Page 37 - 1901-09
P. 37
RE DICŢIUNEA., „gazeta* iese în flficire fii.
AfliinistraţinM şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Po un an 24 oor., pe şâse luni
12 oor., pe troi luni 6 oor.
SorisorI nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă £ fi. pe an.
mesc.—Manusoripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Po un an 40 franot, pe şâoe
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
»o prlmoso la Admlnlstra)lune fn N-rii de Duminecă 8 franoi.
Braşov şi la următirolo Se prenumeră la tâte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiole poştale din întru şi din
în Vlsna : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii ooleotori.
Nux. Augonfeld & Kmeric Les-
ner, Heinricli Sclialek. A. Op- Abonamentnl pentru Braşot
pelik Naohf. Anton Oppelik. Administratfunea, Piaţa mere.
In Budaposta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Eksteln Bernat, Iuliu 1.: Po un an 20 oor., po şese
Leopold (Vil Erzsobot-korut). luni 10 oor., pe troi luni 5 oor.
P R E Ţ U L I H S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o ooldnă A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 lunII2 o., pe trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cordne. — Un osomplar
PublioărI mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAP.1E pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti Înainte.
H r . Braşov, Lunl-Marţi I! (24) Septemvrie. 1901.
„Asociaţiunea“ la Sibiiu. nici un moment ca şi pe terenul literaturii favorabile în cari trăim şi mai ales ele nea- Dâcă luorările enumerate aici (încă nu
şi al oulturii naţionale să pună basă unei junsele nâstre, oa popor avisat la puterile ajung pentru a satisface aşteptărilor, oe se
(Dela raportorul nostru special)
iustituţiuDl pentru o desvoltare naţională şi sale proprii, ne vom oonvinge, oă Asocia- fac, dela Asociaţiunea nâstră, răspunderea
Sibiiu, 22 Septemvrie. sistematică. ţiunea şl-a îndeplinit ou scumpătate misiu nu pâte cădea numâi asupra comitetului
Era anul 1861, aşa-dâră de-atuncl toc nea ei oulturală între marginile posibili d-vâstră, oi asupra întregului, oare a avut
Vam cotnuuicat deja impresiunile
mai 40 de ani, când tot aici în Sibiin tăţii şi că ea a mers tot înainte, făcând mai întâiu lipsă de organisare în tâte păr
mele din cjiua sosirei, ce a premers deschi-
fruntaşii nâmului nostru învăpăiaţi de do progrese, oarl ne îndreptăţesc să credem ţile lui; şi ârăşl, dâoă momentele atinse mai
derei adunării generale.*) Adevărata festi
rul sacru de-a folosi poporului român şi într’un viitor al ei străluoit. Pentru a se sus denotă totuşi un progres, ceea-oe noi
vitate a Asociaţiunii a început ieri, Sâm
a-1 ridica la nivelul de cultură, la care se vedâ, că speranţele nâstre sunt temeinice, cutezăm a afirma, tot aşa, nu e numai me
bătă în 21 a. 1. c.
aflau alte popâre ou trecut mai fericit, au vom enumera namai câteva din luorările ritul comitetului Asociaţiunei, oi al între
La ârele 9 s’au celebrat serviciile di
pus basa Asociaţiunii nâstre. ultimilor ani, cari denotă un progres îmbu- gului popor român şi mai ales al inteli
vine, săvârşite atât în biserica gr. or., cât
Nici că se pâte afla ocasiune mai po ourător în sînul Asociaţiunii. genţei nostre, oare cu căldură şi însufleţire
şi în cea gr. cat. In cea din uruiâ a slujit
trivită ca acâsta a-ne împrospăta în me a îmbrăţişat causa sântă a oulturii naţio
preasfinţitul vicar MacaveiO, asistat de pa I. Lucrări de organisare.
moria, unele momente înălţătore din anii nale şi în o formă sâu alta a contribuit şi
tru preoţi; îu cea diutâifi Prea Sfinţia Sa
1860 şi 1861, când entusiasmul sublim pen Modificarea statutelor şi reorganisarea a sacrificat pentru promovarea scopurilor
Metropolitul Ioan Meţian, asistat de sfinţi
tru o causă sântă făou să dispară, cel pu serviciului administrativ în oonformitate cu ei salutare. Comitetul primesce asupra sa
ile lor, d-nii Dr. Ilarioa Puşcăria, Z. Boiu,
ţin pe un timp, neînţelegerile între fraţi, statutele nouă, şi anume: numai o parte mioă din merit şi acâsta în
Papin, Dr. I. Roşea şi Dr. I. Oristea şi au
să se delătureze interesele particulare şi a) Regulamentul intern al comitetului a fi iniţiat şi pus în lucrare multe dintre
diaoonat d-nii Cristea şi Câmpean. Cu ace
mai ales veleităţile confesionale şi în locul central; probleme cuprinse în statutele Asociaţiunei,
eaşi ocasiune a fost hirotonit întru archi-
lor să se întemeieze concordia şi să se stabi- b) regulamentul despărţămintelor; feriodu-se a face salturi, cari nu sunt com
diacon d-1 diacon Cristea. Biserica a fost
lâsoâ iubirea între fraţi, cari sunt condi- c) regulamentul desbaterilor adunării patibile cu desvoltarea naturală şi sigură
înţesatâ de lume.
ţiunile de esistenţă şi viaţă ale fiă-cărui generale; şi ar fi compromis soliditatea înaltei nâstre
După oeremonia religiâsă lumea a ple popor doritor de cultură. d) noua arondare a despărţămintelor; instituţiunl culturale.
cat la şedinţa I, cap-e s’a ţÎDUo in sala ma Inteligenţa română îu număr consi e) organisarea secţiunilor scienţifice-
gistratului. derabil, în frunte cu archiereii săi au ce literare. • Doresc însă, ca cele atinse mai sus să
fiă departe de a-se socoti oa un fel de laudă
Şedinţa I. rut încă la 10 Maiil 1860, prin o petiţiune
) 5 II. înmulţirea membrilor şi a despăr a comitetului d-vâstră sâu a mea, care
îndreptată cătră loootenenţa ţării, a-se da
Sala cea mare, ca şi galeriile au fost ţenii ntelor. am avut onâre a sta timp mai înde
concesiune la o întrunire generală a inte
literalmente pline de asistenţi. Printre re In urma regulării sistematice a în- lungat în fruntea Asociaţiunii în calitatea
ligenţii române pentru lucrările pregătitore
dingotele domnilor eşiau de minune la ivâlă cassării taxelor dela membrii ordinari, nu de vice-preşedinte. Am şi eu uu merit, care
la înfiinţarea unei AsociaţiunI oulturale. La
costumele naţionale ale drăgălaşelor Piteş- mărul acestora, care în anii 80 şi pănă la cred, oă nimenea nu mi-1 va putâ tăgădui,
acâstă petiţiune a urmat ou datul de 12
tence, cari au împodobit şirurile âspeţilor 1895 se mişca între 3—400, s’a urcat trep şi acela nu stă nici în jertfe materiale, căci
Iulie 1860 răspuns negativ, oerendu-se a-se
veniţi la adunare. tat peste 1200. ceea-oe până acum am jertfit pentru biblo-
aşterne mai întâiQ o schiţare despre acti
La orele 11 şi jumătate In. Prea Sfin In urma atenţiunii, ce s’au dat lucrării teoa Asociaţiunii este oeva neînsemnat, nici
vitatea unei atare AsociaţiunI, „oăcl* —
ţitul metropolit loan Meţianu păşesce în despărţămintelor şi a organisării de des- în modestele mele prestaţiunl pe teren soien-
observă locotenenţa— „nu se pâte da con:
sală între aplause generale şi ia loo la cesiune unei reuniuni cu tendinţe esclusiv părţăminte nouă, s’a ivit şi în sînul aces ţifio-literar; ci meritul ce mi-1 însuşesc e,
drâpta vicepreşedintelui Asociaţiunei, d-1 11 tora o activitate ou mult mai intensivă. de a fi contribuit oa vioe-preşedintele Aso
naţionale . Semn invederat, oă poporul ro
Dr. 1. Puşcariu, care îndată şi deschide Astfel la 1895 erau organisate 33 despăr- ciaţiunii la armonia şi conoordia frăţâscă,
mân îu oele mai curate şi morale nisuinţe
şedinţa printr’un discurs ocasional, pe ţăminte, dintre cari au fost aotive 21, până care în decurs de ani a esistat în sînul oo-
ale sale şi atunci avea să se mai lupte eu
care pnblioul l’a ascultat cu atenţiune în când astăcjî numărul despărţămintelor s’a mitetului central, căci fără de ele ori ce
prejudiţiile timpurilor trecute, cari l’au ţi
cordată. urcat la 42, dintre oarl abia 3—4 au rămas întreprindere a nâstră ar fi fost zădărnicită
nut în întunereo aţâţi amar de ani.
în neactivitate. dintr’u înoeput.
Discursul de deschidere La o nouă cerere din 6 Decemvrie Prin măsurile luate în acâsta direo- Şi acum, cu ooasiunea acestei adunări
al d-lui vice-preşedinte Dr. Ilarion Puşcariu. 1860, pe lângă oare s’a aşternut şi uu pro ţiune, veniturile ordinare ale Asooiaţiunei sosind timpul să mă depărtez dimpreună
iect de statut al „Societăţii pentru litera (din taxele de membrii) s’au urcat cu ciroa cu comitetul D-vâstră dela Dostul de onâre,
Onorată adunare generală! tura şi cultura poporulsi român*, a urmat
8000 corâne pe an. ce l’am ocupat d’"n înorederea D-vâstră timp
Dâmnelor şi Domnilor! cu datul de 31 Ianuarie 1861 conoesiunea
mai îndelungat, nu aflu mod mai potrivit
dorită ! In acest an cu o stăruinţă de fier III. Activitatea literară.
împrejurări aocidentule au adus cu a încheia acâstă cuvântare ocasională a mea,
s’a întrunit inteligenţa română de două
sine, ca adunarea generală a „Asociaţiunei 1. S’a înfiinţat biblioteca poporală a decât a implora dela Dumnezeu ooncordiă
ori la Sibiiu, şi adecă la 9 Martie pentru
pentru literatura română şi cultura poporului Asooiaţiunei, care sub oonduoerea secţiuni şi iubire între toţi fiii poporului român şi
facerea statutelor şi apoi după aprobarea
român să-şi ţină în acest an adunarea sa lor scienţifice-literare va putâ ajunge la o ceea-ce de sigur va urma din aceste vir
u
lor preaînaltă (6 Septemvrie) pentru oousti-
generală în Sibiiu, îu acel loc aşa-dâră deosebită însemnătate culturală. tuţi creştinesol şi cetăţenescl,— prosperare
tuirea Asociaţiunei.
unde înainte cu 40 de ani fruntaşii Damu 2. S’a iniţiat editarea Enciclopediei şi progres în tâte întreprinderile şi acţiu
lui nostru, însufleţiţi de-o mărâţâ idee, s’au Esistenţă de 40 de ani şi mai ales Române, care — deşi la acest prim înoe- nile nâstre naţionale.
întrunit pentru înfiinţarea „Asociaţiunii* activitatea Asociaţiunei nâstre, în sine şi put pe un teren cu totul neumblat al lite Salutându-vă încă odată cu „Bine a-ţî
nâstre. pentru sine dovedesce, oă ea a eşit din raturii nâstre, n’a putut fi scutită de anu venit , declar adunarea generală a Asocia-
u
D-vâstră, dâmnelor şi domnilor, con sufletul şi inima poporului român, ca o ne mite scăderi — representă un însemnat ciunii de deschisă!
duşi de dorul sacru a ridica splendârea cesitate a timpului. In ea şi-au aflat incar- monument literar şi va contribui în măsură
aoestei adunări şi a contribui fiă-oare după naţiunea lor o parte însemnată din aspira- mare la ridicarea prestigiului Asociaţiunei. După-ce şedinţa a fost declarată de
puterile sale la măreţul edifioiu al litera ţiunile cele mai nobile ale unui popor în 3) S’a introdus raportul literar, prin deschisă, înainte de a-se trece la ordinea
turii şi culturii naţionale, a-ţl alergat la dreptăţit la viaţă. In Asooiaţiune Românii care s’au pus basele unei bibliografii siste cjilei, i-se dă cuvânt d-lui advocat Ungu-
acâstă adunare din t6te părţile, din apro din patru unghiuri şi-au aflat punctul de matice a producţiunii nâstre literare. reanu din Timişâra, oare în câte-va cuvinte
piere şi din depărtare. Bineveniţi să fiţi întâlnire şi-şi dau mâna frăţâsoă, uitând de 4) S’a înavuţit cuprinsul organului la locul lor, vorbesce în numele „Societăţi
surori şi fraţi iubiţi, şi ostenâla şi sacrifi divergenţele de opiniuuî' politice şi inte Asociaţiunei prin publicarea de importante peutru orearea unui fond de teatru român*,
ciile D-vâstră să fiă binecuvântate de rese particulari; ea este îu împrejurările dooumente şi lucrări istorice şi prin scrieri, arătând cum amândouă societăţile au ace
Dumnezeu, oa un prinos bine plăcut pe grele de astăcjl espresiunea unităţii nâstre ce urmăreso literatura istorică străină refe- laşi isvor şi aceeaşi ţintă fiuală şi cum
altarul culturii nâstre naţionale. naţionale, oa a unui popor ou putere de ritâre la Români. amândouă trebue să mârgă mână ’n mână
„Asociaţiunea* este produotul deştep viaţă, capabil de o cultură mai înaltă şi IY. Creaţiunî noue. pentru binele şi progresul neamului întreg.
demn de o sârte mai bună. D-1 vioe-preşedinte Puşcariu îi răs
tării şi al entusiasmului naţional, oare a
Măreţ e acest op al părinţilor noştri, 1) S’a luat iniţiativa pentru fondarea punde în câte-va ouvinte, salutând în nu
produs concordia şi buna înţelegere, între
măreţ pivit prin prisma trecutului şi admi primului Museu Naţional, istoric şi etno mele „Asociaţiunei* pe representanţii „So
fraţi.
rabil privit ou ochii preseutului; deol este grafic al Românilor din ţâră, şi s’au adu cietăţii peutru crearea unui fond de teatru
Poporul român din patriă a fost tot-
sânta nâstră datorinţă să punem umăr la nat prin diferite întreprinderi circa 60,000 român*.
dăuna doritor de carte, învăţătură şi oul-
umăr şi să-l înălţăm pentru viitor! pentru acest scop. Primul punct din ordinea dilei e : con-
tură, dâr împrejurările dinafară sociale şi
S’au ridicat vool, c& activitatea Aso 2) . S’au înfiinţat numerâse biblioteci sorierea delegaţilor diferitelor despărţăminte
politice l’au împiedeoat multă vreme a-şl
ciaţiunii nâstre n’a fost îndestulitâre şi oă ambulante. ale Asociaţiunei, oarl sunt faţă la adunare.
aduce la valâre inteligenţa şi frumdsele
râdele, ce le-a vărsat ea peste poporul ro S’a pus basa unei mari ooleoţiunl de Raportul despre activitatea comitetu
sale facultăţi naturale. Când a „sosit plinirea
mân, au fost puţine! Ou adevărat, dâoă mă cjiare, astăcjî aprâpe oompletă şi singura lui oentral în anul 1900, — punctul 2 din
vremii* oa şi pentru el să răsară un s6re
surăm tâte după dorul sufletului nostru, esistentă, oare pentru timpuri îndelungate program, — fiiud-că s’a împărţit între
mai călduros, el nu putea să mai întârejic
prea uşor putem ajunge la păreri pesimiste ; va rămână un nepreţuit isvor al istoriei membrii în broşură tipărită, nu se mai oe-
<*) Scrisorea o publicăm mai jos. — Red. dâr, dâcă ţinem sâmă de împrejurările ne nâstre naţionale. tesce.
