Page 41 - 1901-09

KEI) ACŢIUNEA, ş&azbta“ iese în flecare şi,
Aiiinistraţinnea şi Tipografia ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 24 oor., pe şăse luni
Braşov, piaţa mare ar. 30.
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ N-rii de Duminecă X jl. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentrn România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 frunol, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie prlmoso la Admlnlstroţlune tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la oruiătorele Se prenumeră la t<5te oft-
UIEOTIRi de ANUNŢURI: ciele poştale din Intru şi din
în Vlena : la N. Dukes Nackf., afară şi la d-nii colectori.
Sm. Augenfold & Emeric Los-
ner. Heinrioh Schalek. A. Op- ASonamentnl pentru Braşov
pelik Nuoht'. Anton Oppelik. Âdmmistraţnmea, Piaţa mm o.
în Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etaţiu
berger. Kkstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 cor., pe şese
Loopold (VII Erzs&bet-korut). luni 10 oor., pe troi luni 5 o o i .
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L 0 R : Ou dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colonă 24 oor., pe 6 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorâne. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
N r . 201.
.......——■— —« M - ...............

Se fim bărbaţi! massă a poporului şi apărăm liber­ şi mintea, şi frumseţea — şi aouma s’au creţia să-mi oărâ detâilii. Tot ce am pu­
tatea, drepturile şi aspiraţiunile sale apucat şi de portul nostru frumos fără sâ- tut observa e, că petrecerea-bal a fost cât
Mereu ne sosesc scirî din tote spre un viitor mai bun, să nu stăm măn. Apuoatu-s’au să oprâscă brâele trico­ se păle de reuşită, că societatea alăsă si-
ţinuturile locuite de RomâDi despre nepăsători, ci să ne încordăm tăte lore, ca să ne încingem se vede ou funii biiană a escelat în a primi pe străini în-
vînătorea de suflete, ce se face în puterile pentru a dovedi, că zadar­ de cânepă, să purtăm în loo de mândre tr’un mod strălucit, că variaţiunl ca bufete,,
stil mare din partea adversarilor nice sunt şi vor rămână speranţele trăistuţe torbe de ţol, în loo de pălării ro­ florării şi tutungerii, tombolă etc. au dat
limbei şi ai naţionalităţii năstre, pen- inimicilor noştri. mânesc! coşercl înalte de paie... Etă pla­ un farmec deosebit seratei şi un venit fru­
tru-ca la viitdrele alegeri se fia câş­ Trebue să dovedim, că suntem nul duşmanilor şi episcopul nostru Repta muşel „Asooiaţiunei", că domnişărele din
tigaţi cât mai mulţi alegători ro­ departe de a ne afla în balul acela, e oomplicele lor?... Cine va da ochilor noş­ Sibiiu şi oele cari au venit la Sibiiu au
mâni şi se fiă exploatate voturile lor în care ne cred ei, că am ajuns. Şi tri pâraie de lacrimi, ca să deplângem după fost cât se păte de drăgălaşe şi că — pe
în favorul candidaţilor unguri, mai acăsta nu o putem face, decât nu­ merit poticnirea bărbatului lui Dumnezeu !?“ la ărele patru sărele intrigat de voia bună
ales guvernamentali. mai prin o strinsă unire în atitudi­ din Gesellschaftshaus, a trimis vre-o două
Adversarii noştri urmăresc două nea năstră faţă cu viitorele alegeri. ra4e printr’o ferestruică, ca să afle cine-s
scopuri prin uneltirile lor. Mai întâiu Acăstă atitudine n’avem să ni-o „Asociaţiunea“ Ia Sibiiu. cei ce rid voioşi, şi au împrovisat uu corso
ei vor se se folosescă de voturile mai alegem. Ea ne este dată prin (Dela raportorul nostru special) de flori, în care florile primeau flori. Dăr
alegătorilor români, ce ar cădă în hotărîrile conferenţelor năstre naţio­ radele, şiretele, în loo să se întărcă să-i ducă
cursă, în interesul propriu, individual nale şi prin împrejurările faptice. Sibiiu, 22 Septemvrie. sărelui răspuns, s’au adunat şi mai multe
al candidaţilor lor. Al doilea, ei prin Cei dela putere nu numai că nu Conferinţa. şi tot mai multe, ouriăse şi dorităre să în­
desbinarea, ce vor să o ducă în şi­ şî-au schimbat purtarea faţă cu Ro­ 5 tre şi ele în joc. Numai oând numerul
rurile năstre, tind a-şî justifica poli­ mânii şi cu justele lor pretensiunî, Pe dina de Sâmbătă la ărele 3 după acestor neînvităţl deveni prea mare, am
tica şovinistă generală, îndreptată dăr din contră au devenit şi mai ne­ prântj, programul comitetului arangiator plecat şi noi spre casă, ca şi când am fi pre­
cu deosebită violenţă în potriva Ro­ drepţi şi mai intoleranţi, punendu-se anunţa o conferinţă a d-lui Dr. Sextil Fuş- simţit, că e necesară puţină odihnă pentru
mânilor, ca să pătă apoi cj'ce, etă pe terenul negaţiunei absolute faţă cu cariu despre volumul de versuri Patriarhale cjiua agitată, care avă se urmeze....
poporul român merge cu noi şi nu pretensiunile năstre naţionale şi îm- de St. O. Iosif, în sala festivă, dăr prea
vră să scie de agitaţiunile acelora, pedecându-ne chiar în esercitarea mică, a internatului român de fete A ră­ Şedinţa II.
3
3
cari se numesc conducătorii lui. drepturilor năstre cetăţenesc! prin mas pentru mine păuă acjî o enigmă, pen- Şedinţa a doua se deschide la ărele
Acăsta din urmă reiese destul tendinţa de a nimici partidul nostru tru-ce comitetul aranjator, care pentru des- 10 şi jumătate. Sala e plină de lume. Pri­
de lămurit şi din împrejurarea, că naţional. baterile pur administrative (vecjî mai jos!) mul punct din program e raportul oomi-
agenţii electorali şoviniştî ocolesc pe Er acum faţă cu alegerile, ad­ a ales sala cea mare a magistratului din siunei însărcinate cu esaminarea raportului
-
toţi Românii inteligenţi şi cu senti­ versarii noştri merg şi mai departe; Sibiiu, pentru prânejm !, banchete şi baluri general. Raportor e d-1 Dr. G. Proca.
mente bune naţionale şi umblă a ei merg în desconsiderarea şi dis­ sala şi mai mare dela Gesellschaftshaus, Raportul general fiind tipărit şi la
trage în mrejile lor numai pe cei preţul lor faţă cu dreptatea causei năs- conferinţa literară a Asociaţiuuei pentru disposiţiunea membrilor, se privesce de oe-
slabi de ânger, pe cei compromişi tre aşa departe, încât ne privesc deja cultura şi literatura poporului român din tit. Comisiunea esaminatăre constată un
său ămenî de aceia, cari sunt aşa de că pe un popor îngenunchiat, care patriă a surghiunit’o într’o saletă mică, progres îmbucurător în activitatea Asocia-
nefericiţi, de a nu pută face deose­ nu s’ar mai pută ră4ima în puterile care de-abia cuprinde a decea parte din ţilinii, despre ceea-oe se ia aot. Retragerea
bire între interesele cele mari ale sale proprii, ci ar trebui să alerge celelalte săli. După cum aud, deşi lumea preasfinţitului domn 1. Moldovan din postul
naţiunei năstre, ce le impune dato­ la mila lor. invitată la diferite prândurl comune de-abia său de preşedinte al „Asociaţiunii" să ia la
ria de a nu se abate nici o clipită De aci trebue se tragem conse­ a putut apăre la 6rele trei după masă, sala cunoseinţă şi oomisia esaminătore face ur­
dela cărarea cea drâptă şi cinstită, cinţele. Se fim bărbaţi şi Român! conferinţei era aşa de plină, încât s’a pre­ mătorul proiect: Regretându-se retragerea,
şi între interesele particulare, vre­ cu inima la loc! făcut într’o bae de transpiraţia. i-se mulţumesoe pentru sprijinul d-s#le,
melnice, ce se nasc parte din teme­ Nu e pentru prima-ără, că avem despre care nădăjduesoe oă îl va mai avă
Am spus „după cum aud“, oăcl rapor­
rea de a nu se strica cu cei dela să înfruntăm vijeliile timpurilor şi torul acestor şire deşi a fost unul dintre şi pentru viitor. Se ia la cunosoinţă rapor­
putere şi de a nu-şî perde 6re-carl scitn din bătrân! cu toţii forte bine, tul despre conferirea stipendiilor, despre
cei diutâid, care a apărut în sală, totuşi nu
avantage personale mai mult ima­ că numai cel ce se luptă cu tena­ museu şi loteriă, se dă mulţumită înteme­
a putut să găsâsoă un loc între asoultâtorl
ginare şi parte din ambiţiuni false citate şi stăruinţă de fier pănă la ietorilor şi oomitetului Asooiaţiunei. Nu
dintr’un motiv pur material: persona sa era
şi din pofta de a parveni. sfîrşit, va eşi biruitor. crede, că a ajuns vremea realisării scopuri­
reolamată într’altă parte. De aceea el cere
Ei sunt încuragiaţî numai prin Cât timp vor dăinui aşa-dăr ne­ publioului cetitor ertare, că nu p6te să scrie lor „Casei naţionale" şi învită pe comitet
purtarea unor răsleţî, lipsiţi de ori­ norocitele star! de acjî, car! ne fac nimio despre conferinţă. Numai atâta pdte să prepare mai departe lucrările pregătităre.
ce seriositate şi de orî-ce respect imposibilă apropierea de urna elec­ spune, că publicul present era din cel mai In ce privesoe numărul membrilor noi, se
faţă cu sfânta năstră causă, cum torală, aşa cum i-se cuvine unui po­ ales, âr despre conferenţiar esclamă întoc­ constată crescerea lui în anul treout, se es-
sunt cei de pe la Şomcuta, Lăpuş, por de miliăne, conscieDt de dreptu­ mai ca Heine despre acel bărbat escelent, primă însă dorinţa, ca să se caute de a se
Orăştiă, Făgăraş şi Radna. rile sale şi chemarea sa naţională care l’a scăpat din tote restriştele vieţii: câştiga pe viitor membrii într’un număr şi
Sunt fărte triste aceste caşuri în patria sa, trebue să dăinuâscă şi mai mare. După cetirea numelor membrilor
de nedisciplină naţională, nu numai resistenţa năstră pe care am mani Aş vrea să-l sărut, dăr nu pot; păcat! răposaţi, comisiunea propune • oa cei de
Căci eu sunt însumi acel bărbat!
pentru că contribue la demoralisarea festat-o şi trebue să o manifestăm faţă să-şî esprime condolenţele prin sculare
poporului nostru, dăr fiind-că duc şi de astă-dată prin pasivitate abso­ B a l u l . în pioiore, ceea-oe se şi întâmplă.
apa de-adreptul la măra duşmanilor lută la alegerile dietale. Programul oficios anunţa pentru sera
3
noştri politici şi naţionali. de,,Sâmbătă o petrecere ou dans: cuvântul Fundaţiune a Nicbita.
Der să nu ne descuragieze apa- Petrecere era potrivit numai întră cât pu- O viuă disouţiă se angajăză relativ la
riţiunî triste de acestea. Cei cu min­ Din Bucovina. Cele două numere bjifjul a petrecut într’adevăr minunat, în Fundaţiunea Nichita. Comisiunea esamină-
tea sănătăsă vor cji ce cu poporul: din urmă ale „Deşteptării" din Cernăuţi oolo era hal şi un bal reuşit, precum nu­ tăre nu aprobă refusarea comitetului Aso-
„Nu-i pădure fără uscături". Dăr aşa (Nr. 69 şi 70) au fost ârăşl confiscate. Din mai Sibienii îl sciu aranja. Pe lângă deoo- oiaţiuuii de-a lua în administrare aoăstă
fiind de când e lumea şi aflându-se numărul 69 oensura abia dâcă a cruţat rurile oomitetului, sala a fost decorată de fundaţiune şi invită pe comitet se mai ana-
între cei mulţi şi rătăciţi, nu ur- două pasage ale primului artioul, âr din cătră poporul român, cu cele mai drăgă­ liseze odată Gestiunea, să reia pertractarea
măză de aici, ca să luăm lucrul articulul prim al n-rului 70 a eleminat 5 pa- laşe domnişore, âr sala însăşi, ca să se şi să se facă eventuale învoiri ou ereejii.
uşor. sp.ge. In articolul acesta „Deşteptarea" sodte arate ore-cum mulţumităre, a decorat pe La disouţiă iau parte d-nii P. Cosma, Dr.
Toţi bărbaţii noştri serioşi şi la ivâlă o nouă volnioie a baronului Bour- publicul present cu fantastice straturi de Diaconovich, A. Cosma, Dr. Maniu, Tilea,
credincioşi stăgului, sub care au lup­ guignon, anume, ca în viitor elevii români colb. Dăr ce are a face un nor de praf R. Patiţa, Dr. Vlad, Zev. Mureşianu şi
tat Românii din moşi şi strămoşi, ai soolei confesionale să nu mai cuteze a pentru o naţiă plină de viaţă, pentru un Dr. A. Bunea. Etă în jurul oărui punct s’a
toţi cei ce sciu să cinstăscă trecu­ apare în şcdlă şi biserioă ou brâiele lor de tineret cu dorul de-a se legăna în ritmul învîrtit discuţia : Regretatul Nichita lasă
tul poporului nostru şi au simţ pen­ pănă acum. Acăsta a fâout’o br. Bourguig- legănător de vals său în cadenţa variată a averea sa de circa 40,000 oorăne Asooia-
tru ceea-ce va să cjică demnitate şi non prin mijlocirea consiliului şcolar al a „Romauei" ?! A fi raportor al unui astfel ţiunei, cu menirea specială de a-se ajutora
onăre naţională, trebue să cţică, ac}î: ţării. „Deşteptarea * spune, oă însuşi episoo- de bal, când eşti tînăr şi-ţi place dulcea din interesele ei şcălele şi bisericele gr. cat.
1
tocmai fiind-că se află in sînul nos­ pul Bepta, ca actual locotenent al metro- vorbă a domuişorelor, e un lucru aprope române din Sălagiii. S’a impus deci Gestiu­
tru şi rătăciţi şi tocmai fiind-că ve­ politului şi ca inspector diecesan, a dat mai imposibil, căci raportul tău va sta în ra­ nea: să se primăsoă, pentru înfâia-6ră de
dem şi ne convingem, că acăsta dă deunăc}! un astfel de ordin. In justa sa port invers ou buna-ţl disposiţiă. Când când esistă „Asociaţiunea", o fundaţiune
curagiu adversarilor noştri de-a face indignare şi amărăoiuDe, organuf naţionalist vrei să petreci, n’ai vreme să observi în cu destinaţiunl pur locale şi oonfesionale?
un nou asalt, crecjend, că suntem cu al fraţilor noştri bucovineni esclamă : „Lua- jurul tău mai depărtat, ci atenţiunea ţl-e Disouţiă a durat mai mult de un oeas................
desăvârşire slăbiţi şi desbinaţî, noi tu ni-au duşmanii moşiile şi codrii, munţii încordată la împrejurimea ta nemijlocită un oeas, oare ne-a ţinut într’o neliniştită
ceştia-lalţî, cari representăm marea vercjl şi rîurile albastre, luatu-ni-au tăria, şi despre acăsta nimeni nu va avă indis­ încordare şi ne-a lăsat o impresia neplă­