Page 38 - 1901-09

agma GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 200. —1901.

Şedinţa să suspendă pentru 10 minute, al ţării după importanţa sa culturală şi şi mai mult şi din nou s’au oonsfinţit dovecjUe flori şi ou steguleţe. Suntem ferioiţl, oă pu­
pentru-oa să se alegă membrii diferitelor numerică; a doua, că prin un regim nefi­ de simpatiă reoiprooă, oe s’au manifestat tem fi în mijlocul d-vdstră“.
1
oomisiuuî. resc s’au închis tocmai pentru poporul nos­ aiol atât de elocuent şi cari au produs în „Raportorul Gazetei * : „Ferioirea e pe
La redeschiderea şedinţei, d-1 A. Cosma tru în mod artificial porţile camerei depu­ Rusia un ecou atât de călduros. (Mişcare). partea nâstră.... Nu mi-aţî putâ da oâte-va
uume mai remarcabile ?“...
cetesce pe următorii domni propuşi pentru taţilor, încât poporul român, oare face Alianţa intimă dintre două state, cari sunt
Fiteşteanul: „Bucuros: D-1 oolonel
a forma aoeste comisiunl: a) D-nii Trăilâ, aprope a oinoia parte a populaţi unii în­ pătrunse de intenţiuuile cele mai paclnice
Condemin cu două domnişâre, Take Stătesou
Dr. Bunea, Dr. PopovicI Lugoşifl, Dr. Proca tregi a ţării, nu este representat dela ulti­ şi cari, deşi ar avă putinţa de a-şl validita
cu o domuişoră, Ştefan G6ngă cu două
şi Dr. I. Maniu pentru esaminarea rapor­ mele trei periode legislatorice încâoe prin drepturile lor, totuşi nu tind a ştirbi dreptu­ domnişore, căpitan în retragere Hiottu,
tului geueral; b) D-nii Dr. Ungureauu, Dr. nici un singur deputat naţional în camera rile altor puteri, este un element preţios de Spirescu cu o domnişâră, Dimitrie Oocu-
Cor. Pop — Oradea, Hodoş — BlaşiG pen­ deputaţilor. pace pentru întrâga omonime.“ (Mişcare). leanu cu soţia, Iliesou cu soţia şi o dom-
niş6râ“...
tru esaminarea raţiooiniului pe anul 1900 „Din aceste constatări resultă de sine, Ţarul ridică paharul său pentru propăşi­
şi a proiectului de budget pe anul 190‘2; oă pentru poporul român, oare în mod ar­ rea Franoiei, amioa şi aliata Rusiei, pentru Vă4end, oă e ostenit şi nevoind să-l
mai reţiu, i-am mulţumit. Amabilul meu
c) D-nii Pletos — Năsăud, Silv. Moldovan, tificial este esohis din cadrele oonstituţiu- vitâza ei armată şi pentru frumosa ei flotă,
interlocutor era d-1 Spiresou, mare pro­
Precup — Blaşiă pentru studiarea mo­ nei şi dat la o parte de pe câmpul luptei şi în fine pentru Loubet. prietar în Argeş şi Buşteni.
dificărilor propuse la „Regulamentul pentru eleotorale constituţionale, nu rămâne nici Toastul Ţarului a fost salutat ou ac-
secţiunile soienţifioe-literare . Fiind sediul la nouele alegeri, în al căror prag stăm, lamaţiunl entusiaste şi musica a intonat Sera de cunoscinţă.
w
Asooiaţiunei la Sibiiu, nu se mai alege nioî alt rol, decât cel al involuntarei asistări pa­ imnul naţional franoes. Sâra de cunoscinţă e o întocmire so­
o comisiune pentru însorierea de membrii sive, lu' care e condamnat. * cială cât să pâte de nobilă, şi nu dâr pen-
noi, rugându-se cei oarl doresc să devină „Partidul naţional român se vede deci Deja în acea 4b alaltăieri, Ţarul, Ţa­ tru-că ea e Sâră de Cuuosoinţă, ci pentru-că
membrii să se anunţe la oasarul Asociaţiu- oonstrîns să observe pasivitatea şi faţă de ea e plină de acţiuni g.enerose şi nobile,
rina şi suitele au plecat din Francia. La precum inoassarea de sosuri pe rediugota
nei în biroul ei. aceste alegeri, deolarând tot-odatâ, că popo­ Paris nu s'au dus. In momentul, când pâ- făoută, pe datoriă, anume pentru adunarea
Să cetesc telegramele de felicitare rul român, dâcă şi e eschis din cadrele rechia imperială a trecut graniţa, Ţarul a Asooiaţiunii, abstinenţă la băut, peutru-că
sosite din: Oradea (Vuloau), Abrud-Gâmpeul oonstituţiunei, nu va renunţa nici-odată la adresat preşedintelui Loubet o telegramă, îu chelnării aduc bere numai oând nu ţi-e sete,
Bucium-Saşa (Har. Popa), Bucuresol (Po- drepturile neperitâre ale individualităţii care îşi esprimâ încă odată sentimentele ascultarea de toasturi pe cari nu le au4b
eto. eto.
pesou), Cluşiii, Beiuş (Marinesou), Şimleul sale naţionale şi nici nu va părăsi din par­
de care e pătruns. „Părăsind pământul Etă la o masă îu fund îţi faoe ciue-va
Silvaniei (Pop de BăsescI), Blaşiii (laoob tea sa basa legală; oi va resista ou tenaci­
frances, adeno mişcaţi Vă rugam să primiţi un semn oujoapul. Iţi pare fisionomia cunos­
Domşa eto.) Beiuş (Pompi Dan), Caranse­ tate pană la inevitabilul bancrot politic al espresiunea sincerei ndstre reounoscinţe şi cută şi 8uri4end resaluţî, pe când te în­
beş (Stoica eto.) In urmă au mai venit de- acestui regim nefiresc, care mai de vreme trebi în gând „oine-i ăsta 6re? Dâr zîm-
să o tălmăciţi tuturor aoelora, cari au par­
peşl din Arad (V. Goldiş) Abrud, Braşov, său mai târejiu, dâr la tot caşul trebue să betul lui devine din ce în ce mai insistent,
ticipat la distincţiunile, al oâror obiect am
Giurgiu, Brad, Sâcele, Reghin, Lugoş, Bran, urmeze. te scoli dela masă, mergi la el cu ouvin-
fost. Naţiunea francesă atât de iubită şi sti­ tele „Când a venit? Bată-te norocul, cum
Miercurea, Pesta eto. „In consecinţă deoî ne vedem nevoiţi mată de Rusia, este aoeea, căreia îi adresăm te-ai schimbat** şi în gând cerci în zadar un
Delegaţi ai despărţămintelor au fost a ne abţinâ şi dela lucrările pregătitore u
sinoera nostră mulţămir,ă . uume, oare să oprâscă un fel de amintiri
41 din 26 de despărţăminte. pentru aceste alegeri dietale". vagi, ce îţi sbâră pr.iu cap: „Oine-i ăsta
Şedinţa se închide la orele 12 şi ju­ Dr. George PopovicI, Ooriolan Bredi- nene ? u
mătate. ceanu, Simeon Blajovan, Dr. Isidor Pop, Impresiimî în ajunnl adunării. — „Bine, mulţumesc. Dâr D-ta pe unde
u
mai estl? ... „Peste vară am fost la Oona“
Nicolae Bireescu, Dr. George Dobrin, Dr.
(Dela raportorul nostru special). „Da, nu mai spune....“ îi replici distras
Sibiiu, în 22 Sept. (Telegr. Gaz. Cornel Jur ca, Dr. Ştefan Petrovicl, Vasile
Sibiiu, 21 Sept. surprins de împărtăşirea importantă, oe ţi-a
Trans.) A fost ales prin aclama- Jurca jun., Ooriolan Bireescu, Titu Haţeg. fâout’o şi tot mai iritat, tot mai nervos,
ţiune d l Dr. Alexandru Mocsonyi pre­ Sosirea In Sibiiu. se retipăresce sub fruntea-ţl încreţită gân­
şedinte al Asooiaţiunei, âr vicepre­ Mult e dulce şi frumosă dul: „Uine-i ăstă ore?*
şedinte a fost ales. prin votare se­ Ţarul în Francia. Limba ce-o vorbim. — „Aici îţi presint pe nevastămea**.
cretă d-1 losif St. Şuluţiu, întrunind ma­ „Fericit, de ce nu mi-ai spus nimio oând
Iu 19 Septemvrie Ţarul a asistat la E un adevăr netăgăduit a4l de nici te-ai însurat, nenişorule**... şi de-odată o tu­
joritatea voturilor. Membrii în co­ un geograf, că venind cu trenul din Bra­
manevrele dela Rheims. A rămas fârte leşti, căci nu mai poţi sta looului, pentru-oa
mitet au fost aleşi: Dr. A. Bunea, şov, îuainte de a ajunge în Sibiiu, trebue sâ afli dela ciueva cine a fost prietinul tău.
mulţumit de ceea-ce a văcjut, căci la deju­
P. Cosma, Dr. V. Hossu, Dr. C. Dia- să treci mai întâifi prin gară. In gară sunt Pe drum însă faci alte cuuosoiuţe şi
nul dat după manevre s’a esprimat ou postaţi oâţî-va domni aranjerl, cari aştâptă
conovich, Dr. O. Bussu, Dr. llarion nu ţîi minte numele nimărui. Presentările
multă laudă despre armata francesă, de oare pe ospeţl, fiă-care având la disposiţia sa sunt ca iscăliturile, cele mai multe sunt
Puşcariu, Dr, At. Marienescu, Dr. I.
„Franoia amicală * p6te fi mândră. Primul câte-o bandă.*) Să nu crede-ţî, câ-i banda indescifrabile, er sâra de cunosoiuţă e ca
1
Roşea, I. Papiu, N. Togan, N. Ivan şi lui Braşoveanu, nici vre-o bandă militară,
toast l’a ţinut Loubet, în care a vorbit des­ trenul de plăcere. Ori oe alta găsesol în el,
Creţu. Amănunte despre decursul şe­ pentru oare comitetul bani dă, ci e o bandă numai plăoere nu, şi în sera de cunoscinţă
pre îngrijirea Franciei faţă de armată, care
dinţei a doua, urmeza cu poşta. albă la braţul stâng. Cordial strîngl mâna tâte le poţi face, afară de cunosoinţe.
în tot momentul p6te să satisfacă misi- aranjorilor şi cauţi o birjă.
unei sale. Birja aştâptă cu braţele deschise şi
Mişcarea electorală in Braşov. Dela manevre Ţarul şi Ţarevua s’au — iată-ne îucortelaţl.*) SOIRILE DUEL
5 5 dus în oraşul Rheims, unde li-s’a făcut o Astra-i astral
Deja Sâmbătă, oând vorbeam de intenţiu-
nea Maghiarilor de aiol, de aşi pune candi­ strălucită primire. Din Rheims au plecat O tu cuvânt măreţ, îmbogăţitor al 10 (23) Septemvrie.
daţii lor proprii maghiari în cele două cer­ săra la 6 o’un tren separat la Compiâgne. limbei nostre dulci, iubită incortelare ! Şi Majestat.ea Sa monarcliul a sosit la
când te gândesc!, oă pentru fiă-care tren,
curi eleotorale ale oraşului Braşov pentru Şi aici li-s’au făout mari ovaţiunl. oare a sosit Vineri în gara Sibiiului esista o 19 Sept. în Viena. Dela gară s’a dus direot
alegerile viitore, foile maghiare din Oluşiă In 21 Septemvrie Ţarul a asistat la sumă de încorte-laţl şi încorte-strîmţl, că erau la Schonbrunn.
au publicat şi numele candidaţilor, oe se marea revistă a trupelor în Betheny. Ca şi încorte-lanţl şi mai erau şi încorte-ceilanţl, Teribila catastrofă dela Palota. Pe
vor pune din partea maghiară. Şi adecă la manevre, a rămas şi aici fârte satisfăcut te cuprinde oa un fior de mulţumire na­ linia Bucuresoî-Vâroiorova, între staţia Pa-
va fi candidat în primul cerc eleotoral ad­ După revistă s’a dat un dejun, la care au ţională pentru aoest cuvânt sonor. lota-Severin s’a întâmplat îu uâptea de Joi
vocatul Vajna, âr în oercul al doilea cu­ ţinut toaste atât Loubet, cât şi Ţarul. Toas- Pifesienii. spre Vineri o teribilă catastrofă. Trenul ao-
*
noscutul inspector de şcâle ung. Rethy. tele acestea fiind mai importante decât — Ura! oelerat s’a ciocnit cu un tren de petrol
oele din Rheims, le dăm aiol în estras.
Fâia maghiară din Braşov oonfirmă soirea „Vivat!“ constătător din 18 vagâne. Vagânele cu
adusă de foile din Cluşiîi. Preşediutele Loubet a amintit în toas­ — Trăiască ! petrol s’au aprins şi au esplodat. Panica
E fârte caracteristic, oă Maghiarii din tul său, oă alianţa franceso-rusâ încheiată în­ „Cine-i? îutrâbă trimisul d-vostră călătorilor era înspâimântătâre. Au fost
u
Braşov îşi primesc îndemnul şi direotiva tre Ţarul Alexandru III şi preşedintele special, luând carnetul la mână. omorîte 9 persâne, dintre cari 7 din ser­
pentru viitorea acţiune electorală dela fraţii Carnot şi care a fost solemn proclamată — Trenul, îi răspunde unul mai viciul trenurilor şi 1 din pasageri. Cada­
lor şoviniştl din oraşul „kulturegylet“-ului. de Ţarul Nicolae şi de preşedintele Felix deştept. vrele s’au găsit oarbouisate. Tote vagânele
Faure, a avut timp să se întărâscă şi sâ „Dâr în tren?“ ou petrol şi mai multe vagâne de persone
dea râde. Dâcă nimeni nu se p6te îndoi — Piteştenii! au ars ou desăvârşire. Intre viotime se
Din congregaţia comitatului Caraş- de ideia paoînioă din care a purces alianţa, „Cari Piteştenî?" găsiră o femeiă, ţinând în braţe doi copii
Severin. atunol nimeni nu p6te să nege şi să nu re- — Cei dela Argeş. ai săi, în stare oarbonisată. S’au petrecut
ounoseâ, că acâstă alianţă a contribuit pu­ _u
71 * scene din oale afară tragice. In timpul,
In numărul nostru trecut de ternic la menţinerea echilibrului puterilor Şepte-4«cl de PiteştenI au sosit la când se făcea trasbordarea, rătăcea printre
Duminecă printr’o telegramă din europene şi la menţinerea păcii, oare Asociaţiune. Bărbaţii pârtă în butonieră ruine un bărbat şi o femeiă. Era femeia
Lugoş am făcut cunoscut cetitorilor oa să fiă roditore, n’a fost permis să fiă cooarda naţională. Damele sunt îmbrăcate în
costum naţional. uneia dintre victime, oare împreună ou
noştri, că membrii români de par­ espusă sguduirilor. In cursul anilor alianţa cumnatul său îşi căuta bărbatul. Sub o
tidul naţional ai congregaţiei comi­ s’a desvoltat (Mişcare) şi cestiunile, oe s’au Opt-spre4eoe dâmne şi domnişâre,
oele dintâiti îmbrobodite la cap, cele din ruină întrevăd o mână, o apucă, trage de
tatului Caraş-Severin au făcut o de- ivit, au aflat’o vigilentă şi hotărîtă, nisuind
urmă ou pălării ficioresol, de sub cari pri­ ea... dâr mâna se desfaoe de corp. Femeia
claraţiune privitor la pasivitatea să aducă în consonanţă interesele ei pro­
vesc nisoe ochişori, oarl te ameţeau, deco- vede în degetul cadavrului o verigă, o
Românilor, motivându-o şi cerend prii cu interesele universale. Binele pentru reză cu oostumele lor bogate şi frumâse scote, citesoe numele, oe era scris pe el
a-se alătura la procesul verbal al oare alianţa s’a înfiinţat, este o chezăşiă peronul gării şi mai apoi stradele Sibiiului. şi apoi scâte un ţipet că4end leşinată. Ine­
şedinţei. pentru ceea-ce se va mai face. Loubet a în- Lumea se opresce să le vadă, înghesuin-
du-se înaintea hotelului „Împăratul roman“ lul purta numele ei: Mariţa Georgesou, era
Textul acestei declaraţiunî, ce ohinat pentru gloria şi fericirea Ţarului şi
unde-s „încortelaţl" fraţii de dincolo. inelul, pe care-1 purta bărbatul său. După
l’am primit numai după espedarea a Ţarinei, pentru mărirea şi propăşirea
0
Ei devin eroii c^il ! şi ai sării de ou- ultimele scirl se 4ioe, oă ar fi vre-o 40 de
numărului trecut, este de următorul Rusiei, amica şi aliata Franciei. noscinţă. victime. Aşa catastrofă nu s’a întâmplat nici­
cuprins: Musica a intonat imnul rusesc.
Cu carnetul în mână raportorul odată pe liniile ferate române. Causa ciooni-
„Este o anomaliă constituţională în­ In toastul său Ţarul a esprimat sin­ d-v6stră s’a furişat pănă la Piteşteul şi a rei a fost, că dela trenul cu petroleu s’au
doită: întâiQ, că pănâ oând tote partidele cera se reounosoinţă pentru primirea cor­ invitat pe unul, cu nepusă masă, la in­ stricat frânele şi trenul mergea în jos cu
tervieva.
politice ale ţării — neesoepţionând nici dială şi câldurbsă, ce i-s’a făcut lui şi Ţari­ o iuţâlă vertiginâsă, fâoend drumul, pe
chiar partidul socialist — se buoură de nei. Asigură, oă tot-dâuna cu plăcere îşi „Am plecat nâptea din Piteşti, 4'se el, oare-1 fâoea în 62 minute, de astă-dată în
plina libertate constituţională de acţiune, va aduoe aminte de cjilele petrecute în anume pentru Asociaţiune. Eram întâifi în 7 minute. La fluerăturile desperate dela
număr de 30 visitatorî, la cari s’au mai
s’a confiscat prin ordonanţe neoonstituţio- Francia şi „din depărtare ca şi din apro­ trenul cu petrol, maşinistul trenului acoe-
alăturat îuoă pe aţâţi şi 18 dame. Trenul
nale acâstă libertate constituţională chiar piere, vom simţi de o potrivă cu D-Vdstrâ nostru pănă la graniţă era împodobit cu lerat în loc să dea iuţâlă mai mare, a
11
faţă de partidul nostru, care cuprinde în tot ce privesce Francia amicală — „Legă­ oprit trenul şi astfel a fost ajuns de trenul
sîuul său un popor întreg, al doilea popor turile, ce unesc ţările ndstre, s'au întărit acum *) Termini folosiţi în programul festivităţilor. cu petrol.