Page 32 - 1901-09

Pagina 4. G-AZHTA TRANSILVANIEI. Nr. 199.—1901

liţia oraşului Oradia Mare. Toader Bungu, Corespondenţă din Arad. litioastrii dela uoi, cari ne fac de ruşine dului. Aceştia aveau să fiă mijlocitorii răs­
muncitor, în etate de 28 ani, trecea Sâm­ organisaţia de partid naţional. pândire; limbei maghiare printre Români.
Alegeri dietale. — Un Român de rea speranţă.—
băta trecută ou un car de lemne peste po­ Românii din oeroul Radnei, cred, că Şima însă a băgat în buzunar antici­
Şedinţa clubului comitatens român.
dul S-tului Ladislau. Poliţistul de pe pod nu se vor lăsa zăpăoiţl de vorbele seci şi paţiile primite dela ţăranii unguri diu Şân-
a prins frânele oailor şi îi strigă lui Bungu, Stând îu prâjma alegerilor dietale, can­ slabe ale lui Bocu şi vor rămânâ acasă îu dorf'alva, cărora le povestea, că uieî îu sînul
să se întârcă. Bungu, fiind grăbit, nu s’a didaţii la deputăţiă dia comitatul Aradului diua alegerii, fără să le pese, dâcă va cădâ maieei lor nu li-a mers mai bine oum le
întors, ci a dat biciu cailor. In cjiua ur- se frământă, ca să câştige voturile Româ­ tinerelul Boou, cel care dispune de „încre­ va merge în Canaauul din Biharia. După-ce
14
mătâre apoi a fost dus la poliţia şi acolo nilor, pe oarî pănă acuma nici că i-au băgat derea guvernului , cum dispun eu de a lui Şima a fugit în Amerioa, bieţii colonişti au
a fost băgat în o celulă, unde timp de în sâmă. Românii noştri sunt băgaţi în co­ Dalai-Lama din Tibet; Româuii din oeroul suflat în păsat şi acum au însărcinat nisoe
două ore a fost bătut ou rândul de vre-o 12 mitete mari şi miel, numai ca să adune vo­ Radna cred, că nu se vor face de rîs înain­ advocaţi din Seghedin, ca să facă o împă-
44
poliţişti şi călcat cu cişmele. Românul tanţi pentru „Măria Sa oandidatul la de­ tea neamului românesc, mergând pe cărări ciuială între ei şi între proprietarul moşiei
oel voinic de mai ’nainte a fost sdrobit cu putăţia. rărftoite şi nu vor lăsa să bă seduşi de Roheim Nâlhâu.
desăvîrşire. Abia s’a putut tîrî pănă la stă­ ErI, în 17 Sept. s’a ţinut în Arad în­ Sever Bocu, care e Român şi nu respec- Impâciuiala a şi succes, dâr fără oa
pânul său, oare a ohemat medicul pentru trunirea kossnth-iştilor, în care s’a candi­ tâză hotărîrile conferenţelor partidului nos­ ţăranii prostiţi de Şima să-şi mai vadă an­
a-i da visurn repertum. Bungu aoum zace dat şvabul Mtiller Kâroly, adv. La îatru- tru naţional! ticipaţiile cele însemnate.
în spital. nire au luat parte şi „Românii Gavrilette * De gândul de a mai rămână în Bi­
44
Mik!6s, ospătar în Arad, şi lânkovics Joi e săptămâna s’a ţinut în Arad o haria nici vorbă nu mai pote fi, de aoeea
Noul! coloniă. Oolonisările, de când
Gyorgy, membru în comitetul bănoei „Vic­ şedinţă a clubului comitatens român, adu­ Evreul Roheim, după cum aflu, dă acum
au îuoeput să dea fiasco oa întreprinderi de
44
toria . Liberalii de aici nu au mai oandi- nat de v.-preşedintele lui, Dr. Ioan Suoiu, tereole după alţi colonişti, cărora, dâcă sta­
maghiarisare, au început să fiă esploatate
dat pe faimosul Hieronymi Kâroly, oare tălmaciă la tribunal şi advocat. tul le va da bani împrumut, să le împartă
acum din punct de vedere comercial. Aşa
în iârnă fusese şi pe la episcopul Goldiş, După-cum aflu, părerea d-lui Suciu, moşia sa de 6000 jngăre.
ni-se scrie, că popa calvin din Fughi (Bi­
ba luase parte pe la vre-o câte-va întru­ oa să se pârăsâscâ pasivitatea, n’a aflat ră­ înşelătoria lui Şima, eşită numai acum
hor) a cumpărat câte-va sute de jughere
niri, oa să-şi asigure voturile. Fiind pără­ sunet în ciub, care a şi convenit asupra la ivâlă, speculaţiunile lui Piess Mor din
de pământ şi acuma caută colonişti, pe
sit, Hieronymi şl-a căutat alb cerc, âr în susţiuerii şi pe mai departe a abţinerii dela Arad, înşelătoriile unor agenţi de prin
sâma cărora să pâtă cere pe urmă dela
looul său, în întrunirea ţinută Duminecă fu alegerile dietale. Coresp. Bănat, âtă oeea-oa merge paralel cu acţiu­
stat case, biserică, şoâlă eto. Românii din
oundidat primarul oraşului, d-1 SalaczGyula, nea de colonisare.
congregaţiunea comitatului ar trebui să
despre oare se cjice, că e de origine Ro­ Că o astfel de acţiune n u v a a v â sfâr­
descopere gheşeftâriile, oe se fac cu ase­
mân din Giula, dâr aoum şl-a uitat de Coloniă prăpădită. şit bun, nu e lipsă să mai spun.
menea colonisărl.
nâmul său. La adunarea de oandidare a Dâr eeea-ce e de lipsă să spunem ne­
Esposiţiă de pome în Bistriţa. Sec­ luat parte, între alţii, şi d-1 Dr. Petru Opre, — 11 Septemvrie 1901. contenit este faptul, că guvernele maghiare
ţiunea societăţii agricole din Bistriţă a aran- adv. şi proprietar de soăldătâre în Arad. Oolonisările unii dineul le-au folosit, în loc să ajutore ţărănimea săracă, umblă
giat o esposiţiă de p6me îu dilele de 15, Dat fiind faptul, că mulţimea alegă­ ca să tragă folos din ele. TJiarele nâsbre după poteove de cai morţi şi după coloni-
16 şi 17 Septemvrie în edificiul industrial. torilor evrei ţine totdâuna leu oei dela pu­ au adus vre-o câte-va caşuri despre ghe- sărî, din cari numai d’aîde Roheim Na-
Esposiţiă acâsta a dat dovetjl de frumose tere, ales va fi Salacz Gyula. şeftăria, ce s’a fâont cu întemeiarea de co­ thâni ori Pless ori Şima au folos.
progrese în oultura pâmelor. lonii. Pressa maghiară şi îndeosebi miuis- Coresp.
*
teriulde agricultură mai bucuros tac, când
Mac-K-itlley, preşedintele Sbatelor-Unite Tocmai atjl mi-a succes să pun mâna
aud despre astfel de gheşeftării, ca astfel
americane, după cum am anunţat în n-rul pe o prostia, adecă „scrisore deschisă că- Corespondenta „Gazetei Transilvaniei".
să nu se oompromită acţiunea de maghia­
de Dumineoa trecută, a repausat în 4'ua tră alegătorii rornâDl din cercul Maria-
risme cu ajutorul oolonisărilor. Opatiţa, 16 Sept. 1901.
de 14 Septemvrie în urma rănilor provocate Radna . E iscălită „cu frâţâscă dragoste
44
44
Intr’un nr. al acestui preţuit diar de Onorată Redeciţiune! In cercul elec­
de cele două glonţe, ce au îutrat în corpul de Sever Bocu, „oatindat la depufcăţiă şi
44
acum vre-o 3 săptămâni, am fost desoris toral al Oiaoovei (Timiş) a candidat la de­
lui, mânate de mâna criminală a anarchis- pe vremuri fost comptabil la banca „Lipo-
sârtea coloniştilor din Szapâry-Liget, în putăţia fostul deputat Mayer Karoly şi
44
tnlui Czolgos. Medicii spun, că glânţele ar vana . Sorisârea e tipărită în „Tipografia
comitatul Aradului. Ministrul de agricultură, Schăfer Dezso, advocat şi mare proprietar
fi fost otrăvite. Mac-Kinley era în etate A. P. Barcianu , Arad, şi e datată din
44
44
după cum aflu din „Aradi Hirado de Luni în Detta, ambii cu program „liberai . Gel
14
de 57 de ani şi se bucura de mare popu­ Radna, 10 Sept. n. 1901.
săptămâna, a estnis un funcţionar dela di­ din urmă s’a retras şi parţisanii sei stau
laritate în America, de aici se esplică furia In acâstă sorisârea Sever Boou spune
recţia domeniilor statului din Arad, oa acesta acuma gură căscată.
ce se arată la popor în potriva anarchişti- între altele şi următârea năsbutiă:
să-şi culegă in formaţiuni la faţa locului. Aceste nu ne priveso. Insă Duminecă
lor. Pe unul l’a spânzurat mulţimea fără „Aveud deosebita onore a vorbi cu Funcţionarul s’a şi presentat în comuna în 15 Sept. n. înainte de amiadl, oând can­
ar însu-şl prim-ministrul Szell, dânsul mi-a
nici o judecată, âr o redacţiă a unui <Ţ Szapâry-Liget-şi a aflat, că de fapt au
spus, că ar dori să fiu eu ales, şi m’a asi­ didatul de deputat Mayer Karoly ou vr’o
anarchisb din New-york au dărîmat’o pănă
gurat atât dânsul, cât şi fişpenul Urban, emigrat unii din colonişti, nu însă 25 fa­ câţi-va şvăbenl îngâmfaţi din Detta a ple­
la pământ. Conform constituţiei americane,
acesta pe cuvântul său, că organele sale milii, câte susţineam pe basa informaţiei cat cu oăruţele înspre comuna românâscă
după mortea preşedintelui urmâza în scau­ vor fi oprite a cofteşi împotriva mea... (Ţarului „Temesvarer Zeitung , In ce pri-
44
nul său vice-preşedintele, care oonduoe afa­ Oând m’am decis a primi candidatura vesce emigraţiile puse în vedere, s’a consta­ Opatiţa, a face — vedl Dâmne — visităşi
cerile uniunei pănă la espirarea mandatu­ aoestui oerc, la acâsta m’a hotărît convin­ tat, că în Szapâry-Liget au umblat agenţi, a vorbi şi promite câte vercŢ şi uscate, au
lui. Mac-Kinley fusese ales în Novembre gerea, că în prima liniă interesele d-vâstră fost întâmpinaţi de Ioan PopovicI, fost în­
le serveso. Şi acâsta chiar în cadrul pro­ însă pănă acum nu li-au succes să trâcă văţător oonfesioual, acum în pensiune, cu
1900, prin urmare mai avea de guvernat
gramului politic al actualului guvern, pen­ coloniştii în Amerioa. — După informaţiu- aşa vorbire, de te-ai fi putut lua cu manila
pănă la 4 Martie 1905. Vice-preşedintele
tru a vă servi cu atât mai cu folos, ou oât nile primite dela un fruntaş din numita ' de oap. El clise între altele, oă oel ce vo-
devenit acum preşedinte se chemă Th. apropierea mea de cercurile conducătâre comună, coloniştii totuşi vor pleoa în cu­
BoosevtU şi e îu etate de 43 ani. este mai mare (!!) esce, să pâte şi oonvinge la casa comuuală
rând în America. despre bunătăţile făoute nouă de Mayer în
In acâstă înfăţişare a lucrului, constat,
In prăvălia G. I. Erenrie, strada oă între mine şi coutra-oandidatul meu deo­ Colonia din oomuuele Susturugiu şi oei cinci ani aspiraţi. La aoesGe. onvinte un
Hirsoher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai sebiri prinoipale nu sunt; dâcă cu tâte Almaş din comitatul Bihorului, încă e în ţăran a strigăt: „zalâge avem acolo . Pof­
44
bun oaşcavai de munte cu preţul oe! mai astea veţi vedâ oorteşind 6menl de si ad­ ajun de a emigra. La întemeiarea ei a lu­ tim dascăl, oare dela ţăranii năcăjiţi în
eftin, en gros şi eu detail; clinic sosesoe ministraţiei oontra mea, să sciţi, că vor să
transport de struguri, pepeni verdl, galbeni, mă dobore, numai pentru-că simt Român . crat Sima Ferenoz, vestitul deputat maghiar, decurs de 26—28 ani a primit plată.
44
Tuerchestan, Cantalupi, Icrie negre moi care după-ce a înşelat băncile de prin Sen- Acuma v i n e să-i seducă, ba îî îndâmnă tot
nrâspete, bon întreg, 1 klgr. 11 fl., 1 deoa Aşa cuvintâză Sever Bocu, prin ros­ tes, s’a însoţit ou evreul Roheim Nâthân, mai mult la rătăcire. Numitul dascăl a agă­
12 or. tul sorisârei sale adjustată ou tâte terti­ pe a cărui moşia diu Şuşturugiu au aşeclat ţat şi un stâg pe cnsa-i proprie ou inscrip­
purile, de care sunt capabili o sâmă depo- colonişti maghiari din comitatul Ciongra- ţia „Eljen Mayer Karoly".
Francisc nu scia altă scăpare. El se fiorinî, ci numai două-decl, ba şi cincî- nul, „el dice, că nu dă pe frumosa Sura tăjelul îi aduse lui Francisc o hârtiă. Fran­
scula şi voia să plece. spre-dece: N’am bani gata", îi răspundea de nevastă unui beţivan . cisc o rupse în bucăţi şi o aruncă la pi-
44
Aron îl sili să se aşecje ârăşl pe scaun el, când cerea mai mult. Francisc se ridica şi merse cu paşi ciorele vâtăjelului.
şi vorbi serios, forte serios: „Mai stai d-le Ou aşa puţini bani, Francisc nu pu­ şovăitori spre sala de dans. în acel mo­ Peste o lună casa şi moră, proprie­
Francisc. Noi mai avem de discutat câte tea călători departe. El umbla deci numai ment voia să între şi Aron în odaie. Fran­ tatea lui Francisc Horac fură licitate. La
ceva. Arânda pe patru ani ai luat’o deja; prin cârciumile din satele vecine şi adese-ori cisc îl apucă de braţ şi bâlbăi: „Este ade­ licitaţie s’a presentat un singur ofertant:
arânda merge însă înainte încă pe un an îl aduceau flăcăii de ţăran la moră, mort vărat, ce spun ţăranii, că nu-mî mai daţi Jacob Gold junior. Amândouă acaretele ’i
şi nu pot să te las un an întreg fără bani. de beat. pe Sura de nevastă? 44 se judecară lui cu preţul de patru mii fio­
Eu vrâu să-ţi dau bani de buzunar în fie­ Oel din urmă dintre Horăcescî ajun­ „Erăşl te-ai îmbătat, ca un porc, du-te rini. Cumpărătorul însă nu era Jacob Gold
care lună; în fie-care lună, să dicem patru- sese un beţiv ordinar, âr Aron şi Rebeca acasă , răspunse Aron şi-l împinse pe Fran­ junior, ci Aron Israel.
44
clecl de fiorini» Acesta face într’un an, să Israel se bucurau forte de acâsta. cisc la o parte. A doua cŢ după lieitaţiă au scos ca­
dicem einol sute de fiorini. Pe aceştia îi Din când în când îi venia dor şi în­ Francisc puse mâna în pieptul lui davrul lui Francisc din pârâul morii.
adăogăm la cele două mii de fiorini şi in­ treba de Sura. Avea de gând să se însore. Aron şi strigă: „Ce? Eu porc? Spune ji­ Ultimul Horac era mort.
tabulăm pe casă două mii, pe moră cinci Nobila păreche îl amâna de pe o di dane când ne cununăm cu Sura ? Dâcă nu în Hurca se stabilise un jidov. în
sute. Astfel am regulat totul şi un an în­ pe alta, âr flăcăii de ţăran, în vârsta lui, ne cununăm în curând, te gonesc din casă !“ casa ce aparţinuse din timpuri vechi fami-
44
treg avem linişte . îl năcăjiau din di în di mai mult întreb ân- Aron se smânci din manile lui şi miliei Horac, astăcll şade jidovul Aron
„N’am nevoie de atâta. De acuma nu du-1: „Ei Frantz, când se botâză Sura? sbiera: „Tu mă vei goni din casă? Tu be­ Israel şi cumpără în fie-care an câte-va
44
voifi. mai face călătorii aşa lungi . Oând te însori cu Evreica botezată? 44 ţivane şi calicule ! Eu te voih goni pe tine. fălci de pământ. Dâcă merge aşa înainte,
„Ei bine, atunci vei face economii. Aşa merseră lucrurile pănă la hram. Eu pe tine!“ întrăga comună Hurca va fi a lui, el va
Şi asta-i bună. Mâne mergem aşa-dâr la în birtul comunal era musică şi dans. în Francisc se aruncă asupra jidanului fi om bogat, âr ţăranii din Hurca —
44
judecătorie şi tranşăm totul replica Aron sala de dans petrecea tineretul din sat. în ca un nebun, îl apucă de gât şi strigă: cerşitorl.
Israel şi se ridica. odaia de alături şedeau ţăranii cu dare de „Cum? Eu beţivan? Eu calic? 44 Jacob Gold junior trăiespe cu frumosa
A doua cŢ s’a regulat totul. In sar­ mână. Francisc şedea şi el cu dânşii. Ţăranii săriră şi-i despărţiră şi-l du­ sa Sura iărna în Yiena pe Ringstrasse, vara
cina casei se intabula trei mii cinci sute „Este adevărat, Francisc întreba un seră pe Francisc la mâră. în — Yoslau.
44
de fiorini, în a morii cinci sute. Atâta va­ ţăran , „este adevărat, că nu te mai însori ?“ încă nu se sfârşise dansul şi Aron Săracă Hurcă, săracă Vienă, sărac
lorau acaretele. „Cine o spune asta? răspunse Fran­ Israel poruncî să pună caii la căruţă. El Yoslau!
44
Aron Israel se ţinea de propunerea lui cisc, care era deja cam ameţit. se duse la judecătorie să câră lieitaţiă („D. V“.) Oniţă.
Francisc şi nu-i dădu câte patru-decl de „însuşi Aron o spune răspunse ţăra­ pe casă şi pe moră. După câte-va cl9e vă-
44