Page 42 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 201. —1901.

cută. Mi-a’a părut, că părerile pro şi con­ mitetului, fără ca în jurul ei să se fi făout piu 87, N. Togan 82, N. Ivun 81, Creţu 73, Mortea lui Egan.
tra au fost aduse cu âre-oare vehemenţă, cea mai mică discuţiă. Dr. A. Bunea 68 voturi.
âr întreruperile din public trădau de multe Membrii suplenţl: Domnii Dr. I. Beu In nord-ostul Ungariei loouesce un
ori pasiune. In general, sunt oonvins, că Propunerea D lui Dr. Barcian. popor nenorocit, pe care l’a abrutisat al-
ou voturi 121, Ars. Bunea 112, Dr. L. Le-
disouţiunl de acestea sunt a-se evita în D-1 Barcian arată ou pilde şi cu cifre, meny 85, 1. Bardoşi 77, Dr. Bologa 75, Dr. eoholul şi l’au esploatat cămătarii, ruinân-
adunările generale. Intr’o comisiune alesă du-1 cu desăvîrşire. Element pacînio şi reli­
oâte lucruri folositâre ar pută face Asocia- 1. Cristea 72 voturi.
anume ele ar putâ fi mai bine duse la un ţiunea pentru ridicarea culturei nâstre na­ gios de altfel, poporul rutean era considerat
resultat, âr adunarea plenară evitând dis- ţionale şi promovarea literaturei dincâoe După alegere a urmat punctul urmă­ de cătră cercurile couduoătâre politice drept
cusiunea ar avâ a-se pronunţa numai dâcă de CarpaţI. Poporului i-s’ar pute da din tor din program: alegerea locului peotru material de umplutură pentru sporirea na-
44
primesce votul majorităţii sâu al minorităţii când în când în nisoe cărticele ieftine o adunarea viitâre a „Asociaţiunei . Invitări ţiunei maghiare, âr oierul său nu numai că
oomisiunii. alegere dintre publicaţiunile cele mai de au fost două: Oraviţa şi Baia-mare. După stătea impasibil faţă cu aceste tentative,
o discuţiă, la care iau parte d-1 Al. Pop,
sâmă literare ale Româuilor, poeţi şi scrii­ dâr oondus de nisoe prelaţi renegaţi, spri­
Urmarea raporturilor. P. Oosma, Dr. Bunea, se primesce propu­
tori de talent ar pute fi încurajaţi, măcar jinea aoţiunea de maghiarisare pănă la acel
In oe privesce bibliotecile, comisiunea priu aceea, că li-se publică lucrările din nerea d-lui Dr. Frâncu, ca să sa dea în punct, încât ei singuri cereau părăsirea lim-
esaminătore propune să se împrumute şi partea Asooiaţiunii. Paralele lipsesc — ve­ grija comitetului de-a hotărî, oare> dintre bei liturgice străbune a lor şi înlocuirea ei cu
înafară de Sibiiu pe lângă chitanţe oărţî chiul nostru oâuteo. Im! aduc aminte, oă aceste două invitări va fi mai bine să le limba maghiară. In acest timp nimeni nu
din biblioteca „Asociaţiunei , şi esprimă adunarea generală a primit cu unanimitate primâsoă Asocisţiunea. se îngrijea de îndreptarea stării materiale
44
mulţămită pentru importanţa, ce s’a dat propunerea d-lui Palade de a-se publica în După aceste şedinţa se închide, după- a poporului, aşa că multe mii de Ruteni
colecţiei de jurnale. In oe privesce despăr- broşură istoricul „Asooiaţiunii , oare apoi ce d-1 A. Palade mulţumesce d-lui Dr. I. ne mai putând trăi în ţâra lor s’au vădut
44
ţăminteie, se ia act despre activitatea lor să se împartă gratuit. Parc’o văd aoâstă Puşcariu prin cuvinte calde, în numele nevoiţi a emigra în Amerioa, unde au for­
şi se mulţumesce disertanţilor. Comisiunea broşură, cu tipar de lux, pe hârtiă velină Asooiaţiunii, pentru vrednica oonduoere a mat deja colonii întregi cu comunităţi re-
r6gă pe comitet să dea un raport special ou margine albă de trei degete, ornată cu adunării, accentuând îndeosebi meritele, ce ligiâse în frunte ou preoţi emigraţi şi ei
şi în ce privesce ajutorarea şeâlelor din portrete şi olişeuri, şi par’că aud cum se şi-le-a câştigat în postul de onâre, ce l’a tot din Ungaria.
partea Asooiaţiunei. După-ce vorbesce d-1 votâză autorului ei o sumă considerabilă. ooupat, la ceea-oe d-1 Puşcariu răspunde De vr’o trei-patru aul încâce s’a pornit
Dr. Diaeonovioh în cestia acâsta, oomisiu- Frumos, dâr mă întreb, câţi vor ceti-o 6re? cu câte-va cuvinte bine simţite. o acţiune de salvare în interesul acelui ne-
nea îşi retrage proiectul. Dâr asta numai între perantese, căci d-1 Era la 8 şi jumătate, oând cea din norooit popor şi ou oonducerea acestei ac­
O discuţiă se nasce şi în priviuţa ca­ Barcian a aflat şi un remediu contra sără­ urmă şedinţă a fost închisă. Despre de- ţiuni fu însărcinat ca comisar al guvernului,
sei şi plopilor lui lanou, la care iau parte ciei nostre. D-sa arată anume, cum băncile oursul festivităţilor, ce au mai urmat, vă Egan Ede, un economist de prima forţă,
d-nii Cotişel, R. Patiţa şi P. Cosma. Se nâstre jertfesc în fie-care an o sumă fru­ voih raporta îndeosebi. om de o energie estraordinară.
primesce propunerea de a-se esamina cestia muşică pentru soopurl culturale românesci Soopul activităţii lui Egan era să in-
mai de-aprâpe şi a-se face reparaturile ne- şi filantropice. La 1896, două-cjecl şi opt drepteze starea materială a poporului prin
oesare la casa acâsta, oare e un tesaur ne­ de bănci au jertfit suma de 37,100 corâne, iuiţiarea lui în cultura raţională a pămân­
preţuit pentru nâmul nostru. la 1899 treizeci şi pacru de bănci au dat Tot vechiul sistem. tului, prin prăsirea de vite, prin înfiinţarea
de ferme-model, de societăţi da consum etc.
Urmâză discuţia oâtor-va propuneri suma de 59.538 oorâne. Chiar dâcă propor- BfOthy Akos, membru al fostei partide
mai mioî făcute de domnii Bercan, Palade ţiunea acâsta nu va mai cresoe şi dâcă „naţionale (apponyiwte), dâr oare n’a tre­ cu un cuvânt priu emanciparea poporului
44
şi A. Pop, dintre oarl unele se primesc. soâtem jumătate din parale pentru soopurl cut în partida guvernului, ci ş’a păstrat in­ pe de o parte din întuuerecul ignoranţei
filantropice şi numai jumătate le socotim în oele agricole şi pe de altă parte prin
Raportul oomisiunii pentru esamina- dependenţa, s’a presentat Dumineoă la Ca-
destinate pentru soopurl culturale, vedem scăparea lui din ghiarele cămătarilor.
rea socotelelor pe annl 1900 şi a budgetu­ şovia, unde şl-a ţinut vorbirea-program
că în 10 ani s’ar aduna, fără interese, Resultatele activităţii lui Egan sunt
lui pe anul 1902, îl cetesce ranortorul ei înaintea „Curuţilor de aoolo. Vorbirea lui
44
297145 corone, un capital, care ar putâ din cele mai favorabile. S’au împărţit în
d-1 Dr. Coriolan Pop. Tâte aflândn-se în Beothy a fost o aspră critică a stărilor de
aduce anual o sumă de cel puţin 10,000 ultimii ani mii de viţele, s’au dat mii de
regulă şi corăspunclătore, se ia act despre faţă ungare, de aceea credem interesant a
corâne. Aşa cum se fao adl binefacerile, hl. grâu de sămânţă, s’au înfiinţat 14 so­
ele. Se faoe proiectul, ca printr’un procent reda următorele părţi din ea:
nu observăm aprâpe niol un progres. In- cietăţi de credit şi o mulţime de societăţi
în fiă-oare an să se acopere scăderea pre­
tr’adevăr nu am auflit nici odată de un re­ începu prin a spune, că în al patru­ de consum. Sub oonducerea lui Egan se
ţului imobilelor Asooiaţiunei.
sultat real produs din banii pe cari băn­ lea deceniu al paotului, Ungaria a ajuns spera, că în curând poporul rutean va scăpa
D-1 Preoup oetesoe raportul comisiu- de miserie.
cile i-au dat pentru ţinte culturale. Sunt acolo, oă opera lui Franoisc Deak a dege­
nei pentru studiarea modificărilor propuse
tot picături oăduce pe un fier roşu şi în­ nerat, s’a falsificat. In loc de validitarea li­ Egau însă era consoient, că lupta în­
la regulamentul seoţiunilor soinţifice-literare. treprinsă era o luptă nu numai contra să­
ghiţite fără urmă de el. Dâcă aceşti bani, bertăţii, domnesce liberalismul vicinal, care
Comisiunea propune unele îndreptări mici, răciei poporului, oi contra unei puteri mult
în loo să se împartă aşa ca pănă acuma, însâmnă, oă guvernului şi. partidei sale îi
dâr fârte juste. mai mari, care avea interesul, oa poporul
s’ar da Asooiaţiunii, acâsta ar putâ încu­ sunt permise tâte, oetăţenilor însă nimic.
O discuţiă, întreruptă de dialoguri mai să lâncedâică şi mai departe în starea de
raja cu sume mai mari — nu petreceri de In loo de statul de drept esistă statul poli­
mult său mai puţin interesante, se nasoe în mai nainte. Acâstă putere colosală era ji-
vară, cărora trebue să li-se acopere defici­ ţienesc, în loo de sistemul representativ
privinţa datorinţelor secretarului general. dovismul speculant. In campania acâsta te­
tul şi lucruri sămuitâre — ci nisce lucruri monopolul de partid şi dictatura, âr faţă ou
D-1 Dr. Dăian e de părere, oa să se înscrie ribilă contra duşmanilor poporului, Egau
valorâse, cerute da cultura nâstră, care Austria în loc de paritate Ungaria e de­
între agendele acestuia şi un raport com­ a fost mai slab, căci vorba lui Drumont:
vrâ şi trebue să înainteze. gradată la nivelul de provinciă şi coloniă.
plect anual — nu o bibliografiă — a ac­ „ On ne peut se figurer ce qiC est dans tels
Şi nu s’a găsit niol un singur mem­
tivităţii nâstre scienţifico-literare. După Tâte acestea sunt resultatul fusiunei conditions, la lutte d’un homme isolâ contre
bru al Adunării, oare să ia cuvântul şi să
părerea mea un singur om nu pâte fi în dela 1875. tonte nne nat'onf*) (La France Juive II.
sprijinâscă propunerea acâsta !
stare să-şî dea o părere temeinică despre Coloman Szell a ajuns ministru-preşe- 224). Sistemul său nervos s’a sdruuoinat,
publioaţiile din tâte ramurile sciinţei şi a dinte şi „partida naţională s’a contopit în frica de un atentat în potriva sa l’a des-
14
Alegerea biroului.
artelor, — fiă chiar remunerat ou 1500 fi. partida guvernului. Dâr nici Horanszky, eohilibratşi în timpul din urmă nervositatea
Era deja la ârele 2 oând veni la or­
la an ! nici Apponyi n’au ajuns să fiă miniştri, ba crescând u-i, l’a dus la sinuoidere.
dinea dilei punctul al doilea din program :
Dâcă mă întreb aouma, la sfîrşitul şe­ se prâ pâte, ca Apponyi să cadă la Jâsz- Vinerea trecută mergând cu trăsura
alegerea biroului Asaciaţiunei. Şedinţa fu
dinţelor, care e resultatul disouţiilor înfo­ berâny. Nu s'a schimbat sistemicl, căol bi­ din Ungvâr spre Szerednye, îu sooietatea
suspendată pe un sfert de oră. In sfîrşit
cate, ajung la o oonclusiune puţin mul- zantinismul operâză încă din incidentul ale­ silvicultorului Rochlitz, în mijlocul drumu­
d-1 A. Cosma spune, oă mai mulţi membri
ţumitâre. gerilor. Nu s’a întâmplat nici măcar atât, lui a oprit trăsura şi eoborându-se jos, s’a
ai Asooiaţiunei, ţinând o oonsfătuire prea­
Esistă la noi o societate, al căreia scop oa sistemul foştilor miniştrii-preşedinţl să împuşcat cu puşca, pe care tot-dâuna o purta
labilă, propun unanim ca preşedinte al
e indicat în chiar numirea ei: „Asooiaţiu- fiă desavuat, âr dâcă s’a proclamat legea, la sine.
Asooiaţiunei pe d-1 Dr. Alxandru Mocsonyi.
nea pentru cultura şi literatura poporului Adunarea întrâgă îl aclamă ou însufleţire dreptul şi dreptatea, eseoutarea lor e pusă Consternaţia este generală îu tâtă ţâra,
u
român . Aoâstă societate ţine în fiă-oare în mânile miniştrilor lui Desid. BanfFy şi a cjiarele din Budapeşta, aprâpe fără escep-
Dâr fiind-oă fusese înaintată o oerere sub-
an câte-o adunare generală, la oare alârgă fişpanilor lui. Acei faotorl periculoşi, cari ţiune, apreciâză meritele şi integritatea va­
sorisă de numărul reoerut de membrii, în
Românii din t6te părţile ţării, cu cheltucll au creat stările de faţă, atot-puternicia gu­ lorosului bărbat, âr studenţimea universi­
care se cerea ca biroul se fiă ales prin vo­
mari, ca să asiste la oele două şedinţe ale tare secretă, şedinţa se încheie, amânân- vernamentală, alipirea nervâsă a partidei tară a hotărît, să pârte doliu timp de 2 săp­
ei. In şedinţe însă discuţia să învîrte aprâpe guvernamentale de putere, trăesc şi dom­ tămâni pentru regretatul defunct.
du-se alegerea pe după prânej.
esclusiv în jurul unor oestiunî de adminis­ nesc şi cu aoeştl factori ministru-preşedinte Ultimele soiri venite diu Ungvar spun,
traţia, ade8e-orî nu e niol o pomenire de La ârele 6 şedinţa se deschide âră. trebue să conteze. De nu o va faoe, îşi vor că avem de a faoe cu un accident şi nu
cultură, âr literatura e representată printr’o D-1 Dr. A. Frâncu retrage în numele oelpr trage sâma alţii cu el, căci în partida guver­ cu un cas de sinuoidere. Noi nu suntem
iscăliţi cererea votărei secrete întru cât nului sunt âmenl destui, oarl să continue ohemaţl a cerceta, oare este adevărata causă
singură oonferinţă literară, care şi ea se
privesce alegerea preşedintelui Asooiaţiunei, rolul ignobil al predecesorilor săi. a morţii lui Egan, credem însă, că soirea
exilâză într’o sală mică, la o 6ră, când oei
şi propune oa d-I Moosonyi să fiă ales ou
mai mulţi nu pot apără s’o asculte. Cât de oare s’a lansat prima âră este cea mai pro­
aclamaţiune. Bebthy se mărturisesoe aderent al babilă, căci deja mai nainte se plânsese
invers e raportul scopului ou al resnltatului uniunei personale şi punctul lui de vedere
adunării generale, reiese din următorul cas Adunarea primesce cu entusiasm pro­ elice, că e oposiţia parlamentară, care să pri­ Unui amic, oă sufere grozav de un fel de
întâmplat Dumineoă: După discuţiile înfo­ punerea acâsta -şi aclamă intre vii ovaţi- mâsoă starea legală, dâr să ţină sus stin­ ameţâlă şi somnolenţă, pentru oare îşi şi
e
cate, cari au durat mai bine de trei câsurl unl ca preşedinte pe d-1 Dr. Alexandru dardul progresului, să eseroite controlul, să ceruse concediu pe o lună de 4'^ i oa
în jurul unor cestiunl adese-orl de-o im­ Mocsonyi. A urmat apoi alegerea prin vot echilibreze forţele şi să premenâscă pulsa- mârgă în Germania să-şi vadă de sănătate.
portanţă cu totul seoundară, s’a sculat d-1 secret a oelorlalţl membri ai biroului, vo­ ţiunea. Problema apropiatului viitor va fi Este uşor de admis, oă într’o stare snfle-
Baroianu şi a făout o propunere de interes tând despărţământ după despărţământ în dâr crearea unei. oposiţiunl parlamentare, îtâsoă atât de agitată, temându-se să nu-şî
literar. Vorbirea avea un miez, suleva o ordine alfabetioă. Resultatul alegerii e ur­ care dâcă nu va succede, stările de faţă pârdă minţile cu desăvârşire, energicul băr­
cestiă aotuală şi plină de importanţă, era mătorul : Au fost 149 de votanţi, dintre vor dăinui mai departe şi aceste stări nu bat a apelat la un mijloo atât de regreta­
ţinută într’o formă frumâsă şi într’un stil cari trei au dat bile albe. Oa vicepreşe­ bil pentru â.-şî schimba viaţa şi a scăpa
pot fi alt-fel caraoterisate, decât, oă unesc
bine rotuncj.it, — şi ou tâte acestea au fost dinte, majoritatea voturilor le-a întrunit d-1 în sine tâte defectele sistemului parlamen­ astfel de catastrofa, care îi ameninţa eohi-
puţini, fârte puţini, cari i-au dat ascultare. Iosif Şuluţiu. librul sufletului.
tar şi ale arbitriului...
Lumea era preocupată de fflte cause, era In comitet au fost aleşi ca membrii Fiă oă sdrunoinarea sistemului său
obosită de vorbirile precedente, orele erau ordinari Domnii: P. Cosma cu 138 voturi, nervos a resultat din hărţuiala la oare a
înaintate şi fu buourâsă oâod d-1 Dr. D. Dr. V. Hossu 124, Dr, C. Diaconovich 119,
*) Nu-şl pâte cineva închipui, ce va să cjteă
P. Barcian şl-a terminat vorbirea şi oând Dr. O. Russu 98, Dr. 1. Puşcariu 95, Dr.
în asemenea condiţiunl lupta unui om isolat în
propunerea d-sale a fost reoomandată co­ At. Marienescu 91, Dr, I. Roşea 89, I. Pa- potriva unei naţiuni întregi.