Page 35 - 1901-09

Nr. 199. —1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina' 7.

meat, paiangenii se retrag în colţuri, şo- s’au pus pe masă câte-va garafe cu vin esaminat maşina şi a deolarat, oă e un apa­ IVI e d. U n i v. >
recii fac multă gălăgie. colonial forte bun. rat forte ingenios, dâr despre permisiunea
Plantele - Barometru. — Când trifoiul OAcest vin, coloniştii ’l vînd bine la sburârii n’a cjis de-ocamdată nici un cuvânt.
se ridică, ploiă. Dăcă foile se ridică, fur­ Tiflis şi alte oraşe din Oaucas. Mâncând Lucrul acesta trebue studiat întâia. Se vadă B r a ş o v , Strada Prundului Nr. 5.
5 7
tună. Dâcă foile Cucului se închid încetinel, aceste bucate gustose şi sănătose, bând întâia, ce spune legea? Pristavul s’a închis Ordiuâză dela 8—9 a. iu. şi 2—3 6re p. ni.
furtună. Dâcă Horea Rochia rendunicei se din acest vin nefalsificat, mă gândeam, că în casă şi a început să consulte colecţia da
închide, plbiă. Dâcă Horea Măcrişului se dâcă toţi lucrătorii de câmp ar mânca aşa, legi Savod tulzinov. Două septămânî de cj'le Nr. 1528-1901.
deschide, timp frumos; decă se închide, de sigur, că n’ar mai esista nici revoluţi- a studiat bietul pristav tjiua şi nbptea, fără
ploiă, viscol. Decă Horea Lăptucei se des­ unl, nici revoluţionari, nici răscole, nici să ajungă la vr’un resultat. In colecţia de P U B L I C A Ţ I U N E .
chide, ploiă. răsvrătitorl. legi nu se găsea paragraf relativ la sburat.
Ospetăria comunei Ş ă r c a i a ,
„După masă, coloniştii se împrăsciară Iu Rusia însă totul e oprit, dâoă nu spune
aflătbre în casele comunei, ce constă
pe la casele lor, pentru a-se odihni puţin.. paragraful anume, că-i permis. Ce să facă
Un sat român în Cancasia, Ou noi, ospeţii, a rămas numai unul, pen­ pristavul? A chemat la sine pe inventator din 7 odăi, 2 îocaliiăţT deschise, I sală
tru a-ne servi de cicerone (conducător), la şi i-a declarat, că nu-i permite să sbore. In mică, 2 bucătării, 4 pivniţî, pod, 2 graj­
Pe malul Caucasian al Mărei» Negre, duri, şopurî şi din alte localităţi, se
inspecţia coloniei. Rusia numai paserea are dreptul să sbore,
acolo unde se află târguşorul vestit Soci/ esarendeză pe 6 ani începând din 1
„Colonia Crîniţa se compune astădl un oetăţân cinstit trebue să umble pe jos.
de lângă oraşul Suchum-Kale, la depărta­ Ianuarie 1902 pănă în 31 Decemvrie
din cincl-decl familii, mai esistă însă şi Nenorocitul inventator a rămas cel puţin
rea ca de 80 verste dela Novorosiisk, esistă 1907, — în 28 Septemvrie a. o. la
un cătun mic în care locuiesc vr’o 10 cn mângâierea, că el ar fi putut să inven­
astăcjl o coloniă agricolă Crîniţa, numită 10 bre a. m. pe cale de oferte.
omeni. teze balonul dirigiabil, dâcă nu l’ar fi oprit
şi Eropa, după numele întemeiatorului său. Ofertele referitâre cu vadiu de
u
— „Cât pământ aveţi? întrebai eu pe poliţia.
Coloniştii acestui sat românesc în Cau- 5°/ a sumei recomandate sunt pănă
0
ciceronele nostru. *
cas trec drept proseliţii lui Tolstoi, deşi la terminul esarândărei a se trimite
— „Am avut la început numai 250 de Cel-ce nu sete numera şi scrie.
aceşti colonişti protestâză, cficend, că n’au la primăria subscrisă.
desetine, der acum am mai cumpărat încă Intr’un oraş maghiar de pe pusta un-
nimic a face cu ideile sociale ale Hui Tol­ Oondiţiumle de licitare sub brele
un petec de pământ ca de o sută de de­ gurâsoâ trăia un comeroiant de porci târte
stoi, mai cu semă fiind-că colonia lor e oficibse se pot vedea în cancelaria
setine. Altâ-dată la Crîn au fost peste 800 bogat ou numele Ciorba. Apropiindu-se
creată mult înainte, că corniţele Tolstoi comunală.
de moldoveni din Basarabia, dâr aprope odată alegerile, oe-i trăsnesce prin minte
şi-ar fi esprimat în public ideile sale so­
toţi au părăsit Crîniţa şi unii s’au întors, lui Ciorba, să-şi pună şi el candidatura la Ş ă r c a i a , în 12 Sept. 1901.
ciale.
Colonia acesta de agricultori este for­ alţii s’au strămutat în alte sate din Caucas deputăţiă. Un profesor din acG oraş scriind (217,1—1.) Primăria comunală.
mată de moldovenii din Basarabia şi de Satul nostru nu esistă decât de 15 ani, e despre acâstă candidatură spunea, că Csorba
ruteni, toţi omeni cu cultură superioră, bine vădut de ţăranii vecini, cari toţi sunt nu scie nici număra măcar, de scris nici Nr. [3872—1901.
cazaci; aceşti ţărani adeseori vin pe la noi pomenire. A doua cli se întelnesce candi­
cari au ajuns la convingerea, că pentru un
pentru sfaturi şi introduc pe la ei modul datul ou profesorul în piaţă.
om cult şi cinstit, astădl e mult mai avan-
tagios a părăsi oraşele şi a deveni simplu nostru de gospodăria. In satul căzăcesc Be- — Ce-8m wuclit, d-le profesor, că ai pontru închirierea unei boite, a unui
agricultor. regovaia, forte apropiat de coloniă, ţăranii soris despre mine, că nu sciu nici măcar magazin şi a unei locuinţe în casa nr.
au introdus metode scienţifice de agricul­ număra.
11
Colonia „Crîniţa e visitată mult de 17 din Târgul Inului,
tinerimea studibsă şi de alte persone, pen­ tură, luându-se după ceea-ce fac coloniştii — Am avut îudrăsnâla. In casa orăşănâsca nr. 17 din
tru cari esemplul muncei fisice, cu care se din Crîniţa. Tot din satul acesta vine în — Vă rog să veniţi atunci în prăvă­ Târgul Inului (folosită până acum
îndeletnicesc aceşti colonişti inteligenţi şi coloniă preotul pentru a face sfeştania şi a lia asta, să vedem, care din noi doi scie
boteza oopiiî. număra mai bine. drept casa de amanetare) sunt a se
■culţi, este forte salutar.
.Am visitatbarmanul coloniei, apoi Iu prăvălia, d-1 Ciorba îşi scote por­ da în c h i r i e pe timp de 6 anî în­
Visitatorii coloniei Crîniţa sâu Crîn,
hambarele, pivniţele pentru păstrarea zar­ tofelul ticsit de hârtii de câte o rniie şi în­ căperile înşirate mai jos.
cum i-se mai elice, adese-orl sunt numai
zavatului, grădina splendidă de zarzavat,, cepe a număra din hârtiile acestea pănă la Spre acest scop se va ţine lici­
nisce omeni curioşi; firesce cum că astfel taţie cu oferte în localul oficiului
băile coloniei, pivniţa boltită, forte vastă o sută.
de mosafirî displac coloniştilor. Odată co­ economic orăşenesc în 3 Qctomvre
de vinuri, unde am găsit peste 15 femei, — Acuma, te rog, să numeri mai de­
lonia a fost visitată de 12 persone, fără 1901 la 10 ore a. m.
ocupate cu sigilarea vinului în butelii.“ parte, d-la profesor.
ca coloniştii să Hă preveniţi. Pentru-ca Obiectele de închiriat sunt ur-
astfel de lucru să nu se mai întâmple, co­ In general, colonia acesta e mai mult Profesorul a trebuit să reounâscă, că mătârele:
lonia a credut de cuviinţă a face o publi- vinicolă, viile sale au devenit deja renu­ n’are destulă esperienţă în numărarea hâr­ ]) O boltă mare cu un portal
caţiune, prin care "a anunţat, că, fiind mite în Caucas. Colonia are o şcolă froe- tiilor de o miie. de 10 metri lungime, planul padi-
bmenii ocupaţi, rogă pe visitatorl a nu-i beliană, un leagăn public, o şcolă primară; — Să vedem acuma, cum stăm cu mentului de 78 m. □ lângă acesta
t
visita fără prealabilă prevenire şi permisi­ din acâstă şcolă, copiii întră în şcâlele sta­ scrierea. Vă rog să-mi daţi două poliţe. un magazin de 68m □ şi sub ea o
une. Odată la Crîniţa au venit patru fete tului. („Cronica».) Pe una din acestea şi-a mâzgălit cutn
a sciut numeie. pivniţă boltită de 40m.
eleve ale şcolelor secundare şi doi studenţi
— Pe cealaltă ta rog s’o iscălescl d-ta 2) Un magazin boltit de 40m. Q.
au venit pe jos şi istoviţi de oboselâ, au 3) O locuinţă frumosă şi apa-
declarat coloniştilor, că scopul visitei lor e M U L T E Ş I D E T O T E . * * d-le profesor, apoi să le duoem la bancă, să tiâsă în etagiul I, îfi curte constă-
curiositatea de a vedea pe nisce ţărani vedem, care din cele doue scrisori este tore din 3 odăi, antichambră, cuina,
oărturarl. mai bună.
Vîniţarea perului. şopru de lemne şi pod.
— Dâr, pentru Dumnedeu, suntem Oalen-d-ariAl septemânei.
Puţini omeni ştia, că la Morlans, o mică Localităţile aci înşirate chiria­
.altfel făcuţi noi ca alţii!!
comună din Pireneii de jos, se face un târg SEPTEMBRE (1901) are 31 dile. RAPCIU. şul le pâte lua în folosinţă în a doua
Firesce, că în acestă esclamaţiune e
de... per. jumătate a lunei lui Oetomvrie.
multă modestiă. pilele Călend. Iul. v. Călend. Greg.
Acest târg se ţine în fie-care Vineri. Condiţiunile de ofert şi cele ale
Unul din visitatorii coloniei descrie Cumpărătorii soseso şi încep să se contractului se pot lua în vedere
astfel viaţa coloniştilor moldoveni şi ukrai- plimbe pe unica stradă a comunei. Dum. 9 j- loachi 'o şi Ana22 Tom a Linus în localul oficiului economic orăşe­
Luni. 10 M. Minodora
23 Tecla
-nenî, toţi de origine din Basarabia şi gu- Ei sunt armaţi cu nişte foarfece mari, Marţi 11 0. Prof. Teodora 24 Gerhard nesc tot-dâuna înainte de prân4 dela
vernamintele Herson şi Podolia. cari sunt legate cu curele de brâu. Mere. 12 S. m. Auton 25 Cleopa 8—12 bre.
Colonia Crîniţa e aşedată pe un mal Tinerele fete, cari voesc să-şi vîndă Joi 13 Corneli u Sut 26 Cipran Ofertele în scris, provecjute cu
Viner 14 f Inălţ. Sf- Cruci 27 Oosma şi Dăm.
pitoresc al mării Negre, o aleie, umbrită codele de păr, stau în pragul casei lor. timbru de 1 coronă şi cu vadiu de
Sâm. 15 S. Nichita 28 Veuceslau
de arbori duce pănă la mal, unde se află După-ce se face învoiala, cumpărătorii 10°/ au a fi presentate cel mult
0
edificiile coloniei. împrejur sunt viile, mai examinâză părul. Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. pănă la 3 Ootomvrie 1901, 10 bre
departe lanuri cu bucate. Preţul variază dela 3 pănă la 20 de lei. a. m. la mâna şefului din despărţă­
Din 20 Septemvre 1901.
„Am fost întâmpinat de un om spă­ După-ce se termină tratativele, cum­ mântul economic orăşenesc, d-1 se­
tos, înalt, îmbrăcat ţărănesce. Ochii acestui părătorul pune banii in mânile fetei şi, cu Măsura Valuta nator Oskar Alesius seu a locţiito­
sâu Calitatea. în
ţăran scânteiau de acea lumină, care tra- forfecele dela brâu, îi reteză codele şi plâcă rul său; oferte întrate mai târejiu nu
greutatea
dăză pe un om cult şi inteligent. El lucra pe aci încolo. Kor.| fii. vor fi considerate; ofertele au se
*
ceva lângă un hambar, şi vădându-ne, lasă conţină şi declaraţiunea, că oferen-
1 H. L. Grâul cel mai frumos 12 80
lucru şi ne învită în casă. Odaia pentru Este oprit a gliurn. 60 tul cunosce condiţiunile de ofert şi
71 Grâu mijlociu . . . 12
musafiri era fârte curată, cu două paturi, Ordine şi regulă trebue sâ fie ori unde Grâu mai slab . . . 12 30 ale contractului, şi că să supune
masă, scaune şi un scrin, alăturea deacâstă pe lume, der mai cu semă !n Rusia. Iu ţara Grâu amestecat 11 — acelora necondiţionat.
odaie e un salon spaţios, cu pianino şi cu aoâsta poliţistul este cel mai mare doinii şi Săearâ frumosă. . . 7 — In ofert oferentul are se-şî arete
Săearâ mijlociă. .
nisce bănci de lemn nevăpsite. In acest vai de acela, oare păcâtuesoe îu potriva re- 71 Orz frumos . . . . 6 80 clar şi limpede, numele şi locuinţa
60
6
salon se dau serate dansante iarna, er gulei, sâu în potriva aoeleia, ce poliţia £}>ce, Orz mijlociu. . . . 6 20 precum şi suma chiriei anuale ce o
vara, aci copiii coloniştilor învaţă musica că-i regulă. Natural, oă faţă cu asprimea Ovăs frumos. . . . 4 8' oferesce, scrisă atât cu cifre cât şi
şi canto. poliţiei este mare respect în toce părţile 71 Ovăs mijlociu . . . 4 40 cu litere.
Cucuruz . . . 8 6"
„Abia ne-am spălat de drum, şi am şi pote tocmai respectul acesta este prioina, B r a ş o v , în 7 Septemvre 1901.
71 Mălaiu (meiii) . . . 9 40
fost poftiţi la masă, Intrând în sufragerie că noi astăcjl nu umblăm cu balonul, în 2—3,262. Magistratul orăşenesc.
Mazăre. ,....................... 15 20
(odaia de mâncare) am găsit acolo strînşi loc de tren. Ce s'a întâmplat? In provin­ Linte . . . . . . 16 20
deja vr’o 20—25 femei şi bărbaţi, împre­ cia Archangel din Rusia un cetăţân a in­ Fasole . . . . . . 1 1 — -
ună cu o drbie de copii. Femeile erau eu ventat o maşină sbnrătore. Maşina era gata, 7 1 Sâmenţă de in . . . 27 20 D E V E N Ş A R E
piciorele gole, cu testemele pe cap, în că- numai să învârtâsoă un şuimb, ca să se ri- 71 Sămânţă de cânepă . 8 80
n Cartofi. . . . . . 1 7 0
maşe şi fuste, bărbaţii în costumul obici­ dioe în aer, oând de-odată oetătânul a în­ Casele din Scheiu, Strada petrosă
Măzăriche. . . . . — —
nuit de ţărani, încălţaţi unii cu cisme, alţii ceput eă aibă îndoieli. Oe o să dioă poliţia, 1 kilă Carne de vită . . . ---. 96 j- Nr. 7 sunt de VÎntJare din mână
cu opinci, âr alţii desculţi. Toţi aceşti co­ deoă el are săîuoâpă ca din senin a sbura ? 71 Carne de porc . . . — 96 liberă. — Informaţiunî mai de-
lonişti cu familiile lor mănâncă împreună, Pote să plutescă prin aer un cetăţen rus, Came de berbece . . — 72
der sunt familii, cari gătesc masă şi nu fără permisiune oficială, fără paşaport? Bietul 100 kil. Său de vită prospăt . 44 — aprbpe să pot lua dela d-1 Du­
Său de vită -topit . .
72
—
vin la ospătăria obştâscă. Menuul prându- om nu şî-a bătut mult capul, oi a bătut la îl mitru Pascu, proprietar, Strada
■lui a fost următor: borş cu carnejşi varză, uşa pm/av-ului şi şl-a descoperit îngrijirile. Proprietar: Dr. Aurel Muretfimvu. jj Prundului Nr. 47. (3—3.)
după borş s’a servit friptura de viţel şi Pristavul a eşit imediat la ţaţa locului, a Redactor responsabil: Troian îl. îxyp« m 3E3E3£3E3£S3£3£3G£a^3£5;3E3GE3E£30GE3E3E3E3E3G£>