Jacob Gold junior. So­
„Unde să fie fiica mea? S’a dus înapoi
Oe era de făcut? Se duse la Pesta. plin de zăpadă?" îl întrebă Isac Bengold sirea lui Francisc îi făcu pe toţi să încre-
în institut, răspunse Aron, luând loc lângă
Iacob Gk)ld ii împrumuta pentru călătorie şi adăogâ în ton linguşitor: „Abia de acuma menâscă. Aron Israel fu cel dintâiii, care
Francisc. „Vrei să te însori ? Poţi să te
o sută de fiorini. în Pesta fu primit de o să petreci bine. Dâcă ai nevoie de bani, se reculese, se scula şi îi întinse lui Fran­
însori, dâr mai întâiă trebue să regulăm
Isac Beugold tot aşa cu braţele deschise, să-mi spui mie, că eu îţi dau cât vrei". cisc mâna (Ţcend: „Bine ai venit, domnule
afaceri importante. Tinărul Gold a fost
cum fusese şi în Yiena de Jacob Gold. Şi Francisc rămase, iscăli ârăşî la no­ Francisc. Ne găsesc! tocmai la o mică
aici şi cerea dela mine dâuă mii de fiorini
A doua di se duse Isac Bengold cu. tar o hârtie pentru o miie de fiorini şi serbare. Domnul Jacob Gold junior ne-a
pe cari ţi-i-a împrumutat Isac Bengold".
Francisc la un notar. Acolo iscăli el o primi ârăşî numai opt sute: „Cele două visitat pe^ neaşteptate. El plâcă astăcŢ
hârtie — Isac Bengold îi (jicea obligaţie — sute erau cheltuell şi procente". ârăşî — şi noi serbăm plecarea lui. Pof­ „Cum au ajuns obligaţiile în mânile
şi căpăta dela Isac Beugold opt sute de Banii, pe cari i-a împrumutat Isac tim, şecjî în mijlocul nostru, este loc destul lui Jacob Gold ?“ întreba Francisc naiv.
fiorini în numerar. Bengold lui Francisc, nu erau banii lui, ci şi pentru d-ta“. „Oum au venit obligaţiile la Jacob
„Obligaţia sună pentru o miiă de fio­ ai lui Aron Israel, şi cele două hârtii is­ Francisc, obosit de plăcerile şi petre­ Gold?" repeta Aron întrebarea lui Fran­
11
rini cjise Isac Bengold. „A noua sută o călite de Francisc nu erau simple obligaţii, cerile cele multe, prin câte a trecut şi de cisc şi apoi continua: „Bengold avea ne­
trimit lui Jacob Gold la Yiena, âr a cjecea ci poliţe (cambii) în tâtă regula, numai călătoria, nu se aşe(jâ cu ei, <?i se duse la voie de parale, Gold avea parale, Gold i-a
11
merge pe cheltuell şi procente . diua plăţii era lăsată în alb. mâră şi durmi pănă diminâţa. dat lui Bengold parale şi Bengold i-a dat
Bunul Francisc nu mai întreba aşa Şi amendâuă poliţele erau bine păs­ A doua cŢ găsi numai pe Aron Israel lui Gold poliţele. Poliţele au scadenţa peste
mult ce să face cu cele două sute. El avea trate în casa lui Aron Israel. acasă. Rebeca, Sura şi Jacob Gold junior trei dile. Poliţele trebue plătite în trei (Ţie,
acum ârăşî bani, âr amabilul Isac Bengold După câşlegl se întârse Francisc la plecaseră. ori se vor intabula pe casă şi pe mâră.
era neobosit în căutarea de petreceri, unde Hurca cu câţl-va fiorini în buzunar, pe I „Bine, că te-ai întors, domnule Fran- Dâoă scil vr’o altă scăpare, spune-o".