Page 33 - 1901-09

Nr. 199.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

La primire dintre alegători numai eei Simţind noi Panciovenii din ce în ce 8CIR1 ULTIME. , provenite din raporturi esteriore,
slabi de înger oa Cornelie iui Căldare, Ni- tot mai mult lipsa unei instituţiunl, care parte din causa timpurilor critice,
oolae lui Jauou şi alţii de pănura lor au să facă posibilă poporului nostru român de Lugoşiu, 20 Septemvrie (Teleg încât şi dispariţia lor, pare a fi nu­
luat parte. Sfcăgurî unguresol s’au văijut pe aici şi eventual şi jur, câştigarea cu uşu­ part. a „Gaz. Trans.“). In şedinţa mai o ceştiune de scurt timp. Ba ce
casa neguţătorului Yaleriu Jivan, fecior de rinţă de eunoscinţe folositore, şi cugetând, congregaţiunei comitetului Caraş-Se- e mai trist, este, că denşii cei mai
popă, a cărui soţiă e nepdta arehimandri- că golul acesta s’ar pute umplea mai bine verin, convocată pe (fiua astăcji mulţi par a fi perdut orî-ce speranţă
tului Filaret Muşte, - apoi pe casele celor şi mai potrivit prin crearea unei biblioteci pentru comunicarea prea înaltului de îndreptare.
dintâiă numiţi. 6re-şl care, am decis înfiinţarea unei bi­ rescript relativ la alegeri, Dr. Dobrin Datori suntem cu toţii mari şi
Tot în acea 4 d. a. deputatul Mayer blioteci paroehiale. face declaraţiunea, prin care anunţă mici, să ne interesăm de sortea lor
1
a yisitat; şi alte comune. In Detta l’a în­ însemnătatea bibliotecilor în genere pasivitatea Românilor. Declaraţiunea — să vedem cine au fost denşii odi-
tâmpinat preotul Alesandru Luohiol. este peste tot cunoscută, dâr mai vârtos este semnată de domnii Dr. Dobrin. nioră, ce rol au avut denşii între
Şi mai ceva. In 8 Sept. n. a fost în cunoscute, şi credem şi de apreciat sunt Dr. Jurca, Vasile Jur ca, Dr. Petrovici, Români şi în traficul şi bogăţia aces­
Ciaoova oonfereuţâ a partidei lui Mayer, folosele, cari din înfiinţarea acestora şi re- Guriolan Brediceanu, Dr. George Popo- tor ţări, şi decă este bine să-i lăsăm
sultă. Ţinem a observa la acest loc, că aces­ vicî, Simeon Blajovan, Coriolan Birescu, să dispară cu una cu două ca mulţi
la care a luat parte şi învăţătorul Ioan
PopovicI, dâr fiind-că n’a căpătat acolo tei biblioteci, — cu considerare la împre­ Titu Haţeg, Dr. Isidor Pop, Nicolae alţii înaintea lor?!
papricaş, a luat parasolul său cel roşu pe jurările estraordinare din loc şi jur — i-s’a Birescu. După-ce d-1 Brediceanu mo- în Principate erau republicele Vrali­
umăr, şi s’a grăbit eătră oa iă. Ruşine! destinat ori pote chiar predestinat o mi­ tiveză declaraţia de pasivitate in cei în Muntenia, Tigheciul şi Câmpul-Lung
c
siune cultural-naţională specială. termini energici, acâsta se alătură
Grănicerul călăor. în Moldova, populate, de mari cultivatori
Lipsindu-ne necesarele mijloce proprii, la protocol.
de oi, cari se bucurau de o estinsă auto­
apelăm prin acâsta cu totă căldura la bu­ Vitry, 20 Septemvrie. Părecliea nomie; în Transilvania erau locuitori ro­
năvoinţa şi marinimositatea on. domni au­ imperială rusâscă a asistat la mane­ mâni din cneziatul dela Brescu şi Poiana
Ilasi tori şi editori, precum şi la on. nostre li­ vre, după cari s’a dat un prânc}, la sărată şi de pe apa Buzăului, apoi cei din
1 Sept. 1901. brării, ca prin donaţiunl de diferite scrieri care între Loubet şi Ţar s’au schim­ domeniul Branului, mocanii secelenî şi co-
să binevoeseă a ne ajuta întru ajungerea bat toaste cordiale. De aici părechea
în frumosa şi sânta sărbâtore a Ad. libaşii dela pasul Branului, şi diferite sate
scopului propus. imperială a plecat la Rennes.
Preac. Yerg. Maria inteligenţa română din din districtul Făgăraşului, locuitorii scau­
Marinimosele donaţiunl, rugăm a se Pretoria, 20 Septemvrie. Englesii
jurul Gurghiului îşi arangiâ petrecerea sa nului filial Talmaciu şi Selişte şi ai Om-
adresa on. oficiu parochial gr. or. român s’au ciocnit cu Burii lângă Utrecht
în sala hotelului „Pomul verde din Gur- laşului, apoi cei dela Haţeg şi din Banat
din loc. şi au suferit o înfrângere totală. Burii
u
ghiu . Petrecerea afost peste aşteptarea co­ cu universităţile şi cneziatele lor, cari se
Panciova, din şedinţa comitetului jubilâză. îndeletniceau cu cultura oilor şi se bucu­
mitetului arangiator de cercetată; a decurs
în cea mai mare ordine şi linişte, începând parochial gr. or. român, ţinută la 29 Iulie rau de o autonomie mai mare sâu mai
(11 August) 1901. 0 ramură do prodncţiune şi
dela 8 ore sâra pănă în cjorl de 4b când mică, şi în mare parte erau tot mari cul­
participanţii se* împrăsciară pe la cuarti- Iancu Cerbu, Georg-e Hasau, avuţiă naţională. tivatori de oi, pe cari le ţineau parte în
Tele lor, ducând cea mai viuă satisfacţiune. preot ort. român. preşedinte ad-hoc. Transilvania, parte în principate seu în
Nic. Ţinţariu, interiorul Turciei. Pănă în rlilele nostre
Laudă şi mulţămite sincere să esprimă SVlarii economi de oi şi viitorul ior.
not. com. parochial. mocanii secelenî şi ţuţuienii dela Reşinarî
şi pe cale diaristică din partea comitetului ' __________ .; j
Fie-care popor, care se respectă
arangiator stimaţilor participanţi din Gur- pe sine, este dator de a-şî cultiva nu şi Selişte cutreerau ţările cu oile şi tur­
gbiu; din vecinătatea Gurghiului cu durere Dare de semâ şi mulţămitâ publica. numai limba sa proprie, ci şi obi­ mele lor: Principatele dunărene, apoi d’aci
numai unora, apoi celor din depărtare cu ajungeau când în Basarabia şi Crimea,
Subscrişii ne ţinem de plăcută dato- ceiurile şi deprinderile sale strămo­ când treceau Dunărea în Bulgaria, Ru-
deosebire, cari nu au întârdiat a satisface
rinţă e raporta în câte-va cuvinte despre şesc! neschimbate, în interesul con-
dorinţii nbstre, onorându-ne cu presenţa lor. succesul moral şi material al petrecerei de servărei proprii. Cel ce nu scie se melia, vărau prin munţii Balcani şi une-ori
Am dis mai înainte: din vecinătatea vară, arangiată cu ocasiunea adunării cer- aprecieze şi nu ţine la obiceiurile şi ajungeau şi prin Macedonia şi Pelopones.
cuale a despărţământului XY al „Asocia- Instituţiunea vătafilor peste păstori şi a
•Gurghiului cu durere numai unora. Ore
ţiunii la 21 Iulie a. c. în Mociu. deprinderile părinţilor şi străbunilor judilor de plaiuri, cari avâu să decidă tdte
u
de ce ? Răspunsul cred că ori şi cine şi-l
Petrecerea atât în ce privesce partea sei, cari l’au crescut şi făcut aceea litigiile şi delictele iscate între ciobani,
închipue, nu e de lipsă ca eu să răspund.
morală, cât şi materială, a succes peste ce este, acela nu merită stima ome- când erau sus pe munte, s’a menţinut în
Totuşi spre uşurarea prea stimaţilor ceti­ aşteptare, ceea-ce ne-au îmbucurat cu atât nilor de bine şi nici compătimire nu vigore pănă pe la anul 1852. Contribuţia
tori, voiţi atinge în cât-va răspunsul. mai mult, căci acâsta este abia a doua con­ găsesce, ca şi soldatul, care aruncă
venire de soiul acesta în acâstă parte a ce o plăteau ei cătră stat se numea Quin-
E fapt, că inteliginţa română din ve- g-rma din mână, înainte de a se fi
Câmpiei. quagesimă. Perceperea quinquagesimei este
vecinătatea Gurghiului numai în minoritate folosit de ea, şi se dă prins la duşman.
Cu ocasiunea acestei petreceri s’a în- regulată prin decisiunile art. XII din legea
s’a representat la petrecerea nostră. Ansă Chiar şi când unele s6u altele
cassat, — parte sera la cassă, parte prin camerei (dietei) transilvane ţinute la Turda
la acâsta a dat diferinţa ce esistă între noi poştă, — suma de 349 corone. Spesele îm­ din deprinderile vechi, erecfite din în anul 1548. După 25 oi să dea o oie fă­
Românii, care durere şi la astfel de oca- preunate cu arangiarea a fost de 151 cor. moşi şi strămoşi nu se pot menţine,
tată cu mielul ei;, după 50 oi, se dea o
siunî să ia în vedere din partea unora. 80 bani, resultând astfel un venit curat de decât cu greu şi pote cu pagubă,
197 cor. 20 bani. oie fătată cu mielul ei şi o mioră de un
Scopul petrecerei ndstre a fost filan­ datori suntem se încercăm totul, de an 1; după 75 de oi, câte două oi cu mieii
Acest venit curat s’a predat deja des-
tropic. „Cumpărarea mai multor manuale o parte pentru a-le menţine cât mai
tinafiunei sale, anume: 98 cor. 60 bani des­ lor şi o mioră, âră după 100 de oi erăşî
şi recuisite de şcolă şi distribuirea acelora părţământului şi alte 98 cor. 60 bani bise- mult în vigbre, de altă parte pentru câte 2 qî cu mieii lor şi o midră, unde
u
“băieţilor săraci şi orfanî . Aceste manuale ricei române gr. or. nou edificată din loc. a căuta se le îmbunătăţim şi des- însă nu se găseau nici 20 de oi, acolo se
şi recuisite s’au împărţit între membrii co­ Cu acâstă ocasiune au binevoit a su- voltăm, punendu-le în legătură şi plătea de fie-care oie câte doi dinari. De-
mitetului aranjator, ca să le distribue băie­ pra solvi Prea Stimaţii Domni: Ioan Mol- consonanţă cu progresul şi cerinţele asemenea şi când numărul lor era mai
ţilor acelor şcole, la cari unii dintre membrii dovan, protopop 4 cor., Teofil Hossu, ins­ timpului present, şi conformându-ne mare de 25 de 50, de 75 şi 100 pentru
pector reg. în pensiune 6 cor., Ioan Dan,
funcţionâză ca învăţători. cererilor pieţei şi .consumatorilor. cele pe treceau peste acest număr se
medic 6 cor., Dr. Gavriil Tripon, advocat
Suprasolvirî s’au făcut din partea On. 2 cor., Grigore Bozac, proprietar 4 cor., Vedem acjî, că una din cele mai plătia câte doi dinari de fie-care oie mai
Domn Gregoriu Nicora, preot gr. or. în Alexandru Lupan, preot 2 cor., Ioan Go- vechi ocupaţium a poporului nostru mult.
Ibanescî 1 cor. 60 bani, Isidor Harşan, fo­ dolan, notar 2- cor., Teodor Ciortea, adm. este in timpul de faţă supusă la grele în aceste centre românesc! neaoşe
ppesc 2 cor., Dionisin Simon, proprietar 6
restier, Hodac 1 cor. 80 bani, Dumitru Cio- încercări, d’a fi seu d’a nu fi, mai şi republice mai mult seu mai puţin auto­
cor., Dr. Eugen Bran, adv. 6 cor., familia
loca, docente, Ercea 40 bani, Nicolau Ro- Caliani 2 cor., E. Moga, proprietar 3 cor., mult -Ţ- înţelegem cultura vitelor nome, erau marii, cultivatori de vite în
tariu şi Ioan Donea, proprietari în Gur- Vaier Pop, notar 2 cor., Yaleriu Rus, preot mărunte şi esistenţa marilor cultiva­ special de oi, cari aveau turme numărose
.ghiu câte 60 bani. 2 cor., Ioan Leoca, proprietar 6 cor., Ioan tori de oi este pusă în joc. şi stânî proprii, der ţineau pe lângă ele
A. Hopărteau, preot 2 cor., Nicolae Vulc, pro­ Cultura vitelor mari şi mărunte şi ciredl întregi de vite cornute şi aveau
prietar 6 cor., Simeon Ciuca. preot 2 cor., şi păstoria era ocupaţiunea de pre- şi herghelii de caj., pe care ’i cresceau în
Ioan Bozac, preot 2 cor., Dr. I. Uilăcan,
dilecţiune a poporului român dela stare aprdpe sălbatică şi semi-sălbatică.
A p e l u r i . medic 2 cor., Gââl Jeno, protopretore 4 cor.,
Mihail Simon, proprietar 2 cor., Ioan Pe- însăşi originea sa. Afară de cultura Bogătaşii dintre Mocanii secelenî aveu câte
în urma trăsnetului din 22 Iulie a. c. tean, preot 1 cor., A. Viciu, învăţ. 1 cor., vitelor in legătură cu plugăria, erau 2—5—10—20 mii de oi, sute de cai şi mai
1
fiind stricat turnul, ba şi întreg edificiul Basiliu Şuteu, preot 1 cor., V. Popp, preot regiuni întregi în ţările locuite de multe sute de capete de vite cornute.
Sf. Biserici române gr. or. din Crizbav, s’a 1 cor., Emil Pop, preot 1 cor., Dr. Deli, Români, unde păstoria şi cultura vi­ Aşedămintele şi inştituţiunile, lor păs-
medic 1 cor., Deli, teatralist 1 cor.
simţit necesitatea de a da spre reparare telor în mare număr, era unica ocu- torale sunt străvechi seculare. împăraţii
Au binevoit a contribui: Văd. Ana
.acea Sf. Biserică. paţiune a locuitorilor şi singurul îs- Austriei intervin în favdrea mocanilor în
German, preotâsă 4 cor., Dr. George Si­
Suma de lipsă s’a statorit în 3,000 mon, adv. 2 cor., Dr. Erdodi, medio 2 cor., vor de venit al lor şi obştea locui­ tratatele lor de pace cu Sultanii Turciei:
■corone. >u ei Simeon Colcer; v.-protopop 4 cor., Traian torilor erau păstori. Aceştia erau în pacea dela Carlovitz şi Passarovitz 1718,
Raţiu, contabil 2 cor., Elise Budacher 2 cor. omeni cu frumosa stare materială, în cea dela Adrianopol 1829, de sigur în
Biserica nostră din Grizbav e însă
aprope săracă, credincioşii sunt în număr Primâscă deci şi pe acâstă cale, cele şi^cpnstituiau o ramură puternică şi urma altor asedăminte mai vechi, cari se
neînsemnat şi cu puţină dare de mână. De mai sincere mulţămite toţi binevoitorii par­ independentă a poporului român, ne­ pot urmări şi sub George Racoţi I prin­
aceea apelăm la marinimositatea P. T. D- ticipanţi şi suprasolvitorî, cari cu toţi au supuse altor nemuri pănă târc|iu. cipele Transilvaniei şi Matei Basarab al
contribuit la ajungerea acestui succes mo­ Acfi însă cele mai multe seminţii Munteniei, ca ei să potă păşuna pe lângă
vostră, cât şi în cercul cunoscuţilor, să bine­
ral şi material atât de strălucit. şi nemuri de mari păstori s’au stins o tacsă minimă de cap de oie pe tdte
voiţi a stărui de a ne întinde mâna de aju­
tor la repararea acelei Sf. Biserici. Mociu, la 6 Septemvre 1901. şi au dispărut cu totul, unii perfien- moşiile statului şi monăstirescî.
Ofertele marinimose se vor chita pe Simeon Cinca, Ioan Bozacu, du-şî turmele şi averea, alţii dati- Pretutindeni ei aveau trecerea liberă
controlor. cassar. nele şi obiceiurile părăsindu-şi-le ei dintr’o ţeră într’alta şi pentru hrana oilor
cale Ziaristică şi ne rugăm să se trimită
singuri de bună-voie, alţii ş’au per- lor în călătorie le era deschis un drum de
la adresa subscrisului. — Cola de subscripţie L i t e r a t u r ă .
să binevoiţi a-o reînapoia la ori-ce oas, dut limba şi portul şi s’au assimilat câte 15 stânginî lărgime, numit drumul
u
pănă la 10 Octomvre a. c. A apărut „Cartea s6crelor de Ma- altor nemuri, încât numai după nume oilor, fără de nici o despăgubire cătră
rion, o broşură hszliă de 128 pagini, ou- ori din istorie seim de ei. stăpânii moşiilor, decă ei nu causau aces­
Crizbav, (Brassd m.), 14 Sept. 1901. p iu4ând peste 50 de poesii la adresa sâ- Au rămas neştirbite pănă în (fi­ tora pagube vedite.
r
In numele comitetului parochial: crelor. Broşura ofere lectură fârte plăcută, lele nbstre două triburi de Români Cei mai mulţi dintre ei sunt proprie­
mai ales pentru gineri. „Cartea sâcrelb'r
11
Ioan Schiopu, se pâte procura şi dela Tipografia „A. ca mari cultivatori de oi — mocanii tarii turmelor călătore şi mai puţin ai ce­
par o ch adm. M.ureşianu în Braşov cu preţul de 1 cor. şi ţuţuienii — cari în timpul de faţă lor băştinaşe, care le ţineau la satele şi
u
plus 5 bani porto. lupta şi ei cu mari greutăţi — parte pe hotarele şi munţii lor proprii.