Page 34 - 1901-09

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 199.—1901.

Rassele de oi cultivate de mocanii zăpada este prea mare orî cu poleiţi pe unde păşunâză diua şi ndptea, trecând de Când norii sunt mici, risipiţi pe cer,
secelenî, der şi de cei dela Tulgheş, Ghi- ea? Oătră finea lui Februarie, când a în­ pe o moşie pe alta, cu învoială şi fără în­ asămămându-se cu fulgi de lână seu cu pene
meş, Covasna, Brescu, Poiana-Sărată etc., ceput a se topi şi duce zăpada, şi pretu- voială tindend tdte spre Baltă. Dăcă vara ce sbor (cirrus), ei sunt de multe orî for­
2
sunt ţigăi albe şi negre cam / din con­ tindenea dă colţul ierbii şi se apropie fă­ a fost bună, sterpele, cârlanii şi berbecii
3 maţi de părticele mici de ghiaţă şi aduc o
tingentul turmelor şi stânilor, apoi puţine tatul oilor, turmele ’şî părăsesc locul lor scobor grase dela munte, nu însă mănză- schimbare de timp. Aceşti nori sunt forte
oi stogoşe seu stogomane şi mai puţine de iernatic, une-orî mai târdiu numai pe rile, care au fost mulse tdtă vara de câte sus (8000 m.) Gând norii se grămădesc ca
oi ţurcane seu bârsane şi câte-va capre, la Sânziene şi se trec la câmp, pentru a 2—3-ori pe di. Ele trebue să prindă ceva nisce munţi seu ca stîncl superpuse (cnmu-
er ţuţuienii dela Reşinarî, Selişte, Poiana închiria fen suficient orî cositură de meiu, putere la câmp înainte de a da ierna peste lus), când ei sunt mai numeroşi sera, să te
etc., au numai oi ţurcane albe seine şi pentru timpul cât ţine fătatul oilor, şi să ele, şi înainte de a se desvolta prea tare aştepţi la ploie seu la furtună. Când stra­
negre şi prea puţine ţigăi. Afară de oi pe găsescă ceva adăpost contra intemperiilor mielul în ele, fiind deja tdte burtdse. turile de nori limitate de linii orisontale
•'/ . .■ . .. ;rr-1v . > o. h.’C o: ■
lângă fîe-care turmă şi târlă se mai gă­ pentru cele fătate cu mieii lor, în cas dăcă (stratus), cari se văd de obiceiu la răsări­
Acestea sunt obiceiurile mocanilor
sesc un număr 6re-care de cai, câţî-va s’ar schimba vremea şi le-ar surprinde cri­ tul seu la apusul sorelui, urmâză direcţiuni
noştri de astădî, rămase de sute de ani
măgari orî catâri, pentru purtarea calaba- văţul, şi când nu s’au provedut cu fân opuse, poţi să te aştepţi la o schimbare
la denşiî în vigdre, acelea erau în tocmai
licului şi a utensiliilor stânei, une-orî şi deja din vară chiar în Baltă, orî în satele de timp. Când norii sunt jos, de colore ce­
în vigdre şi la ceialalţî români din Tran­
câţi-va cai petroşî de munte, apoi cânii de pe malurile Dunărei seu a Borcei. Dăcă nuşie, fără formă caracteristică (nimbus),
silvania, şi Ungaria. în învoelile Români­
de oi în număr mare şi la stână mai sunt timpul este frumos şi cald, oile cu mieii dânşii se transformă des în ploie sâu în ză­
lor din părţile Beiuşului făcute cu capi­
şi câţî-va porci pentru utilisarea rămăşi­ cei crudî încă umblă afară la păşune; în padă. Norii cu contururi pronunţate şi eşiţî,
tolul episcopiei catolice de Orade dela
ţelor laptelui şi ale mâncărilor. . orî-ce cas mişcarea din localitate nu mai anunţă ploia, pe când norii având o formă
1374 se elice, că Românii continuă si acum
Locuitorii mijlocaşi şi codaşi din sate, este posibilă pănă ce nu s’au întărit mieii viaţa lor nomadă după obiceiurile străvechi nepronunţată, sunt un semn de timp fru­
cari au mai puţine oi, se associeză mai încâtva. şi originale ale lor, şi pentru a pasce pe mos. Norii venind dela mladă-di, şi schim­
mulţi la olaltă pentru închirierea de munţi După terminarea fătatului oilor şi domeniile aceluia, ei sunt obligaţi să dea bând des direcţiunea, anunţă ploia.
şi păşuni dela proprietari şi pentru forma­ întărirea mieilor, turmele se pun erăşi în fie-care la Rusalii dijma din oi în loc de Ceţa. Câţa se formâză în atmosferă
rea stânilor, er bogătaşii ’şî au stânele lor mişcare, căci păşunatul în ogorele şi ţari­ quinquagesimă, apoi la Sf. Măria mică, de câte-orl aburi de apă se găsesc la tem­
proprii cu mai multe turme şi cârduri nile destinate culturilor de primăvară se când se fac stânile, câte o oie de fie-care peratură superioră aceleia din aerul, în care
mari de oi de tot felul, şi oile lor sunt strimteză pe di ce trece mai tare, şi ele tîrlă, şi prin luna lui Decemvre dijma din se află.
mai tot-deuna călătore. nu mai pot găsi la câmp hrana necesară. porci. Chinezii au să strîngă dijma din oi Ceţa e de aceeaşi natură ca şi norii.
Turmele de oi călătore stau sub în­ Mieii cei mai mulţi cum şi cei mici, fă­ şi din porci după convenţiunea făcută, şi Când câţa stă pe munţi, se întinde şi să-
grijirea şi răspunderea scuturului, care ’şî taţi în urmă, se vînd toţi la oraşul din ei sunt scutiţi de ea pentru persdna şi lasă în jos, e de prevăzut, că va ploua în
are şi el oile sale proprii în ale stăpânului, apropiere, ăr cei ce se ţin de prăsilă merg averea lor, der denşiî au să dea fie-care curând, Când câţa se ridică şi se risipesce,
der este scutit de orî-ce plată orî tacsă la olaltă cu mumele lor la păşune şi în e de prevăcjut un timp frumos. Câţa abon-
pe an câte o jumătate de pănură o pă­
pentru vară şi iernă şi, ca să îngrijăscă călătorie spre locul de văratec, care nu tură de şea şi câte un caş, apoi toţi Ro­ dentă la nord şi nord-vest, anunţă timp
mai bine de ele are dreptul să ţină şi el pdte fi decât muntele Bărăganului; mai mânii să dea în fie-care an la olaltă câte- frumos, ploie, dâcă ea domină la sud şi
un număr ore-care de oi; de asemenea rar rămân la câmp pe vre-o moşie ca să un cal. sud-vest.
au oi fie-care din ciobani şi păcurari, der pască pe ogorele sterpe, orî chiar în Baltă. Ploia. Dâcă plouă după un timp lim­
Apoi Ferdinand I ca rege al Unga­
lor le rămâne numai' capetele, lâna şi lap­ Deja în drumul lor spre văratec oile a pede dela 4 la 9 ore diminâţa, sârele stră-
riei în 1564 ia măsurî^energice, ca mocanii
tele le ia însă stăpânul în favorul său pen­ căror miei au pierit, orî că au fost vîn- lucesce de obicei înainte de 12; dâcă plâia
şi alţii să nu mai potă dosi şi trece cu
tru ţinere. In stână este baciul, care este duţî se mulg în continuu de câte 2-ori pe începe pe un timp întunecos sâra va ploua
turmele lor dintr’o ţeră în alta pe timpul
mai mare şi conduce mulsul oilor şi fa­ di, şi din produsul laptelui eventual şi cu şi a doua di.
recensământului oilor şi nici a-şî părăsi
bricarea brânzei şi a caşcavalului, urdei darea de miei se întimpină cheltuelile de Rouă. Dâcă nu cade rouă după a
satele.
şi a untului; er în cas decă nu este scu- păşunat, eventual globele pentru pagubele nopte limpede, ploia e sigură. Rouă, care
Pe lângă industria de casă roinâ-
tar, orî el este scutarul are şi suprave­ causate proprietarilor şi arendaşilor, pe după apusul sârelui, prevestesce un timp
născă forte desvolţată, care prelucra tdte
gherea şi controlul asupra turmelor. De unde au trecut. frumos. Când rouă cade pe un timp întu­
produsele şi derivatele oilor, cum la puţine
obiceiu atribuţiunea lui principală este în­ Ajunse la locul destinat pentru vă­ necos, e semn de plâie.
popdre se găsesce mai bine, mai veni în
chegatul laptelui şi facerea brânzei, şi ratec, de obiceiu la Sf. Gheorghe 23 Apri­ Luna. Se atribue lunei o influenţă me­
ajutorul oviculturei române stabilirea Sa­
îngrijirea ca fie-care asociat să-şi capete lie se aleg şi înţarcă mieii, se aleg ster­ teorologică, pe care nu a avnt’o nici odată.
şilor în Ardeal şi a diferite colonii ger­
partea sa de brânză, ce ’i-se cuvine după pele şi berbecii bătuţi din cele fătate, for­ Progresele observaţiunilor rigurose, arată,
mane pe la oraşe şi târguri, cari cu ma-
numărul oilor mânzate ce are în turmă. mând d’aci înainte fie-care cârduri deose­ că luna nouă chiar dă resultate cu totul
A nufaeturele lor deferă un nou avânt in­
In beneficiul său propriu baciul mulge bite, cele dintâiu al sterpelor ,— mieii şi discordante, astfel că sunt tot atâtea fapte
dustriei şi întemeiară manufacturi ndue,
oile vr’o 2—3 săptămâni la finea campa­ miorele la olaltă al cârlanilor, şi oile cu positive, cât şi negative.
între cari vigurile de postav, loden, fla­
niei spre tămnă, şi face atunci cu deose­ lapte ce mulg al mânsărilor. De obiceiu Luna încuniurată de cercuri colorate'
nele etc. Regele Matia Corvinul interdice
bire lapte acru şi mai puţină brânză. De berbecii de rudă pasc totă vara cu mieii concentrice, apropiate de densa, indică de
la 1487 ungurenilor cumpărarea de piei de
multe-orî el este antreprenorul stânei şi la olaltă. Fie-care categorie formeză un multe-orî schimbare de timp. Cercurile sunt-
die din Moldova şi exportul de oi grase
plătesce în bani orî în anumită cantitate cârd seu turmă deosebită şi au păcurarii produse de presenţa în sferele înalte ale
în Muntenia, şi pe cei ce o fac îl ame­
de brânză, şi atunci le mulge şi lucreză lor deosebiţi; une-orî mieii şi sterpele pasc atmosferei, a picăturilor de apă. Dâcă cer­
ninţă cu confiscarea averilor, şi decă func­
laptele în profitul şi risicul său propriu. în altă parte a muntelui şi nu se mai în­ curile luminose devin din ce în ce mai
ţionarii vor fi negligenţî în esecutarea or­
Stăpânul, orî decă sunt mai mulţi tâlnesc la olaltă, decât tomna. La stânile mici şi iau o colore albuie, ploia e proba­
dinelor egale, va însărcina pe locuitorii
tovarăşi asociaţi, stăpânii, arare-ori stă în mari sunt une-orî câte 2—3 cârduri de bilă. Decă, din contră, diametrul lor se
din ţâra Bârsei, ca ei să împedece expor­
permanenţă la târlă orî la stână; el se mânzărî, pentru o mai uşdră nutriră şi măresce, precum şi trasparenţa lor, este un
tul de oi din ţâră. Acostă oprire este cu
duce şi vine, vine pentru control şi luarea mulgere a lor. La munte în regiunea al­ semn, că picăturile de apă evaporâză în at­
100 de ani anteridră datei când s’a oprit
socotelilor din când în când; decă surit pină stânile nu se pot înfiinţa decât mai1 mosferă: ploia nu e de temut.
exportul de lână din Scoţia 1598. Acesta
mai mulţi tovarăşi fie-care vine la alt timp târdiu, pe la Ispas seu Rusalii —şi păşu-
se pdte esplica în două moduri, sâu că Un alt fenomen optic este presenţa
pentru luarea în primire a brânzei şi ur­ natul acolo dureză dela începutul lui Iu­
regele voia să pună capăt regimului păs­ împrejurul sorelui sâu al lunei, al unui mare,
dei ce ’i-se cuvine, şi la anumit timp vin nie până la Sf. Maria mică 8 Septernvre
torul al Secelenilor şi Ţuţuenilor, seu ca cerc albui; câte odată sunt douâ. Aceste
după lână. Stăpânul trebue să fie tot-deuna cam 100 dile aproximativ. Dăcă cade ză­
el voia să împedece numai exportul de cercuri sunt produse de jocul luminei pe
present, primăvara la fătatul oilor şi pănă pada mai de timpuriu şi se răceşte vre­
oi grase în Turcia peste Muntenia, pentru acele de ghiaţă cari plutesc la mari înăl­
după vîndarea mieilor şi la tunderea oilor, mea, atunci se scobor şi ele mai de vreme
a le ţine în ţeră în favorul consumaţiunei ţimi ; presenţa lor e de obiceiîi un semn de
apoi la alesul mieilor şi oilor sterpe din din munte, însă mai păşuneză încă câtă-va
interne. ploie, de zăpadă.
mânzărî şi la facerea stânei; şi când se vreme la polele muntelui.
(Va urma) k Cornele lunei limpecjl şi bine desinate,
duce acasă de ordinar duce lâna eu sine, în stână pentru muls este baciul cu
prevestesc un timp frumos, rău desinate ele'
pentru a o vinde la fabrici şi negustori câţi-va din ciobani flăcăi mai în vârstă —
Timp frumos şi timp ploios. prevestesc timp urît.
mari, seu pentru a o lucra în familie ne­ ca ajutore ale lui — âr băieţii, cari le pă­
Sd>ele. Dâcă sorele răsare sâu apune
vasta cu fetele şi copiii minori, şi duce zesc la păşune sunt mănătorii prin strungă. Observaţiuni populare.
pe un cer limpede, prevede un timp frumos;
şi beneficiul realisat din vîndarea mieilor; Stâna la munte este făcută din bârne de
Pe lângă ohservaţiunile scienţifice sunt dâcă e înconjurat de nori, e semn de ploie.
apoi presenţa sa mai este necesară şi in­ brad ori de fag, orî şi numai din gard de
o mulţime de observaţiunl populare asupra Norii gălbui indică furtună, norii roşii vân­
dispensabilă tomna când se sisteză fabri- nuiele, la câmp este numai din nuiele orî
timpului, făcute de marinari, de ciobani şi turi puternice. Când sorele diminâţa e cam
caţiunea brânzei de se prepară mimai lapte de scânduri şi mobilă pe rdte, pentru a-o
de cei ce trăesc la câmp, cari observă na­ întunecat acoperit eu un fel de eâţă, e de-
gros, acru şi dulce, când Se bagă berbecii pute muta din un loc într’altul. Adăpost
tura în tot momenţul cjiua şi noptea. Aceste prevădut o di frumosă. Un sore palid e semn
între oile mânzărî şi sterpe, se aleg oile pentru oi construit anume, nu esistă decât
observaţiunl se aplică la vântul ce suflă, la de ploie.
ce sunt de vîndut — botoşele — pentru un gard uşor numit strungă, pentru a le
norii ce trec, la lună, la sore, la rouă şi la
tăiere şi la salhanale, pentru luarea soco­ ţinea ndptea şi pe timp urît la olaltă, ca Animalele-Barometru. E. un semn de
animalul la care instictul şi sensibilitatea
telilor şi boţoşelor orî le taie singur şi să nu se împrăştie. La munte decă le sur­ timp frumos când: rândunelele sboră sus,,
provocă mişcări interesante de observat.
face păstrarnă din ele şi topesce seul. prinde viscolul şi zăpada se refugiază şi trîntorii şi vespele se arată de diminâţă în
Câte-va din aceste observări s’au transfor­
Când se ridică stâna şi turmele' se pun găsesc adăpost după cele petrii, orî sub număr mare, muşcele şi ţinţarii sboră ju--
mat chiar în dicătore şi proverbe cari, cu
în mişcare, cele mari se desfac în cârduri cei bradî şi molidi seculari pănă trece fur­ cendu-se îu aer la apusul sorelui, paianginil
tdte desminţirile sunt considerate ca ade­
mai mici pentru mai uşdră hrănire şi miş­ tuna; în Bărăgan pasc în cele găvane în ţes cu activitate.
vărate la ţeră.
care în călătoria lor. forma unui cuib de pasere, unde nu le Ploia e iminentă rând: pisica strănută,
Indicaţiunile populare enumerate aci
Vara de ordinar oile o petrec sus la ajunge aşa crivăţul; dăcă le surprinde cri­ şi să spală cu laba după urechi, cânele fac9
sunt bazate pe observaţiunl generale; ele
munte, în Bărăgan şi ierna la Baltă. Oile văţul şi omătul la câmp deschis, atunci este o gaură în pământ, urlă când plâcă cine-va,
păşuneză şi stau afară vara şi ierna, căci mai rău, căci le duce pănă în Baltă, fără au cel puţin meritul de a nu avea preten- vitele culcate îşi ling piciorele de dinainte,
ţiunea de a prevede timpul mai depărtat.
ele scot ierba şi de sub zăpadă mai mică, a Se pute opri. De multe-orî le înemeţesce se culcă pe partea drâptă, se frâcă de stîlpl,
dându-o în lături cu picidrele. Iărna o pe­ şi întroenesce cu totul. Pentru iernat în Norii. Nori, aglomeraţinue de aburi raţele sbdră măcănind şi se afundă în apă,
trec cele mai multe în Baltă, în Delta şi Bărăgan, şi pe cele moşii mari dela câmp, de apă condensaţi în atmosferă, suut în in­ porumbeii se întorc târcliu la porumbari,,
ostrdvele Dunărei de jos, unde pasc la le fac drept adăpost câte o perdea uşdră timă legătură cu schimbările de tempe­ găinele se vîră în praf mai mult ca de
ierbă seu prin cele păduri de salcie şi ză- din partea Crivăţului, orî după cele şirî ratură. obiceiîi, păunul strigă, rendunelele sboră-
vde, rodend la muguri şi mlădiţele tinere; colosale de paie, seu saviane. O convenţiune internaţională i-a cla­ răcjând pământul, broştele cântă muit, al­
numai rar de tot capătă ele fen uscat, Cu Septernvre scobor cu tdte la câmp sat în ordinul următor: 1) cirrus; 2) cumu- binele nu se depărtâză de stup şi sunt în-
ositură de meiu seu ceva grăunţe, când şi ocupă păşunile din mirişti şi porumbişti, lus; 3) strat'ts ; 4) nimbus. tărîtate, muştele înţâpă, vermii es din pă-