Page 39 - 1901-09

Nr. 200—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Studenţii români la Atena. In cjiua din România au făcut în timpul din urmă La Cluşifi am ţinut prima conferenţă „Cavaleria generalului French voia să
de 6 Septemvrie v. municipalitatea din cartel. După raportul din August al oonsu- a nâstră, în oare am decretat oa armă — împresure aprâpe de Tarkastad pe genera­
munca acompaniată de energie şi de-o ac­
Pireu a dat în onârea studenţilor o mare lului austro-ungar din Bucurescl, în urma lul bur Smuts, dâr Burii au fâout atac stră­
tivitate intensivă în interesul economiei
serbare ou iluminaţii venaţieue şi întrecere cartelului s’au fixat preţurile zahărului ast­
naţionale. lucit şi reuşit. Batalionul-lancer, care le sta
de înot în portul Zea. Serbarea s’aînoheiat fel: In ţdră: zaharul oăpăţină 66 lei, za­
Aoest înoeput ml-a umplut inima de în faţă, a fost bătut şi împrăsciat. Burii au
cu un banohet, la care s’au pronunţat mai hărul oubio 66 lei suta de chilograme, pre­ buouriă, oâol am constatat, că conducători respins pe ceilalţi soldaţi spre Oradock.
multe toasturi. In cjiua de 7 Sept. studenţii dat la locul de destinaţia. Esport: oăpăţină demni avem, funoţionarl integri şi hotărîţl Pierderile englese cunosoute pănă acum
au plecat spre Constanţa. Entusiasmul a 30 lei, cubic 31 lei, cristah 28-75 lei franco în porniri încă nu ne lipsesc. sunt: 5 ofiţeri şi 37 soldaţi căcţuţl, 7 ofiţeri
fost mare până la sfîrşit. pănă la vapor suta de chilograme. Forţe de muncă avem, deci viitorul şi 57 soldaţi răniţi, 4 ofiţeri şi 86 soldaţi
nostru pe aoest teren de muncă asigu­
Electorale. Am publicat mai dăunăcji Luptă electorală cu pietrii şi bâte. rat este. prinşi“.
a
o corespondenţă din părţile chiorene, în Fâia „8zdlcelysdg sorie, că cailele trecutes’a Promovarea intereselor şi oonsolidarea Se anunţă, că după suocesele dobân­
care se arată, că între candidaţii, ce luptă improvisat o luptă sângerâsă în Cristurul- puterii morale a corpului funcţionarilor de dite în Transvaal, Botha se pregătesce a
bancă pe de-oparte; âr pe de altă parte
pentru mandatul din Şomouta mare, este sâcuesc între alegătorii săcui, cari se duseră năvăli îu Natal. Gâţî-va Buri au şi treout
nesigurauţa, ce-o oferă acjl sorţii lor băn­
şi Dr. Bela Bamberger, Jidov necunoscut acolo, ca să asculte vorbirea-program a lui cile nâstre, au fost motorii puterniol, oarî frontiera Natalului pe neobservate.
pănă acuma alegătorilor din părţile acelea. Bedă Albert. Câţî-va săcui înfierbântaţi de au îndemnat pe funcţionarii de banoă la o Cele mai multe foi londonese esprimă
Un alt oorespondent al nostru ne descrie sigur de rachiu au ataoat sâra musica oi- mişcare pentru o reformă temeinică a stă­ temerea, că răsboiul va lua ârăşl un carac­
primirea ce i-s’a făcut acestui oandidat. vilă din Csekefalva. S’a iscat numai decât rilor abnormale de acjî. ter primejdios, după-ce ofiţerii englesl nu
S’au găsit spre ruşinea lor, 40 de oălăreţî după acâsta o luptă generală cu pietrii şi Cu aceste dorinţe ne-am adunat. cunosc tactica Burilor şi se lasă a fi prinşi
şi mai multe sute de Români, oarî, ames­ cu bâte între alegătorii de partide contrare. Acum să-mi conoedeţl, ca să întru în cursa acestora.
mai în detail asupra celor petrecute ou
tecaţi ou Jidanii, i-au eşit înainte lui Bam­ T6te instrumentele musicei au fostsdrobite.
ocasia conferenţei funcţionarilor.
berger pe drumul Coaşului. Intoroendu-se Şâse 6menl grav răniţi au rămas pe câm­
Primo looo îmi permit a constata,
spre Şomcuta, u’au putut să trâcă podul pul de luptă, între cari şi preotul Galfalvi I 5 £ ¥ f f i a t S E .
oă meritul principal revine d-lui Basiliu
de peste Bârsău, fiind-că aici îi aşteptau din Gagy, căruia i-au frânt pioiorul stâng; Fodobă, directorul „Economului", care cu
partisanii lui Dr. Iosif Pop, cu un măgar un altul Bedo, din Csekefalva a fost bătut bunăvoinţa şi amabilitatea rară ce-1 caracte- Baba cu doftoriile. ţ)iarul „Arbei-
împodobit ou pene de ale lui Bamberger aşa de straşnic, încât se luptă cu mârtea. risâză, a fost aşa cjicând sentinelă neador­ ter und Gewerbe-Freund" din Graz publică
şi i-au primit pe adversari cu huiduell. — Ce o fi la alegeri ? mită pe lângă noi, oât am stat în Cluşiâ următârea umoristioă pertraotare dela ju­
ni-a pus la disposiţiă sala cea mare a decătoria de aoolo :
Intrând în casa lui Hirsoh Nathan, Bam­
Lipsă de muncitori în România. „Economului" ne-a câştigat concesiunea
berger şi-a ţinut discursul-program, pe oare pentru oouferenţâ eto. Străini am fost în Judecătorul: D-ta eşti Ana Untergreu-
Din rapârtele consulare resultă, oă în Ro­
l’a tradus în românesce părintele Ioan Bo­ Cluşiă, dâr pe Jângă d-sa ne-am simţit ca ter, în etate de 67 ani, nu-i aşa?
mânia ar 6 lipsă de muncitori şi mai ales
hăţel din Hăjmaş-Lăpuş, adăugând dela aoasă. Inculpata: Se ’nţelege, oă eu sunt. Dâr
de mijlâoe de transport pentru bucatele se­
sine, că Dr. Bamberger este „bărbatul prin­ Mult stimatul preşedinte al „Econo­ ce vrâ domnul dela mine?
cerate. Din causa aoâsta locuitorii ardeleni mului" d-1 Br. Aurel Isac, încă s’a intere­
cipiilor reale" şi oă va fi adevărat părinte Judecătorul: Eşti acusată, oă faci pe
de pe la graniţe s’au îndemnat să trâcă cu sat de sârtea nâstră.
al ceroului. N’am fi orecjut nioî-odată, ca doftorul şi oă dai ţăranilor din împrejuri­
carăleîn România, unde oăştigă oâte 12—16 Dumnecjeu să-i ţină!
un preot român să se pâtă înjosi aşa de mile oraşului tot felul de alifii pentru fel
lei pe cji ou un car. Partea leului în conducerea oonferen-
tare, oum s’a înjosit părintele Bohăţel fă­ de fel de bâle. Ce cjici d-ta la asta?
ţei nâstre a avut’o d-1 Iosif Lisai, şef-con-
când pe tălmaciul lui Bamberger. De alt­ Descoperire făcută de un medic tabil la „Albina". Om dedicat cu trup şi Inculpata: Omenii vorbesc multe pros­
fel d-1 Bohăţel a mai avut şi alţi tovarăşi român. D-1 Dr. Alexandru Crăciunescu din suflet carierei sale şi un sprijinitor sinoer
tii. Ce va să cjicâ asta „tot felul de alifii" ?
al acţiunei şi aspiraţiilor nâstre.
tot preoţi români, cum e V. Pop din Mi- Timişâra, medio curant la băile Herculane,
Eu am numai o singură alifie, dâr aceea e
reş, I. Petrişor din Remeţi, I. Hossu din a descoperit baccilele tuberoulotice în nisoe Notari ai conferenţei au fost d-nii: bună pentru tot felul de bâle.
Nicolae Oâoiulă şi Vasile C. Osvadă. —
Curtuiuş şi St. Dragoş din Finteuş, oarî fire, oe se presentau în urina, de altfel ou-
Cel din urmă a făcut istorioul acţiunei de Judecătorul: Da, însă nu ţi-i permis să
au alergat să primâsoă pe „bărbatul prin­ rată, a unui paoient al său. Caşul acesta pănă acum şi a cetit proiectele — lucrate faci treburi de acestea. D-ta nu poţi să fad
cipiilor reale". — Ruşine! comunioându-1 specialistului prof. Dr. Fin- de d-sa — privitâre la viitârea „Reuniune
doftorii. Peutru asemenea lucruri avem doc­
ger, acesta a răspuns, că „baccilele tubercu- a funoţioDarilor", precum şi a „Fondului
Din archidiocesa Blasiulni. Cuter- general de pensiuni pentru funcţionarii de tori şi farmacişti.
1 lotice" din firele găsite într’o urină ourată,
minul de 15 Oot. se esorie concurs pentru banoă." Inculpata: Bine, bine, dâr alifia mea
oă prin simptom al unui început de ţu-
ocuparea parochiei patronate Roşia-montanâ, La propunerea d-lui Iosif Diamandi, e ceva mai eftină, decât doctorii şi farma­
berculo3ă, sunt pănă acuma necunoscute şi
districtul Roşiei. Petiţiile au să cuprindă s’a ales o oomisiune pentru stabilirea pro­ ciile. Apoi mai sunt şi âmeni, oarî ţin la
ca un asemenea cas ar fi vreduic de pu­ gramei de cji, preoum şi pentru contem­
biografia patentului şi să arete aotivitatea mine, fiind-că alifia mea e aşa de bună
blicat". D-1 Dr. Crăciunescu a publioat re- plarea modalităţilor potrivite, prin cari s’ar
lui de pănă acum. peutru răni şi pentru tot felul de bâle. Vor
sultatele cercetărilor sale în Nr. 36 din pute delătura starea nesigură în oare se
1901 al revistei „ Wiener Meăizinische Presse , află funcţionarii în vremile actuale. fi şi de aceia, cari nu ţin la mine, ci ţin
u
Reuniunea femeilor române din mai mult la doctorii cei învăţaţi. Dâcă ar
din oare scoţându-se comunicatul d-sale în Oomisiunea acâsta a fost compusă din
Mediaş a ţinut la 1 Sept. adunarea ge­ d-nii: Iosif Lissai, Ioan P. La*ar, Iosif fi, oum trebue să fie, n’ar trebui să se ames­
ediţiă, separată, ni s’a trimis şi nouă.
nerală. Mişcarea oassei Reuuiunei dela 2 Diamandi, Nicolan Căciulă, Ales. Gaia, Ioan tece nimeni în trâba mea. Cine mă vrâ pe
Sept 1900 pănă acjî face 12,582 cor. 48 Dejenar sen., Leo Monâştirean, Vasile C. mine, vine la mine, cine vrâ pe doctori, se
Societatea de lectură a tineri mei
bani. Profitul net al anului a fost de 1431 Osvadă şi Nieolau Macrea. duce la doctori. Eu nu chem pe nimeni şi
dela gimn. superior din Rlaşitt s’a constituit
cor. 56 bani. Propunerile oomisiunei s’au primit tâte nu iau la gână pe nimeni.
în 17 1. o., sub conduoerea d-lui profesor fără nici o discuţiă.
Alesiu Viciu. In comitet s’au ales următorii: Judecătorul: Tâte acestea sunt forte
M6rtea lui Egan Ednmnd. DinUng- Conferenţa a înoredinţat pe trei mem­
var se anunţă, că Egan Edmund, ounoscut Quintiliu Viciu stud. cl. VIII., secretariu: brii ai săi, d-mi: Nieolau Căciulă, Vasile C. frumâse, oe spui d-ta, dâr vorba e, oă legea
Eugeniu Sâmpetrean stud. ol VIII., biblio- Osvadă şi Nieolau Macrea, cu redaotarea te opresoe să faci alifii şi să le pui în ven-
publicului prin acţiunea '’sa energioă între­
tecariu : George Greou stud. ol. VIII., vice- unui memorand în care pe lângă alte gra- dare.
prinsă în favorul poporului rutean, ou scop vamine sunt cuprinse şi hotărîrile con­
de a-1 scăpa din ghiarele cămătarilor ji­ biblicteoar: Aurel Dobrescu stud. ol. VII., ferenţei. Inculpata: Fie, cum diol d-ta. De acum
dovi, a avut Vineri în orele antemeridiane notar : Alexandru Rusu stud. cl. VII., cas- In scopul presentării Memoraudului înainte n’am să mai fac.
cel mai tragio sfîrşit. Edmund Egan s’a sar: Andreiu Macavei stud. cl. VII., con­ la „Delegaţiunea băncilor" în Sibiiu s’au Ana Untergreuter este oondamnată la
sinucis pe drumul, oe duce dela Ungvar la trolor: Simeon Dragomir stud. cl. VIII., ales d-uii: Iosif Lissai, Ioan Muntean, Ioan trei «Jile arest.
Szerednye. Egan era un bărbat viguros în Tot atunci s’a ales o comisiune pentru cen- Dejenar sen., Vasile C. Osvadă şi Simeon Inculpata: Aud? Trei dile? De oe?
etate de 50 de ani şi funcţiona ca comisar surarea operatelor iucurse; s’au ales din Jivoinovicl. Că dâr n’am făout nici un reu. Eu nu mă
Am schiţat fârte pe scurt resultatul
•al guvernului în părţile acelea oropsite, în- olasa VIII.: Ioan Oărnat, Ioan Florian şi conferenţei' dela Oluşiă. simt vinovată.
-sărcinat anume cu acţiunea de salvare^ îna­ Ioan Isaio, âr din cl. VII., Ioan Dumă, Mulţumiţi am fost cu toţii de resul­ Judecătorul: Poţi să faoî recurs, atunci
inte de asta cu 2 ani. Egan a avut cura- Adrian Oţoiii şi Iacob Trif. tatul conferenţei şi ast-fel ne-am reîntors procesul se va judeca din nou la ourtea
giul să arate adevăratul pericol, care a Tabloul pictorului Grăser, despre oare satisfăcuţi aoasă. de apel.
.oausat decadenţa economică a Rutenilor. Sperăm, că şi „Delegaţiunea băuoilor
am anunţat, că este espus în casa de tir Inculpata: Lasă dracului! Nu-mi plaoe
Aoest perioul — cj' cea Egan — sunt Ji­ de sub Tâmpa, va mai rămână acolo nu­ române", care e oompusă din bărbaţi pro­
danii, cari se sourg mereu din Galiţia şi mai până la finele săptămânei acesteia. baţi, ne va face bucuriă, oăcl sortea bănci­ mie să umblu mereu pe la tribunale. Mai
■speoulâză poporul în mod neoraenos. Pen­ Pânza represintă un peisagiu după idealul lor românesol de viitorul fuuoţionarilor le­ bine primesc pedâpsa, oa să nu mai aveţi
gată este.
tru constatarea acâsta a adevărului a avut ou mine bucluc.
piotorului şi se distinge printr’un oolorit Nicu
«ă sufere multe perseouţii din partea scri­ Judecătorul: Pentru atâta nu trebue
viu. Interesant e, că pictorul, oare este
bilor dela foile jidovesoî, ba s’a pornit o mai mult autodidact, lucrâză numai după să renunţi la dreptul d-tale. D-ta poţi să
.acţiune oontra lui chiar şi în parlament. impresiunl şi nu oopieză motivele fidel după Rgsboml din Africa sudici faoî recurs, nimeni nu se supără.
Din ancheta, ce s’a orânduit, a eşit curat Inculpata: Bine, bine, soiu eu, dâr
natură, ceea-ce se observă imediat, dâcă Succesele Bucilor.
•ca lumina sârelui, dâr hărţuiala continuă privesol la tablou. dâcă nu vrâu şi paoe. Să fiţi sănătos!
■l’a sdrunoinat sufietesce şi într'un moment In Londra domnesce ârăşl mare oons-
ternare în urma soirilor despre viotoriile, ce
de surescitare şl-a luat singur viaţa.
le-au raportat Burii asupra Englesilor în trei
Conferenţa funcţionarilor de bancă Lit er atu r â.
Zaharul român. Consulul austro- loourl :]Botha în Transva&l, şi alte două trupe
u
ungar din Constanţa, în raportul său de pe ia Ciusiu. bure în Oapland. Despre lupta din Trans- A apărut „Cartea s6crelor de Ma-
y
luna August, se ocupă ou fabricile române (Coresp. part. a „Gaz. Trans“.) vaal âtă ce raportâzâ însuşi Kitchener: rion, o broşură hazliă de 128 pagini, cu-
de zahar. D-1 consul spune între altele, că „Cu mare regret raportez, că o trupă prin4ând peste 50 de poesii la adresa sâ-
In diua de 18 Sept. 1901 s’a pus pea-
în urma primelor aoordate de oătră guver­ de recuDOScere, care consta din 5 compănii crelor. Broşura ofere lectură fârte plăcută,
tra fundamentală unui bun început peutru
nul român fabricelor de zahar, acestea au viitorul funcţionarilor de bancă, s’a pecet­ şi 3 tunuri, a oăcjut în cursa Burilor spre mai ales peutru gineri. „Cartea sâcrelor"
produs mai mult zahar, decât trebuia în luit solidaritatea forţelor; s’au ales zidarii, sud dela Utrecht (Transvaalul sudic). Tâte se pâte procura şi dela Tipografia „A.
ţâră, aşa că chiar şi esportul a luat un cari ou puteri unite vor ridica pe aoâstă tunurile le-am perdut, 8 ofiţeri şi 40 soldaţi Mureşianu" în Braşov cu preţul de 1 cor.
avânt însemnat. Guvernul însă, oa să evite peatră fundamentală palatul aspiraţiilor au căcţut, 9 ofiţeri şi 55 soldaţi au fost ră­ plus 5 bani porto.
nâstre ca funcţionari.
plătirea primelor, a ajuns la alternativa, niţi, 7 ofiţeri şi 180 soldaţi au fost prinşi.
La Cluşifi — jocul atâtor întruniri
ca ori să limiteze produoţiunea, ori să pună Burii au fost conduşi de Louis Botha şi erau
de ale nâstre— ne-am aduoat, pentru-oa să Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
taxe pe zaharul esportat. Stagnarea espor- oam 1000 la număr".
ne stabilim programa nâstră de muncă
tului în ultimele două luni pare a justifica pentru viitor, căci presentul prâ e enig­ Despre suocesele Burilor în Oapland Redactor responsabil: Traian S. Dop.
prima alternativă. Cele 5 fabrici de zahar matic. se comunică: